2,286 matches
-
studii de strategie. Marile conflagrații, crizele care au traversat secolul nostru sunt azi obiecte de studiu și sub unghiul strategiei. Un excelent istoric din noua generație, Herve Couteau-Begarie, s-a dedicat aproape integral acestor studii în dublu plan: militar și geopolitic pe de o parte, în spațiul istoriografic pe de alta. Se poate spune că e una dintre cele mai fertile direcții în cercetarea actuală și că amintitul istoric s-a îndreptat anume concomitent spre mutațiile produse sub unghi militar (Géostratégie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ști încă. E curios totuși modul cum a fost tratată, după răsturnările din Decembrie, România oficială, ca și cea neoficială, de parcă voința ei de libertate ar fi contrazis anumite interese și trebuie redusă la limite "rezonabile". Ce calcul de "echilibru" geopolitic s-a făcut iarăși pe seama noastră? E sigur că Apusul nu dorește o destabilizare a acestei zone, în ansamblu, și că e dispus de aceea a sprijini pe cât posibil supraviețuirea "omului bolnav" al lumii contemporane. Până unde, se va vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Iași face un apel la factorii cointeresați pentru a căuta o soluție pașnică a conflictului interetnic. Un asemenea conflict, ajuns în ultimele zile la paroxism, riscă să compromită nu numai procesul de reforme, vital pentru întreaga societate, dar și situația geopolitică a Republicii. Urmărind cu profundă neliniște evoluția diferendului creat în sânul ei, am ajuns la concluzia că nu e posibilă o soluție pozitivă și de durată decât pe seama unui amplu consens civic, consens ce nu poate fi dobândit decât prin
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lucidă în acțiunile ei și destul de perseverentă pentru a duce la bun sfârșit un mare proiect. Proiectul, știm astăzi, era mai vechi și se poate spune că după revoluția de la 1848 el a suferit chiar o diminuție, sub presiunea factorului geopolitic, renunțându-se momentan la unitatea deplină, panromânească, în favoarea unei realizări treptate, pe etape. Era un semn de realism, o probă de maturitate politică, lesne de sesizat și în programele puse la lucru în timpul lui Alexandru I. Cuza. Evenimentul de la 24
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în timp. K. Lamprecht încercase a pune la lucru cele mai bune condeie pentru a realiza marea sinteză colectivă. Eforturi individuale de tipul Spengler, Iorga, Toynbee, Wells, Fischer, trebuie reținute de asemenea ca semnificative pentru secolul nostru. Dacă sub unghi geopolitic lumea rămânea încă divizată, ea își putea susține unitatea fundamentală în lumina istoriei. Sinteza trebuia să fie, după expresia lui H. Berr, "sarcina și vocația timpului prezent"1. Ea a rămas încă un mare, continuu deziderat al societății moderne, al
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mondială, ale cărui reverberații, active și fecunde, le resimțim încă. Inventarul preocupărilor din ultimii ani în legătură cu aceasta (cărți, studii, congrese, colocvii, "mese rotunde", expoziții, filme etc.) abia se prelucrează acum cu ordinatorul. Unele privesc direct istoria noastră și contextul ei geopolitic. Cu puțin timp în urmă apărea la Paris culegerea de studii privind imaginea Franței revoluționare în Europa centrală și de sud-est, publicată de istoricul Georges Castellan, volum ce reunea lucrările unui substanțial colocviu pe această temă1. Editorul avea grijă să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
moștenire este importantă nu prin evenimente, contradictorii și discutabile, ci prin ideile, principiile puse la lucru în mai toată lumea. Într-un moment când Imperiul otoman dădea semne de oboseală, iar puterile de pe continent se străduiau să asigure un nou echilibru geopolitic, explozia revoluționară de la Paris a pus în mișcare tripla deviză ce avea să se impună peste tot ca program ideologic. Câteva texte de caracter mai general (V. N. Vinogradov, G.L. Arch) se adăugau celui subscris de coordonator pentru a defini
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ei, a Valahiei și a fraților din Transilvania". La trei decenii după raptul din 1812, în plin regim reglementar, istoricul nu se sfia să spună, cu inerente precauții de limbaj, adevărul. Pentru el, patria era una, definită etnocultural, iar nu geopolitic. Cum să nu lupte pentru refacerea unității pierdute? Unirea a fost crezul cel mai înalt al generației sale, generație care ajunsese la concluzia, formulată plastic de Bălcescu, că fericirea nu poate exista fără libertate, libertatea fără putere și puterea fără
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
