1,350 matches
-
verticală de 15 m în rimaia dintre stâncă și gheață. În stânga se află Rezervația Mare, spre care se coboară o verticală de 20 m la baza căreia galeria continuă puternic descendentă. Aceasta este Galeria Maxim Pop. În amândouă rezervațiile, lângă ghețar reapar stalagmitele de gheață, dintre care unele au o existență permanentă iar altele se topesc în cursul verii, dar se refac în forme asemănătoare în lunile de iarnă. Dincolo de aceste speleoteme înghețate, aspectul peșterii se schimbă total, locul gheții fiind
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
apropiindu-se în același timp la numai câțiva metri de cea de a doua perlă a sistemului carstic Scărișoara - peștera Pojarul Poliței. De fapt, între cele două cavități a existat cândva, înainte de începutul formării blocului de gheață, o comunicare naturală. Ghețarul de la Scărișoara este important pentru știință în primul rând în complexul de fenomene care se datoresc prezenței gheții și structurii generale a peșterii: morfogeneză și evoluția formațiunilor de gheață, stratificarea masivului de gheață etc. Avenul, prin flora sa variată, diferențiată
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
trecutul îndepărtat între 100 000 și 35 000 de ani în urmă, Europa era populată de neanderthalieni. În România, urmele lor au fost descoperite în Peștera Muierilor, vechi de 39 0000 de ani sau urma de picior pietrificată în Peștera Ghețarul de la Vârtop, veche de 62000 de ani. Acum 40 000 de ani intră în Europa, Homo sapiens care l-a înlocuit treptat pe Omul de Neanderthal. În 2002, într-o peșteră din Munții Aninei, a fost descoperită o mandibulă veche
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
aspectul reliefului se împarte în mai multe sectoare: Tatra Înaltă, Tatra Vestică, Tatra Albă. Altitudinea mare este dată de alcătuirea geologică, în care predomina granițele și șisturile cristaline. În Cuaternar o mare parte a acestor munți a fost acoperită de ghețari montani. În urmă acțiunii lor morfologice au rezultat forme de relief specifice: vai cu profilul transversal sub forma literei „U”, circuri glaciare, parguri glaciare, crește înguste, cuvete lacustre și morene.
Munții Tatra () [Corola-website/Science/304864_a_306193]
-
este un munte de pe insula Jan Mayen, în Oceanul Arctic, în nordul Norvegiei. Vulcanul are un crater în mare parte umplut cu gheață. Craterul are aproximativ 1 km lărgime. Pantele vulcanului sunt în mare parte acoperite de gheață, cu mai mulți ghețari mari, inclusiv cinci care ajung la mare. Cel mai lung ghețar este ghețarul Weyprecht, care curge de la vârful vulcanului prin partea de nord-vest de la buza craterului, și se extinde aproximativ 6 km până la mare. este compus în principal din lavă
Beerenberg () [Corola-website/Science/304867_a_306196]
-
Norvegiei. Vulcanul are un crater în mare parte umplut cu gheață. Craterul are aproximativ 1 km lărgime. Pantele vulcanului sunt în mare parte acoperite de gheață, cu mai mulți ghețari mari, inclusiv cinci care ajung la mare. Cel mai lung ghețar este ghețarul Weyprecht, care curge de la vârful vulcanului prin partea de nord-vest de la buza craterului, și se extinde aproximativ 6 km până la mare. este compus în principal din lavă bazaltică cu mici cantități de tefra. Numeroase conuri de zgură s-
Beerenberg () [Corola-website/Science/304867_a_306196]
-
are un crater în mare parte umplut cu gheață. Craterul are aproximativ 1 km lărgime. Pantele vulcanului sunt în mare parte acoperite de gheață, cu mai mulți ghețari mari, inclusiv cinci care ajung la mare. Cel mai lung ghețar este ghețarul Weyprecht, care curge de la vârful vulcanului prin partea de nord-vest de la buza craterului, și se extinde aproximativ 6 km până la mare. este compus în principal din lavă bazaltică cu mici cantități de tefra. Numeroase conuri de zgură s-au format
Beerenberg () [Corola-website/Science/304867_a_306196]
-
afectată de glaciația cuaternară. Circurile simple, sunt puse în evidență de pante abrupte și stâncoase pe marginea suprafeței Borăscu, iar patul lor rupt în trepte păstrează, mai ales pe versantul sudic, morenele de fund, laterale sau frontale. Cei mai puternici ghețari au afectat versanții nordici, iar cei mai lungi au fost cel din valea Cernea, cu 4 km lungime faza maximă, când ajungea în Valea Râului Ses și cel din Valea Mitului, 3 km lungime. Ghețarii de pe versantul sudic au fost
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
sau frontale. Cei mai puternici ghețari au afectat versanții nordici, iar cei mai lungi au fost cel din valea Cernea, cu 4 km lungime faza maximă, când ajungea în Valea Râului Ses și cel din Valea Mitului, 3 km lungime. Ghețarii de pe versantul sudic au fost de dimensiuni mai reduse. Morenele frontale principale situate la circa 1450 m și la peste 1800 m, ca și prezența unor circuri suspendate, par să indice în Masivul Godeanu două faze glaciare. Condițiile climatice aspre
