3,100 matches
-
de parcă nu aș fi fost nicicând indus în eroare, pentru ca Augustus să mă lase să mă bucur de viața pe care mi-a acordat-o. Când împăratul va fi senin, cere-i să nu mă lase în prada ușoara a geților, ci să-mi acorde un loc mai bun pentru bietul meu exil. Momentul e cum nu se poate mai propice pentru această intervenție afirmă Ovidiu. Augustus și Livia sunt fericiți. Germanicus își demonstrează prematur curajul. Drusus arată o vigoare egală
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
aminti întotdeauna cu recunoștință de binefacerile acestuia, iar patria lui Ovidiu îl va auzi spunând că el este al lui Sextus Pompeius. Și toate regiunile îl vor auzi spunând la fel, pentru ca Muza sa să poată să ajungă dincolo de ferocii Geți. Se va afla de la toți că Sextus este cauza și protectorul salvării lui și că Ovidiu este al lui chiar mai mult decât dacă l-ar fi cântărit în aur. Cu această exaltare a lui Sextus Pompeius se termină această
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mai simte în stare să scrie versuri ca pe vremuri. Cu toate relele pe care le-a avut de suportat în exil, inspirația lui poetică e secătuită. Și Homer, dacă ar fi fost trimis în această țară, ar fi devenit Get ca și Ovidiu. Poetul din Sulmona și-a pierdut orice entuziasm sacru, nu mai simte nicio plăcere în a scrie versuri, pentru că nu are nimic de câștigat, tocmai pentru că versurile au fost cauza exilului său, și pentru că, fără un auditoriu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
impus-o în ciuda lui (v. 51 sqq.). La rândul său, Ovidiu scrisese poemul său Getico sermone țesând spune el elogiile lui Augustus, învățase limba getică, devenind până și poeta paene Getes 302: a fost asimilat treptat de populația inhumana a Geților, care îi provocase atâta teamă și dispreț, dar totuși, în străfundul sufletul său, tânjea cu disperare după Roma sa de neuitat. Dorim să adăugăm la acești destinatari, mai mult sau mai puțin siguri din punct de vedere critic și istoric
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
discomfort (because of the time "lost", of the concern to give "the best" answers, of the effort to give up another activity în favor of filling în the questionnaire, and other such reasons), when it comes to video recording, things get significantly more complicated. Certain problems require an optimal solution for the information obtained to be highly accurate. Another barrier în performing this type of research is raised by the problem of location, of the necessary equipment and of the filming
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pînă în 2000 a fost Consilier al Președintelui României, Emil Constantinescu. Autor al volumelor Civilizația greacă și originile democrației, Societatea greacă arhaică și clasică, Cetatea greacă, între real și imaginar, Practica nemuririi. O lectură critică a surselor antice referitoare la geți. În colaborare cu Liana Lupaș, a publicat volumul Commentaire aux SEPT CONTRE THEBES d'Eschyle, lucrare distinsă cu premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române. Autor a circa 100 studii de specialitate. Catherine Durandin, Zoe Petre, România post 1989 (c) 2008, Editions
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
likely to be used? This book will consider these issues while also exploring the energy options of each partner în the larger world context. Dispelling some of the current myths of Europe-Russia energy relations requires on the one hand to get a clear general picture of the situation while also reviewing past events and processes that have led to the current context. To this purpose, the first section of the book will present a general picture of the Russia-EU partnership. The
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
acte culturalizatoare asemănătoare acelora întreprinse de echipa Osiris-Isis-Seth. E drept că inițiativa aparține lui Burebista, dar obiectivele au fost exact de aceeași natură și repetîndu-se scenariul cunoscut. Informația lăsată de Plutarh despre egipteni revine la Strabo, observîndu-i pe geto-daci: „Burebista, get de naționalitate, după ce a luat asupra sa puterea peste poporul său, s-a apucat să-l refacă în urma deselor nenorociri și prin muncă necontenită, prin cumpătare și disciplină a făcut ca în scurt timp să întemeieze un imperiu mare și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