tăria să ia parte ca voluntar, pentru a o cerceta apoi și ca istoric în numeroase lucrări. În acel an chiar, el a publicat un studiu despre Însemnătatea ținuturilor de peste Prut, alături de Pagini despre Basarabia de astăzi. Tot în contextul geopolitic din 1912, s-a ocupat mai larg de România, vecinii săi și chestiunea Orientului, în perspectiva căreia, numai, se poate înțelege tragedia raptului comis cu un secol în urmă. Să mai amintim și lucrarea aceluiași, Din ținuturile pierdute, al cărei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spirit n-a fost mai necesar ca acum, stimulator al pluralismului și al economiei libere. El poate fi asimilat din culturile mai bine sedimentate, însă și din propriile noastre experiențe pe linia unei modernizări mereu interzise, mereu blocate de vicisitudini geopolitice. Proliferarea inițiativelor decurgând din acest spirit, în ultimul timp, e de bun augur, firește, cu condiția ca între sfera privată și cea socială să existe un bun raport. Cronica XXV, 29, (20 iulie 1990), p. 1 ÎN ORIZONTUL GENERALITĂȚILOR ISTORICE
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să amintim unele studii de impact, preeminența imagisticii în noile demersuri, vasta lor problematică, o sinteză scoasă pentru lumea germană de Ernst Shulin, iar mai recent câteva abordări relative la Europa Centrală și de Sud-Est1. Ocupându-se de această arie geopolitică 2, C. Durandin a ajuns la concluzia că două modele de revoluție (unul francez, altul rus) și-au disputat aici întâietatea. Révolution à la française ou à la russe? Expresia anunță o dilemă care e mai ales aceea a zonei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ar putea modifica treptat discursul istoric. Dacă am amintit aici propunerile unui mare savant de acum șapte decenii este pentru că situația comportă analogii, cel puțin pe tărâm etnopsihologic, și invită la căutare de soluții. Sub alt unghi însă, ca tendință geopolitică, totul îndrumă spre o solidaritate europeană, în cadrul căreia dialogul între culturi va putea reduce vechile aprehensiuni și înlesni o stare de spirit favorabilă muncii pașnice și colaborării internaționale. Fără această perspectivă, tensiunile existente într-un loc sau altul riscă să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
controverselor, mai vechi sau mai noi, despre bătrânul continent denotă parcă un nucleu proteic ce trimite în același timp la mitologie și la o îndelungă, furtunoasă istorie ale cărei valuri amenințătoare vin până la noi. Europa nu e o simplă noțiune geopolitică, ci una istorico-culturală, a cărei prodigioasă diversitate e de natură a provoca neliniști, confuzie, derută. Incapabilă până acum de unitate politică, ea n-a cunoscut nici unitatea spirituală pe care i-o atribuie, la nevoie, iubitorii de formule reducționiste. Pluralul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
remodelări echivalând în fond cu un nou destin. L'autre Europe nu e doar titlul unui buletin de analize relative la partea centro-răsăriteană a continentului, editat de W. Berelowitch, ci și o formulă de recunoaștere a unei realități de sorginte geopolitică. Înainte ca această Europă de est să prindă un contur ce se destramă abia acum în mare viteză și paralel cu febrile căutări de soluții echilibrante pe tărâm politic, intelectuali de marcă (filosofi, sociologi, oameni de știință) au socotit oportun
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Napoleon în ideea de a construi o unitate continentală? Se va impune oare spiritul de tendință opusă, prevalent în lumea germană? Dificultatea de a scrie o istorie a Europei decurge și din marile vicisitudini care au interzis până acum unitatea geopolitică a continentului. Abia dura experiență a "cortinei de fier" a făcut ca o bună parte a Europei să devină conștientă de urgența unei soidarizări la nivel continental, sub presiunea unor factori de natură economică, social-politică, morală. A fost nevoie, se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
S-a spus chiar că ea ar fi "contra Europei", ca una pe care cultura însăși o îndruma spre localism și particularism național. În timpul din urmă, această atitudine a cunoscut o sensibilă schimbare. "Europele" sunt pe cale de a se contopi geopolitic, specificațiile comportă o diminuare de tonus, pe măsură ce "piața comună" reușește să amortizeze vechi conflicte și să producă un nou echilibru continental. Nu mai poate fi vorba, în această perspectivă, de state-națiuni în accepția dată de secolul XIX, ci de comunități