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
geologic sunt alcătuiți din roci aparținând Pânzei Getice, reprezentate mai ales prin șisturi cristaline. Spre zonele marginale apar și calcare jurasice. În Cuaternar, Munții Godeanu au fost afectați de glaciațiune, ce a permis formarea de mase de gheață (probabil inițial ghețari) la obârșia văilor din zona culmii centrale. După topirea lor au rămas o serie de forme de relief specifice, printre care se pot menționa circuri glaciare, văi glaciare cu praguri glaciare, cuvete lacustre, morene. Peisajul acestor munți se face remarcat
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
După topirea lor au rămas o serie de forme de relief specifice, printre care se pot menționa circuri glaciare, văi glaciare cu praguri glaciare, cuvete lacustre, morene. Peisajul acestor munți se face remarcat prin îmbinarea suprafețelor de nivelare cu urmele ghețarilor cuaternari, peisaj ce constratează cu masivul vecin nord-estic, Munții Retezat. Numărul lacurilor glaciare este mic, cele mai importante fiind lacurile Godeanu și Scărișoara. Partea superioară a culmilor este ocupată de pășuni alpine, ce sunt folosite pentru creșterea ovinelor. Această activitate
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
pentru a forma fluviul Ob, unul dintre cele mai mari cursuri de apă ale Siberiei, care se varsă în nord, în Oceanul Arctic. Râul Biia izvorăște din Lacul Telețkoe, cel mai mare lac al regiunii. Râul Katun își are izvoarele în Ghețarul Ghebler, aflat pe pantele celui mai înalt munte al republicii, Muntele Beluha. Râul Katun are o semnificație religioasă specială pentru poporul altai, dar și pentru unii ruși, Muntele Beluha fiind considerat poarta către mistica Șambala. Rețeaua hidrografică a republicii include
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
cel mai înalt punct din Siberia - Muntele Beluha, 4.506 m. Rezervele de apă reprezintă fără îndoială cea mai importantă resursă a republicii. Izvoarele tămăduitoare de apă minerală sau termală sunt puncte de atracție pentru turiști și pentru localnici deopotrivă. Ghețarii din Munții Altai sunt rezervoare de apă dulce de primă importanță. Volumul general de gheață calculat pentru ghețarii din Altai este de aproximativ 57 km³, 52 km³ find apă pură. Rezervele totale de apă ale ghețarilor depășește suma debitelor anuale
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
mai importantă resursă a republicii. Izvoarele tămăduitoare de apă minerală sau termală sunt puncte de atracție pentru turiști și pentru localnici deopotrivă. Ghețarii din Munții Altai sunt rezervoare de apă dulce de primă importanță. Volumul general de gheață calculat pentru ghețarii din Altai este de aproximativ 57 km³, 52 km³ find apă pură. Rezervele totale de apă ale ghețarilor depășește suma debitelor anuale medii ale tuturor râurilor din Altai, care se cifrează în jurul valorii de 43 km³. Cei mai mari ghețari
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
și pentru localnici deopotrivă. Ghețarii din Munții Altai sunt rezervoare de apă dulce de primă importanță. Volumul general de gheață calculat pentru ghețarii din Altai este de aproximativ 57 km³, 52 km³ find apă pură. Rezervele totale de apă ale ghețarilor depășește suma debitelor anuale medii ale tuturor râurilor din Altai, care se cifrează în jurul valorii de 43 km³. Cei mai mari ghețari sunt: Bolșoi Taldurinski (35 km²), Mensu (21 km²), Sofiiski (17 km²) și Bolșoi Maașei (16 km²). Principalele resurse
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
ghețarii din Altai este de aproximativ 57 km³, 52 km³ find apă pură. Rezervele totale de apă ale ghețarilor depășește suma debitelor anuale medii ale tuturor râurilor din Altai, care se cifrează în jurul valorii de 43 km³. Cei mai mari ghețari sunt: Bolșoi Taldurinski (35 km²), Mensu (21 km²), Sofiiski (17 km²) și Bolșoi Maașei (16 km²). Principalele resurse minerale ale regiunii sunt aurul, argintul, fierul și litiul. Marele oraș Barnaul din regiunea învecinată Altai a fost fondat inițial ca centru
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
Someșului Mare. Rocile sedimentare, de vârstă cretacică și paleogenă (marne, gresii conglomerate și calcare) care înconjoară masivul, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu - Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor, Puzdrele etc), chei și defileuri (Cheile Bistricioarei, defileurile Strâmba, Rebra, Cormoaia, Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor cu o cădere de peste 80 m - cea mai mare
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
