2,189 matches
-
al imaginației, înclinată preponderent spre transfigurare picturală. Cum versurile devin la el tot mai mult o formă a trăirii religioase, iar gazetăria mult mai adecvată, mai utilă pentru cunoaștere și reconstrucție socială, T. a fost apreciat mai mult ca un gazetar percutant și ca un important scriitor religios. SCRIERI: Comornic, București, 1925; Acatistul preacuviosului părintelui nostru Sf. Dimitrie cel Nou, boarul din Basarabov, București, 1942; Imn-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului, Madrid, 1983; Acatiste, pref. Bartolomeu Valeriu Anania, București, 1997
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
Pogonat. Câteva pastișe à la manière de... Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu și George Lesnea compun Adrian Păscu și Aurel Leon. Epigrame de Al. G. Doinaru și Adrian Păscu, umor, anecdote evreiești (witz-uri și întâmplări amuzante din viața de gazetar, evocate de B. Ceaușansky) sau din teatru (trăite de actorii Victor Handoca, I.C. Damira, Bruno și Any Braeschi) sunt completate armonios de desenele scenografului Th. Kiriakoff și de caricaturile lui Ion Sava sau ale lui Brudea. Culese din țară și
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
, Olimpian (1.VII.1937, Jugureni, j. Prahova), gazetar și prozator. Este fiul Ștefaniei Ungherea, dactilografă. Urmează la București Facultatea de Drept și Jurnalistica. Înainte de 1989 lucrează ca ofițer operativ în Ministerul de Interne, redactor, șef de secție și redactor-șef la revista „Pentru patrie”. Între 1993 și 1997
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
de tranziție, cu excepția titlurilor, a reclamelor și a anunțurilor de vânzări, culese cu caractere latine. Provine din fuziunea gazetelor bucureștene „Conservatorul progresist” (1859-1861) a lui C.N. Brăiloiu și „Timpul” (1854-1861), la care prim-redactor era Grigore R. Bossueceanu. Cei doi gazetari își păstrează responsabilitățile, primul fiind director, celălalt redactor-primar. În articolul Către publicul român din numărul inaugural, C.N. Brăiloiu oferă toate detaliile privitoare la publicație ca organ politic și la programul urmărit. Preocupările literare sunt destul de firave și aparțin preponderent redactorului
UNIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
, Traian (30.V.1921, Turnu Măgurele - 5.I.1990, București), prozator și gazetar. Este fiul Clemenței și al lui Anastase Uba, comerciant. Urmează școala primară și Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele (1931-1940), Școala de Ofițeri Activi de Infanterie (1940-1942), Facultatea de Drept (licențiat în 1948) și Academia Militară (absolvită în 1961) la
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
, Paul (6.V.1941, Cernavodă), poet, prozator și gazetar. Este fiul Silviei (n. Constantinescu) și al lui Pavel Simion Tutungiu, ofițer. Urmează liceul la Călărași (1955- 1959) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1961-1965). După absolvire lucrează la publicațiile „Steagul roșu” (1966-1967), „Dâmbovița” (1967-1968), „Satul socialist” (1969-1971
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
, Sever Iuliu (7.IV.1934, Vadu Izei, j. Maramureș - 3.VI.2002, București), gazetar și prozator. Este fiul Mariei Utan (n. Gherghel) și al lui Teodor Utan, învățători, și frate cu poetul Tiberiu Utan. Urmează școala primară în satul natal, Școala Medie Metalurgică din Cluj (terminată în 1952) și Facultatea de Filosofie, secția ziaristică
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
Sadoveanu ținută la Pașcani și la mănăstirea Neamț și, pe de alta, remarcile Caterinei, la studioul de televiziune unde lucrează. Se adaugă multe rememorări, paranteze, incizii în timp. Ironia, sarcasmul ating cote înalte, obiectul lor fiind figuri universitare compromise, scriitori, gazetari, editori care după 1989 își alcătuiesc altă biografie. Oportuniști, colaboratori ai Securității, rapsozi ai realismului socialist, disidenți cu sprijin oficial, proletcultiști notorii, comuniști care s-au transformat în „comunitari”, o faună pe care U. o înșiruie cu migală de entomolog