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a fi depășită, un nou impuls mișcă acum acele membra disiecta spre o realitate superioară, menită a circumscrie, în formula lui De Gaulle, Europa de la Atlantic la Urali, formulă pe care Gorbaciov o reia astăzi cu aplomb. O nouă entitate geopolitică se anunță, ca platformă de întâlnire pentru specificități ce păreau până nu demult ireductibile. O mare deosebire de ton există între opiniile exprimate la reuniunea geneveză din 1946 și ancheta întreprinsă peste mai bine de trei decenii de Alison Browning
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ciclu ar putea deveni, printr-o stranie decizie, sfârșitul umanității însăși. O serie de împrejurări acutizează acest sentiment care pe alocuri tinde să devină speculație psihologică, dacă nu istorie pură și simplă. Mai întâi, sincronia acestui final cu unele mutații geopolitice de amploare, apoi eșecul spectaculos al regimurilor comuniste și intrarea în noua vârstă a revoluției tehnologice creează o disponibilitate în plus pentru abordări de tip viitorologic, însă și o propensiune escahatologică. Se evocă deja post-istoria ca un fapt pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
întemeiate pe "justiție și moralitate", iar A. Papiu Ilarian observa că "românii din Transilvania numai la Principate privesc". Principatele erau speranța lor, însă Unirea nu se va împlini decât după o sângeroasă conflagrație mondială, care a impus un nou echilibru geopolitic pe continent. Faptele se cunosc, ele denotă raporturi complexe de care fruntașii politici ai țării au știut să profite, asigurând biruința unei idei cu rădăcini atât de adânci, cu perspective atât de ample. Adunarea de la Alba Iulia, care a proclamat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să vină un specialist în științele umane pentru a-i decela și lămuri apoi sensul. Dar când au loc atâtea întâmplări ieșite din comun? Se destramă un mare imperiu sub ochii noștri, se regândesc alianțe în căutarea unui nou echilibru geopolitic, se schimbă o lume. Procesul comunismului, spectaculos în această Europă a marilor experimente, însă angajând oarecum o planetă întreagă, e la ordinea zilei. Să ne bucurăm, dacă mai avem putere. Căci sfârșitul acesta (sfârșit de-ar fi!) e plin de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Capitolul 3 Coordonate geopolitice regionale Pentru caracterizarea și analiza din punct de vedere geopolitic a spațiului arabofon vom lua în calcul o serie de raporturi funcțional teritoriale ce se desfășoară la nivelul arealului în cauză și care definesc personalitatea sa în spațiul politico-geografic mondial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Capitolul 3 Coordonate geopolitice regionale Pentru caracterizarea și analiza din punct de vedere geopolitic a spațiului arabofon vom lua în calcul o serie de raporturi funcțional teritoriale ce se desfășoară la nivelul arealului în cauză și care definesc personalitatea sa în spațiul politico-geografic mondial. Este vorba despre trei categorii de componente calitativ-spațiale, respectiv integrarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
lumii având relații politice oficiale cu guvernul provizoriu de la Mogadishu. Dinamica relațiilor politico-diplomatice ale statelor arabe pe parcursul perioadei postbelice ilustrează o reașezare/redimensionare progresivă a locului și potențialului de relații al fiecărui stat, funcție de orientarea politico-externă a statelor în contextul geopolitic al momentului și apariția de noi state independente în arealul spațiului arab (fig. 45): în 1950, în condițiile existenței a doar șapte state arabe independente, se detașa net Egiptul sub aspectul potențialului relațional (întreținea relații bilaterale oficiale cu aproape jumătate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
care după cum am văzut, definește spațiul cel mai bine racordat la fluxul relațiilor politico-diplomatice din întreaga lume arabă. Mergând pe coordonatele acestui tip de raționament, gradul de dinamism politico-diplomatic pe arena internațională evoluează în același ritm cu indicele de potențial geopolitic al statelor, în baza căruia două dintre statele acestei categorii, respectiv Egiptul și Arabia Saudită, au fost incluse între cele 3 state arabe definite cu statut de state-pivot (alături de Maroc), din rândul celor 27 state pivotale stabilite la nivel mondial (vezi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
acestei categorii, respectiv Egiptul și Arabia Saudită, au fost incluse între cele 3 state arabe definite cu statut de state-pivot (alături de Maroc), din rândul celor 27 state pivotale stabilite la nivel mondial (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). Celelalte state ale acestei categorii au apărut ca subiecți de drept internațional pe planiglobul politic după 1955 (Maroc, Tunisia), iar unele după 1970 (E.A.U.), dar au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]