după ce a luat asupra sa puterea peste poporul său, s-a apucat să-l refacă în urma deselor nenorociri și prin muncă necontenită, prin cumpătare și disciplină a făcut ca în scurt timp să întemeieze un imperiu mare și să supună geților cele mai multe popoare din vecinătate” Strabo se afla și el în cunoștință de cauză pentru că relata fapte curente și, totodată, pretindea că se trăgea din neamul dacilor și se mîndrea cu asta. Ca acțiune culturalizatoare apare și episodul abstinenței la vin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Al doilea discurs inaugural al președintelui George W. Bush, Washington, D.C., 20 ianuarie 2005. 2 Jim Wallis, "God's Politics: Why the Right Gets It Wrong and the Left Doesn't Get It", Harper, San Francisco, 2005, pp. 149. 3 Citatul îi aparține președintelui George W. Bush și este inclus în Bob Woodward, Plan of Attack, Simon and Schuster, New York, 2004, pp. 88-89. 4 Revelația originii mele evreiești, inclusiv șocul de a
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Conferința Mondială asupra Religiei și Păcii, "The Crisis in Iraq: The Need for Common Security, Common Responsibility, and Common Action", 14 februarie 2003. 166 Jim Wallis, God's Politics: Why the Right Gets It Wrong and the Left Doesn't Get It, Harper San Francisco, 2005, pp. 45-55. 167 Declarația de presă a ministrului american al apărării Donald Rumsfeld, făcută la Pentagon, Washington, D.C., 5 august 2003. 168 Asociația Națională a Evanghelicilor, de exemplu, a descris invazia propusă drept un act
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
1932. 281 Discursul președintelui George W. Bush în cadrul Convenției Naționale Republicane, New York, 2 septembrie 2004. 282 Citatul aparține lui William Kristol, fiind extras din Jim Wallis, God's Politics: Why the Right Gets It Wrong and the Left Doesn't Get It, Harper San Francisco, 2005, pp. 138. 283 Respectul față de indivizi nu este, așa cum afirmă unii, opusul respectului față de drepturile grupurilor. Dimpotrivă, indivizii își aduc cu ei drepturile în cadrul grupurilor din care fac parte. Astfel, dreptul de a nu fi
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
care să caracterizeze o organizație. Schemă care ilustrează cel mai bine acest tip de cultură este rețeaua. "(...) the culture seeks to bring together the appropriate resources, the right people at the right level of the organization, and to let them get on with it. (...) The culture is extremely adaptable. Groups, project teams, or task forces are formed for a specific purpose and can be reformed, abandoned or continued. The net organization works quickly since each group ideally contains within it all
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
of Literary Semantics 1, 57-79 1978. Story and Discourse. Ithaca: Cornell University Press 1990. Coming to Terms: The Rhetoric of Narrative in Fiction and Film. Ithaca: Cornell University Press 1992. Reading Narrative Fiction. New York: Macmillan 1995. How Loose Can Narrators Get? (And How Vulnerable Can Narratees Be?). In Narrative 3, 303-6 Courtés, J. 1976. Introduction à la sémiotique narrative et discursive. Paris: Hachette Culler, Jonathan 1975. Structuralist Poetics: Structuralism, Linguistics and the Study of Literature. London: RKP 1981. The Pursuit of
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
prelins pe deget. De aici... cu mult studiu și sclipire de geniu, a formulat teoria „Efectului Coandă”. Privind cultivarea viței de vie de către strămoșii noștri geto-daci ai vreo informație? Uite ce spune Strabon: „Lăsând la o parte trecutul îndepărtat al geților, întâmplările din vremea noastră sunt următoarele: Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista l-a înălțat atât de mult prin exerciții, abținere de la vin și ascultare față de porunci,... încât, în câțiva ani, a făurit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cultivarea viței de vie de către strămoșii noștri geto-daci ai vreo informație? Uite ce spune Strabon: „Lăsând la o parte trecutul îndepărtat al geților, întâmplările din vremea noastră sunt următoarele: Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista l-a înălțat atât de mult prin exerciții, abținere de la vin și ascultare față de porunci,... încât, în câțiva ani, a făurit un stat puternic și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine. Ba încă a ajuns
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista l-a înălțat atât de mult prin exerciții, abținere de la vin și ascultare față de porunci,... încât, în câțiva ani, a făurit un stat puternic și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut și de romani... Ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau, (geții) este și faptul că ei s-au lăsat înduplecați să taie vița de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
