3,088 matches
-
gazdei, cu apariția de celule mutante. Virusurile ADN invadează celula și își integrează ADN-ul în nucleul acesteia, în timp ce virusurile ARN după invazia celulei intervin în sinteza enzimatică responsabilă de formarea unui nou ADN ce, apoi, va fi integrat în genom. 7. Cofactori în carcinogeneză: Alături de factorii cu rol major în geneza cancerului sunt descriși și alții, cu rol modulator: sexul, rasa (albii fac mai frecvent cancere cutanate pigmentare, mongolii choriocarcinoame, japonezii cancere gastrice, iar evreicele și chinezii prezintă mai puțin
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
numai în celulele vii. Se consideră că sunt parazite absolute întrucât procesul de dezorganizare și de sintetizare patologică este inițiat doar de ele, obligând celula parazitată să realizeze acest proces. Particula virală denumită și virion sau nucleocapsidă este formată din genom și capsidă la virusurile complete. Genomul este format dintr-un șir de patru nucleotide între care avem acizii adenilic, guanilic, citidilic și uridilic. Acest șir poate fi format dintr-o singură catenă la virusurile monocatenare și din două cateneparalele unite
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
că sunt parazite absolute întrucât procesul de dezorganizare și de sintetizare patologică este inițiat doar de ele, obligând celula parazitată să realizeze acest proces. Particula virală denumită și virion sau nucleocapsidă este formată din genom și capsidă la virusurile complete. Genomul este format dintr-un șir de patru nucleotide între care avem acizii adenilic, guanilic, citidilic și uridilic. Acest șir poate fi format dintr-o singură catenă la virusurile monocatenare și din două cateneparalele unite prin legături de histone la celebicatenare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patru nucleotide între care avem acizii adenilic, guanilic, citidilic și uridilic. Acest șir poate fi format dintr-o singură catenă la virusurile monocatenare și din două cateneparalele unite prin legături de histone la celebicatenare, dispuse în spirală. Virusurile a căror genom este format din ARN se numesc ribovirusuri iar cele cu ADN se numesc dezoxivirusuri, în aceeași particulă neîntâlnindu-se niciodată ambii acizi nucleici. Genomul este protejat de o teacă de natură proteică denumită "capsidă care conferă particulei virale proprietăți antigenice
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din două cateneparalele unite prin legături de histone la celebicatenare, dispuse în spirală. Virusurile a căror genom este format din ARN se numesc ribovirusuri iar cele cu ADN se numesc dezoxivirusuri, în aceeași particulă neîntâlnindu-se niciodată ambii acizi nucleici. Genomul este protejat de o teacă de natură proteică denumită "capsidă care conferă particulei virale proprietăți antigenice și imunogenice . Capsida este formată din mai multe subunități denumite "capsomere", a căror număr și dimensiuni sunt determinate genetic la fiecare virus. Unele virusuri
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pentru a alcătui dubla elice. În prezent, datorită cercetărilor intensive efectuate printr-un efort internațional conjugat al geneticienilor s-a reușit ca în luna aprilie a anului 2003, la Institutul Național pentru Cercetări Genetice din Statele Unite să fie cartat întregul genom uman. Surprizele geneticienilor aveau să apară destul de curând, atunci când cercetările lor aveau să arate, contrar așteptărilor, că genomul uman avea numai aproximativ 30.000 de gene, adică numai cu 300 mai multe decât un șoarece, asemănările dintre om și cimpanzeu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
s-a reușit ca în luna aprilie a anului 2003, la Institutul Național pentru Cercetări Genetice din Statele Unite să fie cartat întregul genom uman. Surprizele geneticienilor aveau să apară destul de curând, atunci când cercetările lor aveau să arate, contrar așteptărilor, că genomul uman avea numai aproximativ 30.000 de gene, adică numai cu 300 mai multe decât un șoarece, asemănările dintre om și cimpanzeu fiind de peste 98% ! Studiile efectuate au mai arătat că numai câteva procente din A.D.N. sunt folosite pentru
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
N. pot fi reprogramate, contrar vechii idei care considera că moștenirea genetică a unui organism nu putea fi schimbată. Cu câțiva ani înainte, prin 1990, un grup de savanți ruși de la Academia de Științe a Rusiei începuseră și ei studiul genomului uman. Acest grup de cercetători ruși era condus de dr. Piotr Gariaev, membru al Academiei de Științe a Rusiei și al Academiei de Științe din New York. Abordarea deschisă și orizontul larg al studiului a permis includerea în echipa de lucru
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
