7,151 matches
-
ultimul pe listă, vă rog să mă adăugați și pe mine.) Pe scurt, demonstrația conducea la ideea că lumea lui Caragiale (în ambele accepțiuni ale sintagmei) era nici mai mult, nici mai puțin decât un text imens compus din toate gazetele epocii lui. Limpezimea argumentelor și elocvența exemplelor nu mai lăsau loc de îndoieli. Plecând de aici, în mai, spre sfârșitul lunii, la Târgul de Carte Bookfest, se lansa deja volumul Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale. Indiscutabil, avem de-
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
să semene cumva cu propria-i literatură, dar, spre surprinderea lor, au găzduit la acea întâlnire un Caragiale elegant, «serios», de o politețe dusă până la protocol.” (p. 8) Altă dovadă de mare suplețe argumentativă oferă cele două capitole, În umbra gazetei, Caragiale și În umbra lui Caragiale, gazeta. Procedeul e cel al dublei incluziuni. Ambele, pline de exemple absolut uimitoare. Titluri, teme și tonuri, stupidități, vorbe, nume. Repausuri dominicale. Nenorociri, groaznice sinucideri, polemici și adjective, inspecțiuni. Cu alte cuvinte, lumea ca
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
dar, spre surprinderea lor, au găzduit la acea întâlnire un Caragiale elegant, «serios», de o politețe dusă până la protocol.” (p. 8) Altă dovadă de mare suplețe argumentativă oferă cele două capitole, În umbra gazetei, Caragiale și În umbra lui Caragiale, gazeta. Procedeul e cel al dublei incluziuni. Ambele, pline de exemple absolut uimitoare. Titluri, teme și tonuri, stupidități, vorbe, nume. Repausuri dominicale. Nenorociri, groaznice sinucideri, polemici și adjective, inspecțiuni. Cu alte cuvinte, lumea ca ziar și ziarul ca lume. Identitatea e
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
și adjective, inspecțiuni. Cu alte cuvinte, lumea ca ziar și ziarul ca lume. Identitatea e tranșată imediat, în secțiunea următoare: „Formula lui Caragiale, arta lui poetică este ziarul. Opera sa comică este scrisă pe hârtie de ziar, alcătuiește o mare gazetă cu toate defectele presei vremii, adunate laolaltă. Așadar: exista o realitate care era deformată în bună măsură de gazetele epocii. Aceste gazete sunt deformate încă o dată, artistic, de Caragiale. Răspunsul la cele două întrebări de plecare, despre rezistența operei comice
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
următoare: „Formula lui Caragiale, arta lui poetică este ziarul. Opera sa comică este scrisă pe hârtie de ziar, alcătuiește o mare gazetă cu toate defectele presei vremii, adunate laolaltă. Așadar: exista o realitate care era deformată în bună măsură de gazetele epocii. Aceste gazete sunt deformate încă o dată, artistic, de Caragiale. Răspunsul la cele două întrebări de plecare, despre rezistența operei comice a lui Caragiale și despre lumea reală contemporană lui, este unul singur: ziarul. Așa se explică totul.” (p. 91
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
Caragiale, arta lui poetică este ziarul. Opera sa comică este scrisă pe hârtie de ziar, alcătuiește o mare gazetă cu toate defectele presei vremii, adunate laolaltă. Așadar: exista o realitate care era deformată în bună măsură de gazetele epocii. Aceste gazete sunt deformate încă o dată, artistic, de Caragiale. Răspunsul la cele două întrebări de plecare, despre rezistența operei comice a lui Caragiale și despre lumea reală contemporană lui, este unul singur: ziarul. Așa se explică totul.” (p. 91) În sfârșit, demonstrația
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
pe povestitor: cu cinci zile înainte, citise, în L’ Indépendance Belge, o istorie exact la fel. L-a citit Caragiale pe Dostoievski? Nici nu contează prea mult. „Povestea din Bùbico și, mai ales, bizarul ei final e tot de prin gazete” (p. 61), conchide strălucit Ioana Pârvulescu. Strălucit, da, acesta este, aici, cuvântul de ordine.
