1,094 matches
-
legată de auz, să interacționeze cu auzitorii și să vorbească oral. De asemenea, ei au asigurat pe prietenii lor că nu au intenția să abandoneze limbajul gestual. Surzii cred că nu există o incompatibilitate între implant cohlear și folosirea limbajului gestual, dar această părere nu este universal împărtășită. Ceea ce este alarmant privind dezvoltarea chirurgiei implantului cohlear este constituit de tipurile programelor sociale ce sunt elaborate după ce a fost realizat implantul, pentru a-i antrena pe surzi să folosească acest instrument. Unele
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
după ce a fost realizat implantul, pentru a-i antrena pe surzi să folosească acest instrument. Unele din aceste programe sunt ,,reminescențe” sinistre ale programelor oraliste folosite în școlile de surzi la începutul sec XX, unde școlile au interzis folosirea limbajului gestual în clasă. Părinții pot cere plasarea copiilor lor în clase unde nu se folosește limbajul gestual, pentru ca ei să beneficieze deplin de implantul cohlear, adică, să fie expunși constant la limbajul verbal. Unii părinți vor spune că ei sprijină separarea
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
din aceste programe sunt ,,reminescențe” sinistre ale programelor oraliste folosite în școlile de surzi la începutul sec XX, unde școlile au interzis folosirea limbajului gestual în clasă. Părinții pot cere plasarea copiilor lor în clase unde nu se folosește limbajul gestual, pentru ca ei să beneficieze deplin de implantul cohlear, adică, să fie expunși constant la limbajul verbal. Unii părinți vor spune că ei sprijină separarea copiilor implantați, nu fiindcă sunt contra limbajului gestual, ci fiindcă sunt împotriva folosirii lui în primii
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
lor în clase unde nu se folosește limbajul gestual, pentru ca ei să beneficieze deplin de implantul cohlear, adică, să fie expunși constant la limbajul verbal. Unii părinți vor spune că ei sprijină separarea copiilor implantați, nu fiindcă sunt contra limbajului gestual, ci fiindcă sunt împotriva folosirii lui în primii ani ai dezvoltării limbajului, când copilul are cea mai mare nevoie să fie expus la vorbire. Amânarea expunerii de timpuriu la limbajul gestual este riscantă pentru dezvoltarea acestui limbaj, la fel cum
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
sprijină separarea copiilor implantați, nu fiindcă sunt contra limbajului gestual, ci fiindcă sunt împotriva folosirii lui în primii ani ai dezvoltării limbajului, când copilul are cea mai mare nevoie să fie expus la vorbire. Amânarea expunerii de timpuriu la limbajul gestual este riscantă pentru dezvoltarea acestui limbaj, la fel cum este și riscul amânării expunerii de timpuriu la limbajul verbal pentru copiii care aud. Copiii care învață orice limbaj mai târziu în viață tind să suporte riscul efectelor amânării învățării limbajului
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Dacă un copil face față cu implantul cohlear, atunci se poate face presupunerea că acel copil va achiziționa limbajul verbal în mod normal. Dacă copilul se chinuiește cu implantul, indiferent de motiv, atunci posibilitatea de amânare a învățării limbajului (ori gestual ori verbal) sporește considerabil în mediile unde nu se permite ca limbajul gestual să fie folosit. Nu este o politică educațională sănătoasă separarea unui copil surd de mediul și cultura surzilor. Este inuman să interzici unui copil surd să folosească
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
că acel copil va achiziționa limbajul verbal în mod normal. Dacă copilul se chinuiește cu implantul, indiferent de motiv, atunci posibilitatea de amânare a învățării limbajului (ori gestual ori verbal) sporește considerabil în mediile unde nu se permite ca limbajul gestual să fie folosit. Nu este o politică educațională sănătoasă separarea unui copil surd de mediul și cultura surzilor. Este inuman să interzici unui copil surd să folosească limbajul gestual. În schimb, pot fi elaborate programe educaționale care să-i instruiască
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
