4,959 matches
-
chestionar a fost construit pe un număr de 40 de Întrebări, grupate În 9 dimensiuni: Număr item Întrebările vizate Elemente de management vizate 1 de la Întrebarea nr. 1 până la 9 Politica instituției privind calitatea 2 de la Întrebarea nr. 10 până la Generalități privind sistemul 245 13 calității 3 de la Întrebarea nr. 14 până la 20 Responsabilitatea și autoritatea managementului calității 4 de la Întrebarea nr. 21 până la 23 Resurse pentru organizarea sistemului 5 de la Întrebarea nr. 24 până la 26 Stabilirea reprezentantului 6 de la Întrebarea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
a unor idei care prezintă și susțin o teorie, o concepție, un partid politic etc., cu scopul de a convinge și de a câștiga adepți. Ca tactici ale propagandei, menționăm: tactica „oameni simpli; recomandarea; vagonul muzicanților; mormanul de argumente; transferul; generalitățile epatante; supranumirea. Manipularea opiniei publice se face prin controlul conținutului, modului de formulare și prezentare a informațiilor. În general, manipularea are la bază principiul transmiterii opiniei publice informații despre fenomenele pe care le dorește cunoscute, În interpretarea manipulatorului, ceea ce Înseamnă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ca și de elaborare a unor decizii responsabile ori de creare a unor produse intelectuale inedite. Identitatea psihosocială este rezultatul intersecției socialului (reprezentat de grupuri, instituții, colectivități) cu individualul, reunind reprezentarea de sine și de alții. Informația categorie de maximă generalitate ce semnifică unul din cele trei aspecte ale existenței (substanță/câmp, energie, informație) și desemnează un tip de relație (informațională) ce face posibilă comunicarea Între două sau mai multe entități (sisteme), din care cel puțin unul este capabil de codificare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
doar cu multă dificultate. El rescrie, cu implacabilitatea enunțului bazat pe statistică, un fapt, o realitate, o situație care sfârșesc Într-o fundătură. Pe de altă parte, e la fel de greu de susținut o asemenea teză, câtă vreme ea lucrează cu generalitățile. Întotdeauna va exista o excepție care se va sustrage realității și regulii instituite de către aceasta. Deși evidența aserțiunii lui Stone pare a se impune de la sine, la o a doua privire nuanțările devin nu doar necesare, ci și obligatorii. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mai mulți indicatori sau modalități de calcul: − Rata brută de mortalitate<footnote A nu se confunda noțiunea de mortalitate cu cea de morbiditate, prin care înțelegem frecvența sau intensitatea îmbolnăvirilor într-o populație. footnote> generală Este un indicator de maximă generalitate, care măsoară intensitatea sau frecvența deceselor în sânul unei populații sau subpopulații; se determină prin raportarea numărului deceselor dintr-o perioadă, la numărul mediu al populației din perioada respectivă, după formula. Indicatorul rata brută a mortalității generale permite un prim
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
regionale În ciuda dificultăților metodologice și a absenței consensului, este de remarcat capacitatea semioticii de a prolifera în diverse arii: de la patternul stimul/răspuns în viața plantelor (fitosemiotica), la interacțiunea animalelor sau semiotica operei, circului, mass-media și la diverse grade de generalitate: semiotică teoretică și semiotică aplicată; semiotică descriptivă, experimentală și comparată. Semiotica generală (pură) reprezintă știința universală a semnelor întemeiată pe limbajul uman ca instrument de modelare, în timp ce semioticile regionale (specifice) adaptează teoria semnului la un domeniu strict circumscris. De fapt
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Papers (infra C.P.). Strălucitul eseu din 1867 On a New List of Categories îl situează pe Peirce alături de marii filosofi ai categorialității: Aristotel, Kant, Hegel. Estimînd că un fenomen poate fi considerat ca pură posibilitate, existență reală (actualitate) sau lege (generalitate), Peirce stabilește trei categorii fundamentale ("logico-faneroscopice") pentru orice "faneron" (fenomen): Firstness, Secondness, Thirdness (Primi-tate, Secunditate, Terțitate). Conceptul de faneron are o extensiune extrem de vastă: de la senzație și percepție la emoție, amintire, număr sau obiect. Aceste categorii sînt produsul unei analize
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
celui care îl arborează, iar pronumele personale, persoanele care îl folosesc în context). Sinsemnul dicent ține locul unui referent care îl afectează direct (girueta mișcată de vînt, urma pașilor imprimată pe sol etc.). Legisemnul iconic atribuie unei calități caracterul de generalitate (de la o figură geometrică, cercul caracterizat prin "circularitate" la un model sau arhetip: Père Goriot, "icon" al părintelui devotat). Legisemnul indicial rematic indică posibilitatea de a fi realmente afectat de obiect, exemplul canonic fiind pronumele demonstrativ, așa cum se va incorpora
