1,073 matches
-
domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Fălești, satul Risipeni. (1.128/2009) 193. Sapojnic Sergiu, fiul lui Ion și Galina, născut la data de 8 iulie 1985 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 23, ap. 114. (2.350/2006) 194. Săculțeanu Igor, fiul lui Vasile și Ecaterina, născut la data de 6 octombrie 1988 în localitatea Logănești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Hîncești, satul Logănești. (1.123
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274306_a_275635]
-
Dacia nr. 60, bl. 5, ap. 163. (4.185/2006) 3. Bahov Victoria, fiica lui Alexandru și Brazdari-Bahov Axenia, născută la data de 24 februarie 1991 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 5, bl. A, ap. 58. (563/2005) 4. Barbăscumpă Galina, fiica lui Vasile și Vera, născută la data de 10 februarie 1984 în localitatea Mărculești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Florești, satul Mărculești, Str.
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
Republica Moldova, orașul Orhei, str. V. Mahu nr. 9. (920/2006) 19. Brazdari-Bahov Axenia, fiica lui Brăzdari Ion și Ana, născută la data de 20 septembrie 1951 în localitatea Pererita, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 5, bl. A, ap. 58. (563/2005) 20. Buciucci Andrei, fiul lui Andrei și Maria, născut la data de 29 iunie 1962 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, bd. Decebal nr.
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
orașul Bender, str. Severnîi nr. 69, ap. 4. (798/2006) 118. Iosif Natalia, fiica lui Valentir Vasile și Nina, născută la data de 1 februarie 1981 în localitatea Scoreni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 3, ap. 100. (2.318/2005) Copii minori: Iosif Maxim, născut la data de 24 octombrie 2003. 119. Iosif Victor, fiul lui Vasile și Parascovia, născut la data de 14 octombrie 1971 în localitatea Step-Soci, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
Republica Moldova, orașul Bender, str. B. Vostnaia nr. 39. (2.721/2006) 169. Pascal Tudor, fiul lui Ștefan și Ecaterina, născut la data de 23 aprilie 1953 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 1, ap. 14. (2.093/2004) 170. Pătrașcu Lina, fiica lui Veaceslav și Tatiana, născută la data de 3 ianuarie 1986 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Bălți, str. Lesecico nr. 14
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Fălești, satul Risipeni. (1.128/2009) 193. Sapojnic Sergiu, fiul lui Ion și Galina, născut la data de 8 iulie 1985 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Ginta Latină nr. 23, ap. 114. (2.350/2006) 194. Săculțeanu Igor, fiul lui Vasile și Ecaterina, născut la data de 6 octombrie 1988 în localitatea Logănești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Hîncești, satul Logănești. (1.123
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
contact cu publicul de acolo?</i></b> Spectacolul este finanțat de OSCE[1], si, de fapt, ei au venit cu propunerea de subiect, ei ne-au propus să facem spectacolul. Noi am jucat la Chișinău de trei ori consecutiv, la Ginta Latină, pentru că ei voiau un spațiu cu public numeros, și tot ei, OSCE, au venit cu propunerea sa il jucăm și în sate. Eu, până atunci, nu mai aveam experiență cu jucatul la sate. Din primele turnee, țin minte, de
„Spectacolul nostru era practic o luptă cu spectatorii” () [Corola-website/Science/295736_a_297065]
-
the audience go?</i></b> The performance is funded by the OSCE[1] and they were the ones who came up with the story and with the proposition for the performance. We staged it three times în a row at Ginta Latină, because they wanted a large venue. The OSCE also suggested we stage it în the countryside. I hadn’ț performed în the countryside before. I remember we were în Căușeni and during the post-performance discussion, somebody asked: “How dare
„Spectacolul nostru era practic o luptă cu spectatorii” () [Corola-website/Science/295736_a_297065]
-
urmat de "e" se pronunță "C". Exemple: bărbate=bărbace; turte=turce; urcăte=urcăce;dute=duce. -"D" urmat de "e" ori "i" se pronunță "G". Exemple: vinde=vinge; dinte=gince;unde=unge; pe dinafara=pă ginăfară; pe dinlăuntru=pă ginluntru; dinți=ginți. -"G" urmat de "e" ori "i" se pronunța "J".Exemple: fragi=fraji; merge=merje, vergea=verjea. -"C" urmat de "e" ori "i" se pronunța "Ș " dar (o alofonă locală) un Ș mai catifelat decat cel normal(literar). Exemple: faci=fași