la granița cu Liechtenstein și Austria (prin landul Voralberg) până ce se varsă în Lacul Boden, lângă Constanța părăsește lacul curgând mai departe pe teritoriul Germaniei curge spre nord vărsându-se în Marea Nordului. Ronul izvorăște din partea vestică a Masivului Gotthard (Rhônegletscher) (Ghețarul Ronului) curge prin cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăsește lacul lângă orașul Geneva părăsește Elveția vărsându-se pe teritoriul Franței în Marea Mediterană.Cu excepția râurilor din Engadina (ital.Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și a celor din Tessin
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
dificil de știut dacă aceste covoare erau cu noduri sau țesute. Câteva fragmente de covoare provin din epoca sasanidă, descoperite la Șahr-e Cumis. Într-o excavare realizată în anul 1949, a fost descoperit un covor excepțional de tip Pazirik în mijlocul ghețarilor din Valea Pazirik, în Munții Altai din Siberia. Covorul se afla în mormântul unui prinț scit descoperit de către un grup de arheologi ruși sub îndrumarea lui Serghei Ivanovici Rudenko. Testele efectuate cu izotopul radioactiv de Carbon 14 au demonstrat faptul
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
teoreticieni ai conspirației care cred că totul este doar un pretext al elitelor mondiale de a cere taxe împotriva poluării. are presupuse efecte profunde în cele mai diferite domenii. Ea determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea ghețarilor, extincția a numeroase specii și schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susținută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanților care influențează viteza încălzirii. Deși s-
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
ani. Temperaturile figurate în grafic reprezintă mediile pe câte un interval de 10 ani. Întrucât nu există măsurători de temperatură directe în această perioadă, temperaturile au fost reconstituite pe baza măsurării grosimii inelelor de creștere ale arborilor și a grosimii ghețarilor. Datarea inelelor arborilor se poate face pe baza determinării concentrației de carbon 14, activitatea biologică în ultima mie de ani fiind prezentată în figura din dreapta. Variațiile climatice în evul mediu n-au fost așa de mari ca în perioadele glaciațiunilor
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
fenomene de topire. Încălzirea s-ar datora schimbării direcției vânturilor dominante, a măririi concentrației gazelor cu efect de seră și a deteriorării stratului de ozon.. Desprinderea ghețurilor de pe șelful Antarcticii a crescut în ultimul deceniu (până în 2008) cu 75 %. Și ghețarii tereștri suferă un proces de topire. Observații disparate indică retragerea ghețarilor începând din anul 1800. Măsurători regulate au fost făcute începând din anul 1950 de către Serviciul Mondial de Urmărire a Ghețarilor ( -WGMS) și de Centrul Național de Date pentru Zăpadă
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
a măririi concentrației gazelor cu efect de seră și a deteriorării stratului de ozon.. Desprinderea ghețurilor de pe șelful Antarcticii a crescut în ultimul deceniu (până în 2008) cu 75 %. Și ghețarii tereștri suferă un proces de topire. Observații disparate indică retragerea ghețarilor începând din anul 1800. Măsurători regulate au fost făcute începând din anul 1950 de către Serviciul Mondial de Urmărire a Ghețarilor ( -WGMS) și de Centrul Național de Date pentru Zăpadă și Gheață ( - NSIDC). Retragerea ghețarilor alpini, în special în vestul Americii de Nord
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
crescut în ultimul deceniu (până în 2008) cu 75 %. Și ghețarii tereștri suferă un proces de topire. Observații disparate indică retragerea ghețarilor începând din anul 1800. Măsurători regulate au fost făcute începând din anul 1950 de către Serviciul Mondial de Urmărire a Ghețarilor ( -WGMS) și de Centrul Național de Date pentru Zăpadă și Gheață ( - NSIDC). Retragerea ghețarilor alpini, în special în vestul Americii de Nord, în Groenlanda, Asia, Alpi, Indonezia, Africa (Kilimandjaro) și în America de Sud a fost folosită de IPCC în raportul său din 2001
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
de topire. Observații disparate indică retragerea ghețarilor începând din anul 1800. Măsurători regulate au fost făcute începând din anul 1950 de către Serviciul Mondial de Urmărire a Ghețarilor ( -WGMS) și de Centrul Național de Date pentru Zăpadă și Gheață ( - NSIDC). Retragerea ghețarilor alpini, în special în vestul Americii de Nord, în Groenlanda, Asia, Alpi, Indonezia, Africa (Kilimandjaro) și în America de Sud a fost folosită de IPCC în raportul său din 2001 drept probă a încălzirii globale. Cazul particular al zăpezilor de pe Kilimandjaro, care a fost
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]