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
și povestiri, umor, curiozități geografice și istorice, relatări de călătorie, articole de astronomie și medicină, rubrici de muzică, modă, jocuri distractive ș.a. Cazzavillan îi anexează numeroase suplimente - literare (începând din 1888), umoristice, ilustrate, pentru copii etc. Printre redactori se numără gazetari profesioniști reputați ai timpului: Ion Popescu, D. Teleor, I. Gh. Nicoleanu-Fix, D. Marinescu-Marion, Panait Macri, Iuliu I. Roșca, Grigore Ventura, Aurel Alexandrescu-Dorna, Cornel Scurtu, C. Cosco. O vreme secretar de redacție a fost D. Marinescu-Marion, iar din 1898 această responsabilitate
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
orientări. Printre ei, cu diverse prilejuri se vor afla Take Ionescu (1919), N. Iorga (1922), Simion Mehedinți, Nichifor Crainic, Al. I. Lapedatu, G. Bogdan-Duică, Mihail Dragomirescu, Traian Lalescu ș.a. Tradiția rubricilor fixe, săptămânale sau zilnice, redactate de scriitori ori de gazetari dintre cei mai cunoscuți, este respectată. În 1924 G. Ranetti mai publică încă, sub titlul Rime glumețe, versuri umoristice, în care ironizează într-o manieră ușor desuetă moravurile bucureștene. „Însemnările mele” (1926-1929) și „În fiecare zi” (1929-1931) sunt rubricile în
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
de la 1848 și oponent al protectoratului rusesc, se vede arestat și trimis la Kiev, apoi la Saratov, pe Volga, trăind mereu cu spectrul exilului în Siberia. După întoarcerea în țară, în 1856, se va angaja într-o zbuciumată carieră de gazetar politic. Colaborează la „Timpul”, „Secolul”, „Naționalul”, „Românul”, „Dâmbovița”, „Concordia” ș.a. Va conduce din 1859 gazeta „Reforma”, apărută cu intermitențe până în 1888. Se manifestă ca un ziarist liberal îndrăzneț, cu opinii proprii, având de suferit de pe urma mai multor arestări și procese
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]
-
UTAN, Tiberiu (21.III.1930, Văleni, j. Maramureș - 26.V.1994, București), poet și traducător. Este fiul Mariei Utan (n. Gherghel) și al lui Teodor Utan, învățători, și frate cu gazetarul Sever Iuliu Utan. Urmează clasele primare la școala din Vadu Izei (1936-1940), continuă la Liceul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, dar după ocuparea Transilvaniei de Nord familia refugiindu-se la Vinerea (județul Alba), învață la Liceul „Aurel Vlaicu” din Orăștie
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
, I. (pseudonim al lui Valerian Ionescu; 1.VIII.1895, Ivești, j. Galați - 21.XI.1980, București), poet, prozator și gazetar. Este unul din cei șapte copii ai Amaliei și ai lui Constantin Fotache Ionescu, ajutor de grefier. Urmează școala primară (1903-1907) și Gimnaziul „D.A. Sturdza” (1907-1911) la Tecuci, Liceul „V. Alecsandri” (1911-1915) la Galați și Școala de Ofițeri de Rezervă
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
un Caiet contemporan cu „siluete polemice” și trei volume intitulate De vorbă cu scriitorii noștri, din care, cu o întârziere de patru decenii, pare-se că s-au articulat cele două cărți ce adună o parte din prodigioasa activitate a gazetarului literar. SCRIERI: Caravanele tăcerii, cu ilustrații de Victor Feodorov, București, 1923; Stampe, cu desene de Victor Feodorov, București, 1927; Cara-Su, București, 1935; ed. București, 1969; Cu scriitorii prin veac, postfață G. Călinescu, București, 1967; Chipuri din viața literară, București
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
VÂNTU, Victor (9.V.1931, Chișinău - 2006), prozator și gazetar. Este fiul Anei (n. Bogaciov) și al lui Vasile Vântu, funcționar la CFR. A urmat Liceul „Gh. Lazăr” și Colegiul „Sf. Sava” din București (absolvit în 1949), Facultatea de Filologie a Universității din București (1949-1952) și Școala de Literatură „M.