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin ponderea sporită a non textualității, a realizării ostensive gestuale (girueta indice al direcției vîntului, barometrul indicator al ploii, mersul legănat indicînd un marinar etc.). Puterea explicativă a acestei trihotomii (corelabilă cu cea ontologică a Primității/Secundității/Terțității) rezidă în generalitatea asocierilor sale; astfel, în perspectivă temporală (C.P. 4.447-4.448), semnul iconic reprezintă o experiență trecută, indicele este legat de experiența prezentă, în timp ce simbolul fixează reguli de urmat în viitor. După sistematizarea zonelor de manifestare a indicialității, vom încerca să
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
păcătui, a transgresa o normă, iar al lui " c" a pedepsi (deși în mod normal aflate într-o relație de presupoziție, în universul boccacian fapta rea e rareori urmată de pedeapsă). Remarcăm în această tipologie o diferență de nivel de generalitate, verbul "a" fiind categoria înglobantă, iar "b" și "c" situîndu-se la un grad mai scăzut de abstractizare. Dintre categoriile secundare ne vom opri în primul rînd la moduri, conform opoziției indicativ/non indicativ, altfel spus real/ ireal. Alături de indicativ sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lingvistică. Termenul nu desemna o unitate a textului de anumite dimensiuni, putînd fi reprezentat de mai multe fraze (conversație, expunere), de fraze incomplete, neorganizate și chiar de un singur cuvînt ("Foc!"; "Ajutor!"). Enunțul nu se află la același nivel de generalitate cu fraza ca unitate abstractă, analizată; enunțul reprezintă "un eșantion de vorbire" (John Lyons). Fraza apare ca entitate teoretică, ansamblu de unități combinate dupa regulile sintaxei, dar independentă de situația de comunicare; ceea ce locutorul produce și interlocutorul recepționează nu este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
majore. Dar este dificilă menținerea acestei stări de echilibru, dacă o raportăm la evoluția contextului, conform paradigmei generale a complexității (Joița, 2009, pp. 93-112), în care este concepută și realizată educația reală. Atunci se impun schimbări, cu diferite grade de generalitate, în plan conceptual și metodologic, ajungând la trecerea de la o paradigmă care nu mai corespunde, la alta nouă în care se investesc noile așteptări și metodologii. Pe acest fond epistemic, putem analiza realitatea schimbărilor de paradigme din educație, la diverse
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu rol de microparadigme sau în detalierea paradigmelor prezentate în capitolele acestui demers vom regăsi alte numeroase microparadigme ale practicii efective (apud Joița, 2006). 1.5.3. Paradigme macroparadigme Fiind o categorie de paradigme, cu un grad mai mare de generalitate, macroparadigmele rezultă din abordarea sistemică a faptelor, a acțiunilor educative, a complexității educației și se deosebesc de paradigmele uzuale-microparadigme, care sunt construite pe fapte-puzzle curente, pentru punerea în aplicare pe subprobleme metodologice. Continuând ridicarea la general, față de microparadigme, le găsim
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lor, a proiectării sau evaluării lor globale și ca un rezultat al abordării în sistem a paradigmelor anterioare (microparadigme → macroparadigme). Din această construcție progresivă de cunoaștere, acum și a problematicii metodologiei educației, rezultă și nevoia unei interpretări integrative, de maximă generalitate (Joița, 2009). Se ajunge astfel la un nivel superior paradigmatic, trecând dincolo de abordările, reflecțiile particularizate, asupra semnificațiilor acum cuprinzătoare, organizate, cu o înțelegere de ansamblu, unitară, care să acopere, să integreze diferitele unghiuri de analiză. Astfel metaparadigma ar fi expresia
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și să dezvolte particularitățile fiecăruia în utilizarea gândirii științifice în scopuri aplicative generale, cum să conceapă și să realizeze fiecare dintre convențiile vieții sociale, profesionale, culturale ș.a. Consecințele acestor teze ale paradigmei umanismului în educație sunt multiple, prin gradul de generalitate din care derivă conceperea și realizarea de fapte, acțiuni semnificative, care să concretizeze apoi în micro sau macroparadigme metodologice: • diferențierea și individualizarea în aplicarea sau facilitarea metodologiei educației, • dezvoltarea afectiv-motivațională, pentru înțelegerea sa și a celorlalți, • organizarea educației conform treptelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sunt importante, dar nu pot exista fără cele disciplinare, mai ales că o competență disciplinară poate deveni una transversală, • sau problema transferului de competențe este neclară (în ce condiții, care dintre elementele componente, din ce domeniu dominant, ce grad de generalitate, cu ce fel de strategii ș.a.) În fața acestora, în multe țări (francofone, dar și în Spania, Italia, Germania), curricula școlare (și nu numai pentru învățământul tehnic-profesional) sunt concepute și ca liste de competențe, pe care să le posede elevii în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu obiectivele operaționale behavioriste, nu sunt decupate sau identificabile strict concret, ci vizează un ansamblu de acțiuni posibil de aplicat în ele și dau un mod de orientare într-un domeniu mai larg. ► Astfel se conturează și o axă a generalității, care