verbal) sporește considerabil în mediile unde nu se permite ca limbajul gestual să fie folosit. Nu este o politică educațională sănătoasă separarea unui copil surd de mediul și cultura surzilor. Este inuman să interzici unui copil surd să folosească limbajul gestual. În schimb, pot fi elaborate programe educaționale care să-i instruiască pe copiii surzi atât în limbajul gestual cât și verbal. Ar putea fi elaborate și unele programe care ar permite predarea simultană a ambelor limbaje la copiii surzi, astfel încât
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
politică educațională sănătoasă separarea unui copil surd de mediul și cultura surzilor. Este inuman să interzici unui copil surd să folosească limbajul gestual. În schimb, pot fi elaborate programe educaționale care să-i instruiască pe copiii surzi atât în limbajul gestual cât și verbal. Ar putea fi elaborate și unele programe care ar permite predarea simultană a ambelor limbaje la copiii surzi, astfel încât beneficiile achiziției bilinguale, în cele două modalități, să poată fi promovate la fiecare nouă generație. În schimb, tendința
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
luat amploare în secolul al XIX lea, ca urmare a îmbunătățirii educației, în special a răspândirii numărului de școli pentru surzi în SUA care, prin natura lor, a adunat surzii împreună și a dus la alt rezultat nedorit: folosirea limbajului gestual între surzi. Argumentând că ,,propagarea” surdității printre surzi a fost nedorită, fiind considerată de el o ,,calamitate pentru lume”, a propus ca remedii sociale: eliminarea școlilor separate pentru surzi, să nu se permită folosirea limbajului gestual între copii surzi și
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
rezultat nedorit: folosirea limbajului gestual între surzi. Argumentând că ,,propagarea” surdității printre surzi a fost nedorită, fiind considerată de el o ,,calamitate pentru lume”, a propus ca remedii sociale: eliminarea școlilor separate pentru surzi, să nu se permită folosirea limbajului gestual între copii surzi și descurajarea surzilor de a deveni profesori pentru surzi (V. Cleve, A. Crouder, 1989)<footnote Cleve Van & A., Crouter : A Place of Their Own, Gallaudet Univ. Press, 1989, footnote>. Având soție și mamă surdă, A. G. Bell nu
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
întreba cum poate cineva să ia astfel de ,,decizii” despre valoarea umană de a avea copii ? Ce fel de cadre morale și etice ghidează astfel de decizii? Cum se poate rezolva acest conflict dintre ideile surzilor despre surditate și limbajul gestual, pe de o parte și ideile doctorilor, oamenilor de știință și geneticienilor, pe de altă parte, referitoare la tehnologiile medicale și genetică. Primul pas este să recunoaștem bazele istorice ale acestui conflict. Activitățile de implant cohlear din spitale cer, de
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
ale acestui conflict. Activitățile de implant cohlear din spitale cer, de obicei, recuperare după actul chirurgical, pentru a se realiza beneficiul deplin al implantului, dar aceste activități diferă cu privire la conceperea acestei reabilitări. Unele concepții susțin că părinții pot folosi limbajul gestual după implantare, altele, nu. Unii susțin că limbajul gestual ar împiedica dezvoltarea limbajului verbal. Tratând surditatea ca deficiență și introducând un implant, se consideră că copilul surd nu mai este același și că trebuie să fie tratat diferit. Reabilitarea este
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
cer, de obicei, recuperare după actul chirurgical, pentru a se realiza beneficiul deplin al implantului, dar aceste activități diferă cu privire la conceperea acestei reabilitări. Unele concepții susțin că părinții pot folosi limbajul gestual după implantare, altele, nu. Unii susțin că limbajul gestual ar împiedica dezvoltarea limbajului verbal. Tratând surditatea ca deficiență și introducând un implant, se consideră că copilul surd nu mai este același și că trebuie să fie tratat diferit. Reabilitarea este începutul unui nou curs al acțiunii, cel care exclude
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
se consideră că copilul surd nu mai este același și că trebuie să fie tratat diferit. Reabilitarea este începutul unui nou curs al acțiunii, cel care exclude gesticularea. Intervenția este o reminescență al unui tip de forțe sinistre împotriva limbajului gestual care au existat la începutul sec. XX. Cum pot susține medicii că implantul, poate fi esențial pentru bunăstarea oamenilor surzi?