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
VASILESCU, Lucian (23.X.1958, Ploiești), poet și gazetar. Este fiul Emiliei (n. Tacu) și al lui Vasile Vasilescu, economist. În orașul natal a absolvit Liceul „Mihai Viteazul” (1977) și Facultatea de Tehnologia Chimizării Țițeiului și Petrochimiei din cadrul Institutului de Petrol și Gaze (1983). Lucrează ca inginer la Borzești
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
VASILESCU, Mircea (19.VII.1960, Ploiești), critic și istoric literar, gazetar. Este fiul Ecaterinei (n. Mucenic) și al lui Zamfir Vasilescu, fotograf. A urmat la Ploiești Liceul de Filologie-Istorie „C. Dobrogeanu-Gherea”, absolvit în 1979, apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1979-1984). Obține titlul de doctor în
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
în Italia. La Romă își ia doctoratul în litere și filosofie (1941) și în drept (1943). Ulterior pleacă în Spania, la Madrid, unde se căsătorește în 1950 cu Consuelo Rubio, interpreta de operă, și unde va fi naturalizat în 1955. Gazetar în primii ani de ședere aici, în 1947 intra în învățământ, la Facultatea de Științe Politice, predând un curs despre statele europene, pe care il consacră în bună măsură României. Un timp profesor de filologie romanica la Universitatea din Barcelona
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
VEREȘ, Nicolae (30.VII.1937, București), prozator și gazetar. Este fiul Anei (n. Florian) și al lui Petru Vereș, muncitor. Își începe învățătura la București și o continuă în satele Fundătura și Iclod, județul Someș. În 1954 a absolvit la Cluj Școala Profesională Metalurgică, în 1958 cursul de ziariști
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
, revistă apărută la București între 24 iunie și 15 octombrie 1939 (trei numere), având subtitlul „Săptămânal de literatură, teatru și cinematograf”. Directori: Mihail Șerban și Gheorghe Șoimu. Cei doi tineri directori, unul scriitor și celălalt gazetar, își declară intențiile într-un mod insolit, semnând fiecare câte un text ce poate fi considerat articol-program: Mihail Șerban - Mai departe prin tranziție și George Șoimu - Preludiu, acesta încercând să precizeze aspirația publicației: „a ne apropia de fiecare cititor cu
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
, Ion (pseudonim al lui Ioan Eugen Iovanache; 17. IV.1895, Giurgiu - 6.VII.1964, București), poet, prozator, gazetar și traducător. Este fiul Olimpiei (n. Vlahopol) și al lui Alexandru Iovanache. Mama, născută la Constantinopol, are ascendență grecească (lucru trecut sub tăcere de scriitor, care se străduia să-și reconstruiască un arbore genealogic exclusiv românesc); profesoară de elină cu
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
mai semnat Ajax (cu N. Carandino), Doctorul Caligari, Evin, I. Iova, Ion Iovin, Ion Japcă, Junius (alternativ cu George Sbârcea), Kalvincar (cu L. Kalustian și N. Carandino) ș.a. Odată cu sfârșitul războiului și instalarea regimului comunist își încheie și cariera de gazetar. Suspendat în 1945 din presă, se retrage din viața publică; reușește totuși să desfășoare, în paralel cu cizelarea propriilor versuri și definitivarea romanului Lunatecii, o rodnică activitate de traducător, dând unele din cele mai inspirate versiuni românești ale pieselor lui
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
prin zone de umbră în căutarea unor lucruri noi. Îi rețin atenția autori despre care nu prea se vorbește, așa cum unor scriitori consacrați li se dezvăluie anumite trăsături sau manifestări puțin sau câtuși de puțin cunoscute (V. A. Urechia ca gazetar politic, preocupările literare ale lui A. D. Xenopol, anii de început ai lui B. Fundoianu, N. I. Popa în ipostaza de publicist). E un gest, comprehensiv și întotdeauna motivat, de restituire, în cadrul unei strategii de (re)evaluare care se sprijină pe elemente
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
Scris pe înțelesul tuturor”. Fondată de Luigi Cazzavillan, patronul trustului de presă „Universul”, din constelația căruia Z.c. de asemenea face parte, revista a stat sub conducerea lui Neculai Procopiu, C. Cosco (până în 1913) și a lui Victor Anestin (1913-1916) - gazetari detașați din redacția „Universului”, Dimitrie Dimiu - profesor secundar (1920-1924), Enric Otetelișanu - directorul Institutului Meteorologic Central și D. Rotman-Roman - profesor la Politehnică (1924-1926), Aurel Negulescu - comandor, unul din cei mai vechi colaboratori, Constantin A. Dissescu și I. J. Focșăneanu (din 1926
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
printre alții, Ion Pas și Ion Marin Sadoveanu. Se străduiește să organizeze o secție de teatru în cadrul cercului cultural local. În aceeași perioadă e prezent în „Cele trei Crișuri”, „Evoluția”, „Cultura poporului” și „Clipa”. În 1925 revine, ca bibliotecar și gazetar, în București. Își citește piesele în cenaclul Sburătorul, publică fragmente din Domnișoara Anastasia în „Universul literar” (1926), din Sam în „Premiera” (1928) și din Adonis în „Excelsior” (1930). Semnează cronică dramatică la „Vremea”, dă în „Gândirea” cronici literare și susține
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]