există și structuri ultraconservative, care au rămas neschimbate de sute de milioane de ani - și atunci ne punem întrebarea legitimă: cum rămâne cu evoluția prin mutații genetice ? În condițiile noilor descoperiri făcute de dr. Piotr Gariaev și a cartării întregului genom uman - din care numai 3% codează proteine ! - putem să ne punem o altă serie de întrebări asupra viabilității teoriei evoluționiste - sau, cel puțin, asupra formei în care ea este formulată în prezent. Însă acest lucru nu înseamnă că ar trebui
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
sări de la o locație cromozomială la alta - și acest fapt s-a întâmplat după ce, prin anii ’50, ea însăși era considerată în lumea științifică a vremii a fi puțin „sărită de pe fix”. Aceste structuri genetice, numite transpozoni se găsesc în genomul fiecărei forme de viață de pe planetă, fie om, fie plantă sau bacterie. Rețineți - doar 3% din A.D.N.-ul nostru codează proteinele care alcătuiesc corpul nostru fizic, deci restul de 97% revin din plin pentru „jocul” salvelor transpozonice. Tumorile canceroase
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
nostru codează proteinele care alcătuiesc corpul nostru fizic, deci restul de 97% revin din plin pentru „jocul” salvelor transpozonice. Tumorile canceroase ar fi un exemplu negativ al acestor „salve” transpozonice - aproximativ 90% din aceste mutații produse duc la defecțiuni ale genomului și implicit la boli degenerative, tumori maligne și moarte. În primăvara anului 2002, cercetătoarea Sylvia Fischer de la Laboratorul Hubrecht din Utrecht, Olanda, a descoperit că transpozonii pot efectua „salturi” corecte în genom numai dacă sunt purtători ai unei cantități mici
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
din aceste mutații produse duc la defecțiuni ale genomului și implicit la boli degenerative, tumori maligne și moarte. În primăvara anului 2002, cercetătoarea Sylvia Fischer de la Laboratorul Hubrecht din Utrecht, Olanda, a descoperit că transpozonii pot efectua „salturi” corecte în genom numai dacă sunt purtători ai unei cantități mici de informație, precum și faptul că organismele posedă mijloace de protecție împotriva acestor mutații transpozonice. Totodată, pe baza acestor fapte a concluzionat că, pe viitor, transpozonii ar putea servi ca unelte în terapia
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
numai dacă sunt purtători ai unei cantități mici de informație, precum și faptul că organismele posedă mijloace de protecție împotriva acestor mutații transpozonice. Totodată, pe baza acestor fapte a concluzionat că, pe viitor, transpozonii ar putea servi ca unelte în terapia genomului. Studiile efectuate de geneticianul Wojciech Makalowski de la Computational Evolutionary Genomics Lab Penn State asupra acelor 97% din A.D.N.-ul așa-zis nefolositor l-au făcut să considere, pe baza unor argumente științifice solide, că acesta a deținut și încă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
din A.D.N. care reprezintă genele în sensul tradițional al producerii de proteine este cam de 1,2%. Restul A.D.N.-ului este ceea ce oamenii numesc <gunoi>”. Când Haussler și colegul său Gill Berjerano au folosit computerele pentru a compara genomul uman cu cel al șobolanului ar fi fost normal ca să descopere diferențe majore între aceste două coduri genetice. Într-adevăr, ei au descoperit diferențe, dar au fost totodată surprinși să constate existența multor gene similare atât la om cât și
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
fi fost normal ca să descopere diferențe majore între aceste două coduri genetice. Într-adevăr, ei au descoperit diferențe, dar au fost totodată surprinși să constate existența multor gene similare atât la om cât și la șobolan. Aceste întinse porțiuni din genom se pare că nu s au schimbat timp de milioane și milioane de ani, timp în care procesul evolutiv a operat liber. Haussler era uimit de descoperirea făcută. Multe din aceste standuri de A.D.N., numite „ultraconservatoare”, nu dețin rol
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
neputând fi considerate în nici un caz „gunoi” cum se întâmpla până acum. „Din ceea ce știm referitor la rata mutațiilor A.D.N.-ului de la o generație la alta, șansa pentru a găsi măcar un stand din A.D.N. rămas neschimbat între genomul uman și cel al șobolanului de-a lungul a sute de milioane de ani este mai mică decât 1:1022. Este o fracțiune infimă. Este virtual imposibil ca acest fapt să se producă datorită șansei”, afirma Haussler. Această descoperire sugerează
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cel al șobolanului de-a lungul a sute de milioane de ani este mai mică decât 1:1022. Este o fracțiune infimă. Este virtual imposibil ca acest fapt să se producă datorită șansei”, afirma Haussler. Această descoperire sugerează faptul că genomul îndeplinește și alte operații în afară de codarea proteinelor, dar scopul acestor porțiuni ultraconservatoare din genom rămâne până în prezent un mare mister. Revista „Nature” publica în numărul său din ianuarie 2006 un studiu efectuat pe șobolani care evidenția existența unui nou mecanism