porunci,... încât, în câțiva ani, a făurit un stat puternic și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut și de romani... Ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau, (geții) este și faptul că ei s-au lăsat înduplecați să taie vița de vie și să trăiască fără vin”. Și crezi că nu a mai rămas nici un butuc de vie în toată Dacia, vere? Când regele Burebista avea de partea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
021-305.34.23, la care puteti sună de luni până vineri, între orele 10 și 18. Dacă nu puteti downloada direct pe telefonul mobil tonul de apel sau ecranul fundal o puteți face prin Internet accesând http://www.mobo.ro/get și introducând codul reprezentat de ultimele 6 caractere ale link-ului trimis prin wap-push (linkul e de genul http://www.mobo.ro/push/action=get/sessID=aaaaaa33be20a1cd616dad92d2xxxxxx, codul în acest caz este xxxxxx), iar numărul de telefon este bineînțeles telefonul
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
de apel sau ecranul fundal o puteți face prin Internet accesând http://www.mobo.ro/get și introducând codul reprezentat de ultimele 6 caractere ale link-ului trimis prin wap-push (linkul e de genul http://www.mobo.ro/push/action=get/sessID=aaaaaa33be20a1cd616dad92d2xxxxxx, codul în acest caz este xxxxxx), iar numărul de telefon este bineînțeles telefonul de pe care a fost trimis SMS-ul (și pe care a fost primit link-ul). Mai departe descarcați pe telefon respectivul conținut prin transfer prin
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
istoria timpurie a geto - dacilor Primele știri istorice despre daci ni le dă Herodot ( sec.V Î. Hr.). 1. Relatând expediția lui Darius I Împotriva sciților nord pontici, el amintește și trecerea regelui persan prin Dobrogea, unde Îl Întâmpină rezistența geților „ cei mai viteji și mai drepți dintre traci „ Învinși geții sunt obligați să-i Însoțească pe perși și Herodot nu ne spune ce s-a Întâmplat cu ei dar scurta lui relatare e suficientă pentru a contura tabloul existenței unei
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ni le dă Herodot ( sec.V Î. Hr.). 1. Relatând expediția lui Darius I Împotriva sciților nord pontici, el amintește și trecerea regelui persan prin Dobrogea, unde Îl Întâmpină rezistența geților „ cei mai viteji și mai drepți dintre traci „ Învinși geții sunt obligați să-i Însoțească pe perși și Herodot nu ne spune ce s-a Întâmplat cu ei dar scurta lui relatare e suficientă pentru a contura tabloul existenței unei uniuni de triburi geto-dace În Dobrogea anului 514 Î. Hr
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și Herodot nu ne spune ce s-a Întâmplat cu ei dar scurta lui relatare e suficientă pentru a contura tabloul existenței unei uniuni de triburi geto-dace În Dobrogea anului 514 Î. Hr. 2. 339 Î. Hr. Îi regăsim pe geți opunându-se trecerii În Dobrogea a scitului Ateas. Victoria lui Filip al II lea asupra acestuia aduce Dobrogea sub stăpânire macedoneană. 3.În 335 Î. Hr. Alexandru Macedon Întreprinde o expediție de o zi Împotriva unui trib tracic sud dunărean
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
dar nu mai multă imaginație socială. Căci imaginația este funcția irealizantă a conștiinței, prin care putem nega lucrurile așa cum sunt. Or, imaginea înregistrată dublează autoritatea evenimentului printr-un terorism al evidenței. O societate WYSIWYG (what you see is what you get) nu mai este o societate deschisă. Reducând viitorul la prezentul vizualizabil și jocul posibilităților la lucrul întâmplat care face legea "nu aveți dreptate, fiindcă nu aveți nimic de arătat" -, videosfera ar fi era cea mai puțin mesianică și, totodată, cea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
purtînd melon în loc de joben (așa cum se vede în documentele fotografice ale vremii), prințul se pronunță suficient de tare ca să poată fi auzit de gloata de șomeri și gură-cască: These works brought all these people here. Something should be done to get them at work again. (Et les badauds d'applaudir)! Gestul, o piatră aruncată în curtea guvernului, era un gest demagogic, populist, de captatio benevolentiae, făcut pentru a-și cîștiga simpatia populației în suferință. A fost un gest iresponsabil care a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]