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Ora de limba română la clasa cu elevi deficienți de auz prof. Adina Crăescu Grup Școlar „Vasile Pavelcu ” Iași Copilul cu deficiențe de auz are gândirea obiectuală, în imagini, iar limbajul este mimico- gestual. Limbajul mimico-gestual al surzilor reprezintă un mijloc de comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
implică activități obișnuite plasate În situații neobișnuite. (J.Z. Smith, 1987, p. 109) ...riturile trebuie considerate ca un ansamblu de conduite individuale (vopsire, squash) sau colective (masa În familie sau meciul de fotbal), relativ codificate, având un suport corporal (verbal, gestual, postural), cu caracter mai mult sau mai puțin repetitiv, având o puternică Încărcătură simbolică pentru actorii lor și, de obicei, și pentru martori, Întemeiate pe o adeziune mentală, eventual neconștientizată, la valori legate de alegeri sociale considerate importante, având o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și vasele liturgice (J. Heers, 1983, p. 182) Odată cu impunerea structurilor sociale și a normelor de interacțiune socială specifice capitalismului, carnavalul a trecut printr-un proces lent, dar ireversibil, de „domesticire”. Reglementările impuse de-a lungul timpului vor interzice licențiozitatea gestuală și verbală, vor exclude măștile grotești și confruntările violente și vor limita zonele de desfășurare ale carnavalului. Ieșirile haotice vor fi Înlocuite de parade ale măștilor și carelor alegorice - care au trasee fixate cu rigurozitate - și de balurile mascate ori
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ritualică, Întemeiat pe răsturnarea regulilor sociale acceptate și pe comuniunea generalizată. Formele prin care se concretizează În plan ritualic inversiunea (care definesc, simultan, caracteristicile majore ale carnavalului) sunt: reorganizarea spațiului și timpului social, anularea ordinii sociale și contestarea Puterii, excesele - gestuale și verbale, de consum de mâncare și băutură. Un spațiu și un timp aparte Carnavalul se folosește de spațiile urbane disponibile (străzi și bulevarde, piețe și clădiri) pe care le ia În stăpânire și le modelează conform „logicii” sale specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 142) arată că toate formele de etichetă, expresie a relațiilor de putere, a ceea ce este permis și a ceea ce nu este permis au fost date peste cap, anulând, odată cu ele, formele normale de exercitare a puterii și opresiunii. Excesele gestuale și verbale Vorbind despre sărbătoare ca „paroxism al societății”, dar având ca referent mai degrabă manifestările carnavalești, R. Caillois (1975, p. 236) relevă multiplele planuri pe care se manifestă, În aceste ritualuri, excesul: prin daruri, ca exces de Îngâmfare (adică
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cele minore dramatizează diferențele de clasă și accentuează conștiința distanțelor sociale. Marile evenimente pun În umbră diviziunile interne, conferind forță dramatică tradițiilor eroice și identității naționale (Heyden, pp. 5, 7). Sărbătorile politice creează intervale rituale interuptive, marcate temporal, spațial și gestual. Astfel, În plan temporal, ele impun un calendar precis, bine cunoscut Întregii colectivități: În preajma sărbătorilor consacrate prin lege sau tradiție (fie ele naționale sau locale), activitățile curente sunt Întrerupte (zilele libere În care „nu se lucrează”), au loc activități febrile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
larg. „Sărbătorile publice permit unui partid politic să-și proclame legitimitatea prin ocuparea centrului orașului (sediul puterii politice) și decorarea lui cu simboluri partizane, precum și prin umplerea lui cu partizanii acelui partid” (J. Van Geldern, 1993, p. 45) În planul gestual Întâlnim același sincretism dintre solemn și destins. Pe de-o parte, ceremonia trebuie să fie organizată impecabil, să reliefeze stabilitatea și legitimitatea grupului aflat la putere, să educe În spiritul valorilor promovate de acesta. Prin acțiuni, cuvântări și etalarea simbolurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
viitor, confirmarea ei În prezentul glorios) și valorile comune (teritoriul național, cultura, prosperitatea etc.). Într-o lucrare frecvent citată, P. Connerton (1995, p. 65) consideră că reconstituirea comemorativă se Întemeiază pe o articulare calendaristică, pe una verbală și pe una gestuală. Din punctul meu de vedere, comemorarea poate fi definită prin spațiul de referință (instituirea locului consacrat al ceremoniei comemorative), decupajul asupra timpului (crearea memoriei comemorative), actorii și acțiunile lor. Dimensiunea spațială Comemorările creează spații de referință, fie prin evocarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la animale, de la plante la locuri personificate, de la stihii și astre la micii demoni benefici și malefici). Coerentă și mobilă, În ceea ce privește structurile ei profunde, gândirea mitică generează, În manifestările ei, texte, risipite În numeroase genuri folclorice și În complexe simbolice (gestuale În ceremonii, figurative În arta populară) de o mare și deseori derutantă varietate. În consecință, folosind diverse instrumente de analiză, studiile consacrate inventarului mitic românesc au tins Întotdeauna spre atingerea acestui nucleu originar. Traseul deschide Însă calea unor alte analize
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și o izolează de restul lumii. Iată de ce întâlnim pretutindeni eroii lui Caragiale, pe Trahanache cerând puțintică răbdare sau pe Ipingescu mârâind mereu "Rezon""19. Departe de a fi considerate carențe, mecanismul de marionetă, schematismul psihologic și chiar nongândirea, repetițiile gestuale, situaționale și de limbaj, uniformizarea sau gruparea în cupluri siameze, degradarea fizică și/sau morală, precum și dezorientarea și veleitarismul sunt, pentru I. Constantinescu, elemente de construcție a personajului caragialian prin care acesta se îndepărtează de structura tipului tradițional, dar se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]