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
mică decât 1:1022. Este o fracțiune infimă. Este virtual imposibil ca acest fapt să se producă datorită șansei”, afirma Haussler. Această descoperire sugerează faptul că genomul îndeplinește și alte operații în afară de codarea proteinelor, dar scopul acestor porțiuni ultraconservatoare din genom rămâne până în prezent un mare mister. Revista „Nature” publica în numărul său din ianuarie 2006 un studiu efectuat pe șobolani care evidenția existența unui nou mecanism pentru reglarea funcțiilor creierului. Cercetătorii descoperiseră o microstructură poziționată în zona considerată „gunoi” a
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
-ului care afecta dezvoltarea sinapselor în creier. Gena, numită miR-134, bloca o altă genă, numită Limk1, ce cauza creșterea dendritelor. Dezvoltarea creierului și creșterea dendritelor duc, implicit, la creșterea nivelului de inteligență. Un alt punct de vedere, neoficial însă, împarte genomul în două părți, fiecare jucând un rol diferit: prima, reprezentând aproximativ 3%, ar avea rol în codarea proteinelor ce constituie corpul, iar a doua, reprezentând restul de 97% ar constitui un fel de cod ascuns, de natură necunoscută, creat de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
din codul nostru genetic - exprimate prin „rezonanța” șirului lui Fibonacci ! O altă lucrare științifică, avându-i ca autori pe Michel Beleza Yamagishi și Alex Itiro Shimabukuro prezintă un model matematic similar care stabilește o conexiune interesantă între frecvența nucleotidelor din genomul uman și șirul lui Fibonacci. * * * În anul 1982 matematicianul Benoît Mandelbrot, despre care am mai amintit și în primul capitol, publica cartea intitulată „Geometria fractală a naturii”. Fractalii naturali includ formele munților, țărmurilor și bazinelor fluviilor, dar și formele plantelor
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
radiația produsă de ADN stochează, la nivel tridimensional, forma geometrică a celulei, organului sau a întregului corp. O altă descoperire importantă a fost realizată atunci când semințe ale plantei cunoscută sub numele de Arabidopsis thaliana (intens folosită pentru cercetări genetice datorită genomului său mică, prelevate din zona iradiată de la Cernobâl (1987 și considerate a fi moarte, au fost puse alături de semințe vii ale aceleași plante. Semințele vii au fost iradiate cu radiație laser, apoi fiind iradiate și semințele considerate a fi moarte
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
este principalul vinovat în această infecție nu este limfotrop, nu atacă sistemul imunitar. Responsabili de acest dezastru sunt unii agenți patogeni asociați infecției HIV=mumps (variola, rubeola, rujeola,etc.). Rata de mutații a virusului este foarte mare estimîndu-se că secvențele genomului de la diverse tulpini ale H.I.V. 1 au o rată de divergență de 1% pe an. Aceasta se explică prin rata mare de erori de la nivelul revers transcriptazei și prin rata mare a replicării virale.( Noțiuni generale despre H.I.V./S.I.D.A
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
face vaccinul combinat împotriva virusurilor: mumps, rujeolă, rubeolă după o perioadă de 24-36 de ore devin pozitivi la testele de determinare H.I.V.. Mișto nu !!!!!!!!!!!!!!!!!!! În continuare voi da asemănări între H.I.V. 1 și mumps din toate punctele de vedere: 1.Genomul H.I.V. are două ramuri de 9K iar genomul mumps are 18 k. Ca idee nu se poate ca H.I.V. cu numai 9K în genom să codifice pînă la patru cinci membrane de înveliș. 2.Au proteinele din care sunt construiți
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
după o perioadă de 24-36 de ore devin pozitivi la testele de determinare H.I.V.. Mișto nu !!!!!!!!!!!!!!!!!!! În continuare voi da asemănări între H.I.V. 1 și mumps din toate punctele de vedere: 1.Genomul H.I.V. are două ramuri de 9K iar genomul mumps are 18 k. Ca idee nu se poate ca H.I.V. cu numai 9K în genom să codifice pînă la patru cinci membrane de înveliș. 2.Au proteinele din care sunt construiți ambii viruși sunt asemănătoare. Testele Elisa și imunofluorescență
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
În continuare voi da asemănări între H.I.V. 1 și mumps din toate punctele de vedere: 1.Genomul H.I.V. are două ramuri de 9K iar genomul mumps are 18 k. Ca idee nu se poate ca H.I.V. cu numai 9K în genom să codifice pînă la patru cinci membrane de înveliș. 2.Au proteinele din care sunt construiți ambii viruși sunt asemănătoare. Testele Elisa și imunofluorescență devin pozitive la ambii viruși. By CLAES ORVELL, I* ROBERT RYDBECK 2 AND ARTHUR LOVE 3
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]