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
Luminița Marcu În numerele 19 și 20 [din 1962], Tudor Arghezi oferă un adevărat spectacol de comice contradicții. Mai întîi este nevoit să bifeze tema dezarmării (conflictele militare animă periodic spiritele literare de la Gazetă) și o face cu o directețe plină de umor, ca și cum ar vrea să scape de această misiune cît mai repede. Tableta din numărul 19 are titlul „Pentru pace”, este un text de foarte mici dimensiuni și se încheie cu o
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5159_a_6484]
-
strecoară-n ea, cu luna din lucarne,/ Fără să vreau și vrejul tău de carne.” Arghezi este neobosit de aici încolo și domină categoric aceste numere ale revistei, de aici de fapt începînd adevărata sa colaborare constantă, cvasi-săptămînală cu revista Gazeta literară.* Nici o evaluare a activității de scriitor a lui Tudor Arghezi în perioada comunistă nu ar trebui să neglijeze aceste contribuții. De asemenea, apar acum, cu datare la zi, din care se înțelege că este vorba despre texte trimise revistei
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5159_a_6484]
-
neglijeze aceste contribuții. De asemenea, apar acum, cu datare la zi, din care se înțelege că este vorba despre texte trimise revistei și publicate pentru prima dată aici, cîteva dintre poemele sale cele mai apreciate, așa cum sînt „De-abia plecaseși” (Gazeta literară numărul 21 de joi 24 mai 1962) sau „Așteptare” (Gazeta literară numărul 22). (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”) * Dicționarul presei literare românești 1790-1990 (I.Hangiu, 1996) precizează în mod eronat că „șîn Gazeta literarăț Tudor Arghezi
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5159_a_6484]
-
din care se înțelege că este vorba despre texte trimise revistei și publicate pentru prima dată aici, cîteva dintre poemele sale cele mai apreciate, așa cum sînt „De-abia plecaseși” (Gazeta literară numărul 21 de joi 24 mai 1962) sau „Așteptare” (Gazeta literară numărul 22). (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”) * Dicționarul presei literare românești 1790-1990 (I.Hangiu, 1996) precizează în mod eronat că „șîn Gazeta literarăț Tudor Arghezi publică, săptămînal, începînd cu anul 1955, tablete...” (p.210). Colaborarea constantă
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5159_a_6484]
-
trimise revistei și publicate pentru prima dată aici, cîteva dintre poemele sale cele mai apreciate, așa cum sînt „De-abia plecaseși” (Gazeta literară numărul 21 de joi 24 mai 1962) sau „Așteptare” (Gazeta literară numărul 22). (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”) * Dicționarul presei literare românești 1790-1990 (I.Hangiu, 1996) precizează în mod eronat că „șîn Gazeta literarăț Tudor Arghezi publică, săptămînal, începînd cu anul 1955, tablete...” (p.210). Colaborarea constantă a lui Arghezi începe în numerele acestui an 1962
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5159_a_6484]
-
De-abia plecaseși” (Gazeta literară numărul 21 de joi 24 mai 1962) sau „Așteptare” (Gazeta literară numărul 22). (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”) * Dicționarul presei literare românești 1790-1990 (I.Hangiu, 1996) precizează în mod eronat că „șîn Gazeta literarăț Tudor Arghezi publică, săptămînal, începînd cu anul 1955, tablete...” (p.210). Colaborarea constantă a lui Arghezi începe în numerele acestui an 1962. Pînă în 1962, de la înființarea revistei în 1954, Tudor Arghezi fusese prezent absolut sporadic în paginile acesteia
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5159_a_6484]
-
unui scut teoretic, cu aspect de studiu academic, este unul dintre cele mai impresionante din această perioadă. Că i se oferea acest spațiu, că o protecție oarecare se simte în spatele articolelor sale - chiar prin simplul fapt că sînt publicate în „Gazeta literară”, iar cîteodată, așa cum am văzut, sînt chiar paginate sugestiv - acest lucru nu diminuează cu nimic meritele tînărului critic. Se simte din partea lui poate cel mai puternic - din punct de vedere publicistic - sprijin acordat poeziei noi și schimbării literaturii române
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5176_a_6501]
-
mai puternic - din punct de vedere publicistic - sprijin acordat poeziei noi și schimbării literaturii române în această perioadă și este evident sensul militant, chiar dacă cu alte mijloace și cu o altă cauză, al demersurilor sale. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5176_a_6501]
-
cinci texte, dintre care trei orale: două rostite la Radio, iar cel de-al treilea, la Congresul Național pentru Apărarea Păcii. Primele două, din 1951 și 1952, apar într-un ziar pe cale să fie, și el, interzis, și anume Universul, gazetă lipsită, în ultimii ei ani, de orice ecou public. Alte două texte sunt medalioane de scriitori universali, dedicate lui Rabelais și Krîlov, ultimul fiind „Purgatoriul” prin care Arghezi își va ispăși „vina” de a fi „poetul putrefacției”... Un singur articol
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