unește obiectivele de la paticular la general, este similară celei a transversalității și precede elaborarea ansamblului obiectivelor derivate. Astfel se poate echilibra suma obiectivelor unui curriculum pe cicluri, pe ani, pe arii, pe discipline, se poate urmări progresul în formare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sistemului. Spre exemplu, o organizație economică modernă produce mai eficient și mai variat decât o gospodărie tradițională. Reintegrarea este mecanismul care previne disoluția noilor elemente și presupune incluziunea lor în societate. Generalizarea valorilor presupune formularea normelor la un nivel de generalitate mai crescut, care să permită atât inovarea, cât și legitimarea și suportul noilor structuri vezi Smith (1973:14-25) și Sztompka (1993:118-23). Schimbarea, conform acestei viziuni, e mai degrabă o schimbare de sistem, sau o succesiune de structuri, decât o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că identitatea ca nucleu se prezintă în planul socialului nu sub aspectul perenității elementelor care o caracterizează, ci sub aspectul trăirilor și percepțiilor asupra persistenței lor. Identitatea proteică este expresia unor identificări eclectice, contextuale și cu grad mai redus de generalitate. De aceea caracterul acesteia este variabil în timp și spațiu, și ea poate fi surprinsă doar hic et nunc. Vorbind despre identitate și schimbare, Aristotel făce o distincție importantă între două tipuri de schimbări: alterări și transformări esențiale. Prin alterări
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Cap. I. MIJLOACE DE REABILITARE A EDENTAȚIEI REDUSE RECONSTITUIREA CORONARĂ PRIN INCRUSTAȚII (INLAY) Generalități În tratatele de specialitate mai vechi, erau denumite incrustații intracoronare sau intratisulare, pentru a le diferenția de incrustații extracoronare, numite clasic onlay (situat pe); în prezent sunt considerate, de majoritatea autorilor, ca făcând parte din metoda acoperirii, fiind deci coroane
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Manopera este dificilă de realizat, căci discurile de hârtie sau gumele nu au acces total. Frezele de oțel produc însă suprafețe mult mai netede decât cele diamantate. Instrumentele Black pot fi utile (bizotatoare de dentină și de smalț). COROANE ESTETICE Generalități Sunt proteze fixe unidentare, ce refac atât morfologia, cât și estetica, deoarece sunt realizate în întregime din materiale nemetalice (ceramice, polimeri și rășini compozite), de culoare identică sau foarte apropiată cu a dinților adiacenți. Se mai numesc și coroane fizionomice
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dure între dinți (creion, pipă, cuiele tapițerilor etc.); -să avertizeze pe alți medici dentiști, la nevoie, de existența fațetelor. Concluzie: prin progresele tehnicii adezive, fațetarea ceramică înlocuiește cu succes, în multe cazuri, coroanele de înveliș fizionomice sau semifizionomice. COROANELE MIXTE Generalități Definiție: sunt proteze fixe unidentare de acoperire totală, formate dintr-o componentă metalică și una fizionomică (ce o acoperă parțial sau chiar total pe cea metalică), ele îmbinând avantajul principal al coroanelor de înveliș metalice, rezistența, cu avantajul estetic al
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sinterizare (tehnica foliilor); -prin galvanizare; -prin frezare computerizată. c)După procedeul de realizare a componentei fizionomice: -prin sinterizare; -prin polimerizare: termopolimerizare; clasică (căldură umedă); modernă; cu căldură umedă și presiune; cu căldură uscată; fotopolimerizare; fototermobaropolimerizare PREPARAREA DINȚILOR PENTRU COROANE MIXTE Generalități În principiu, în zonele acoperite numai cu metal, prepararea se face ca pentru coroana metalică, inclusiv pragul, deci prepararea strict necesară deretentivizării și paralelizării cu celălalt stâlp de punte, când coroana va fi retentor, iar pragul va fi îngust și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
azot, având o mare rezistență la încovoiere, compresiune și abrazie. Ceromerii (Targis) sunt fotopolimerizabili, legătura cu metalul făcându-se prin silanizare. Nu necesită macroretenții. Firma Williams a elaborat un aliaj nobil special pentru placatul cu ceromer = „Targis-Gold”. COROANA METALICĂ PARȚIALĂ Generalități Definiție: este o proteză fixă unidentară metalică turnată, care se agregă extrinsec la coroana unui dinte pregătit în așa fel încât fața lui vestibulară rămâne liberă, iar pe fețele proximale sunt realizate retenții suplimentare, sub formă de șanțuri, pentru a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
realizată uneori la molarii superiori (fig. 1.60), lasă liberă doar jumătatea mezială a feței vestibulare și cuspidul respectiv (mezio-vestibular), pentru efect estetic. Este, deci, aproape totală, căci încercuiește 7/8 din circumferința dintelui. COROANA PARȚIALĂ CU PIVOTURI DENTINARE (PINLEDGE) Generalități Diferă de onlay prin faptul că nu pereții proximali (încercuirea pe mai mult de 180oC) și șanțurile oferă retenția, ci pivoturile (crampoanele), care corespund (se cimentează în), puțurilor dentinare. Ca inlay și onlay, pinledge este un cuvânt anglo-saxon derivat din
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]