ci și prin schimbarea registrului publicațiilor. De la ziare gata condamnate, „pătate” politic ca și el, și de la prezențe orale, reluate ulterior în publicații marginale, Arghezi revine încet-încet în paginile ziarelor și revistelor de prim-plan („România liberă”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Gazeta literară”). Prima prezență în „Scânteia” datează din 8 august 1956, dar este un text neutru, rostit de poet la Kremlin, cu ocazia restituirii de către sovietici a unei mici părți din tezaurul confiscat în 1918. Este dificil să treci peste evidența
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
slujească ideile cele mai nobile ale omenirii”. Zaharia Stancu însuși este un reprezentant al acestei intelectualități și va candida din nou ca deputat în Marea Adunare Națională. Contracandidați nu există. De-a lungul lunilor care vor urma, pînă în martie, Gazeta va avea rubrici speciale dedicate candidaților - în afară de Zaharia Stancu, Demostene Botez, Veronica Porumbacu, Ion Lăncrănjan - dar și intervenții mai ilustre - Tudor Arghezi va scrie o tabletă despre cum erau alegerile înainte și cum sînt acum, o tabletă nu lipsită de
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5392_a_6717]
-
ce pune în discuție chiar limitele și libertățile artei de a scrie. Breviarul e, în fond, o imagine contrasă, ironică și parodică, a istoriei. Ultimul episod al volumului transcrie cuvintele directorului spitalului, care pune tulburările din pavilionul numărul trei pe seama gazetelor pe care le citesc pacienții. Toxicologia sau Dincolo de bine și dincoace de rău (1983), ultimul volum al tetralogiei, transcrie, la început, în spirit ludic și parodic, câteva „date și coincidențe” de aspect biografic, fiind structurat sub forma unei confesiuni cu
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
sunt ele, cât de strategice, sau cât de murdare, nu ni se spune. Aparențele de onorabilitate sunt salvate. Și compromisul prosperă, fiecare căutându-și mijloacele pentru viața pe care și-o dorește. Directorul Deșteptării vrea să țină în funcțiune o gazetă de-a cărei tristă inutilitate e convins, dar n-ar vedea-o eliminată de alții, Andronic vrea să-și anime un vis, pe măsură ce pariul lui cu meseria se arată pierdut, Bucșan vrea să se mențină, să-și vadă firma luminoasă
Detalii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5402_a_6727]
-
cenzura literară în Spania franchistă contemporană. Iată acum un articol despre „ce se întîmplă în cultura americană”, un articol semnat de un scriitor american, Carl Marzzani și publicat pe ultima pagină a numărului 2. Textul are subtitlul: „Articol scris pentru Gazeta literară”. (...) Scriitorul american povestește (...) pentru Gazeta literară din România anului 1961 despre represiunea politică și economică din Statele Unite. Despre discriminarea făcută față de scriitorii cu vederi de stînga, făcute sau nu publice și despre imperativul economic al reclamelor care întrerup piesele
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5409_a_6734]
-
Iată acum un articol despre „ce se întîmplă în cultura americană”, un articol semnat de un scriitor american, Carl Marzzani și publicat pe ultima pagină a numărului 2. Textul are subtitlul: „Articol scris pentru Gazeta literară”. (...) Scriitorul american povestește (...) pentru Gazeta literară din România anului 1961 despre represiunea politică și economică din Statele Unite. Despre discriminarea făcută față de scriitorii cu vederi de stînga, făcute sau nu publice și despre imperativul economic al reclamelor care întrerup piesele de teatru difuzate la televiziune. Piesele
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5409_a_6734]
-
informații de acest fel, de concluzii prompte, de îngrijorare. Nu este prezentată, nici măcar timid, vreo latură pozitivă a literaturii americane și a sistemului în care ea funcționează în acel moment. Nu se precizează nici dacă scriitorul american care trimite articolul Gazetei literare este cunoscător de limba română sau dacă nu, cine a tradus textul său în românește. Corespondența străină a acestor prime numere este completată cu un text de Hemingway preluat dintr-o revistă franceză, în care acesta își exprimă întreaga
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5409_a_6734]
-
text de Hemingway preluat dintr-o revistă franceză, în care acesta își exprimă întreaga „solidaritate cu revoluția cubană”, iar ca semn al unui alt fel de solidaritate, de data asta cu rasele defavorizate, pe ultima pagină a numărului 3 al Gazetei literare apar poezii de Langston Hughes, cu precizarea în loc de subtitlu, „poet negru din SUA”.
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5409_a_6734]
-
restrictive” în zona receptării (...). O foarte frumoasă poezie de Petre Stoica, „Duminica veselă”, în pagina 6, un articol de un evazionism aproape demonstrativ despre iarna în deltă, de A.E.Baconsky (la rubrica „Carnetul scriitorului”), întregesc acest număr 3 al Gazetei literare, un număr dintre cele mai artistic orientate de pînă acum. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5108_a_6433]