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pe teritoriul acestui sat, atestă existența omului aici încă din a doua epocă a fierului. Lângă "Valea Mare" a fost identificată o așezare dacică din epoca "La Tène", iar lângă cimitirul reformat, s-au descoperit mai mulți denari romani republicani (gințile Caecilia, Hargilia, Cornelia, Fonteia) și imperiali din secolul I (Vespasian și Titus). Pe promotoriul numit "Vârful cu mesteceni", dintre Valea Mare și Valea Csudor, s-au găsit urmele zidurilor unei cetăți din evul mediu. Cetatea a fost datată în epoca
Valea Crișului, Covasna () [Corola-website/Science/300384_a_301713]
-
10, nu existau manuale pentru Istoria Bibliei, Aritmetică, Geografie, Istoria Patriei, Științele Naturii; (calcule simple cu cele patru operații), Geografia - școala, casa părintească, comuna, cercul ca unitate administrativă, și Comitatul Bistrița-Năsăud și cântul - cântările bisericești și cântările naționale precum: Latina gintă,Tricolorul, Răsunetul, Fiii României, Marș Ostășesc . Începând cu anul școlar 1888-1889, dat fiind numărul mare de copii de vârsta școlară din sat (157 dintre care 115 între 6-12 ani și 42 între 13-15 ani), la Școala din Rebra a fost
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
Timpul" un foileton, "Paștele", care îl impresionează pe Caragiale atât încât peste cincisprezece ani avea să-l reproducă în "Moftul român" (1893). Pe 26 mai citește acasă la Titu Maiorescu poezii, prezent fiind și Vasile Alecsandri, sărbătoritul de la Montpellier pentru "ginta latină". În luna iulie, urmînd sfatul medicului, își ia concediu de la ziar și pleacă la Florești, Dolj la moșia lui Nicolae Mandrea. Aici traduce, din însărcinarea Ministerului Cultelor și Învățăturilor Publice, tomul întâi al scrierii "Fragmente din istoria românilor" de
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
de Octavian Augustus). Spre deosebire de Forumul Roman era vorba de un proiect unitar: o piață cu porticuri laterale lungi și în centru cu un templu dedicat Venerei Genetrix, din care Iulius Caesar considera că descinde prin Iulus, fiul lui Eneas, strămoșul gintei Iulia. Caesar a plătit din proprii bani terenurile pe care trebuia înălțat noul monument. În plus a dispus modificarea orientării tradiționale și seculare a Curiei, sediul Senatului, care primise sarcina de a îl reconstrui după distrugerea sa într-un incendiu
Forurile Imperiale () [Corola-website/Science/298484_a_299813]
-
și compozitor român. A fost profesor la Conservatorul din București. A scris piese de teatru cu caracter satiric („Căsătoriile în lumea mare”, 1871) sau eroic („Curcanii”, 1878; „Traian și Andrada”, 1893). Compozițiile sale muzicale („Doi ochi”, „Hora de la Grivița”, „Cântecul gintei latine” ș.a.) au un pronunțat caracter patriotic. S-a remarcat și prin cronicile sale dramatice și muzicale, publicate în „Revista literară”, „Revista contimporană”, „Literatorul”. A fost tatăl actriței Maria Ventura.
Grigore Ventura () [Corola-website/Science/308777_a_310106]
-
dată descrise de către Plinius cel Bătrân în lucrarea sa "Naturalis historia" din anul 77 d.Hr. Pe aceste locuri s-a format mai apoi și prima așezare romană care s-a numit "Aquae Mattiacorum" ("Apele Matthiacilor"). Matthiacii au fost o gintă hattică. De la acest nume provine și inscripția de pe pavilionul balnear central de azi ("Kurhaus" ), anume "Aquis Matthiacis" ("<Închinat> apelor Matthiacilor"). La lucrările șantierului de locuințe pentru armata americană din cartierul Erbenheim (vezi mai jos) au fost descoperite recent (2009 și
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
granița Etruriei, la 17 km de Romă, pe malul drept al Tibrului, au blocat comerțul cu sare și pădurile de pe acest țărm și căile de acces spre Campania (ce avea sol fertil). Conform legendelor, 300 de membri și clienți ai gintei Fabia, au purtat un război pe aceste meleaguri. În 426 î.Hr., românii au ocupat Fidenae, iar în 416 î.Hr. și Veii. Veienii au trimis soli în restul Etruriei, lăudându-se că au învins trei generali români într-o singură bătălie
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
a regulat foarte strâns achiziționarea grânelor subvenționate de către stat, prostituatelor și a interzis celor ce își permiteau aprovizionarea privată cu grâne de la cumpărarea să din partea statului. A reformat calendarul, trecând de la unul lunar la calendarul solar și a oferit numele gintei sale lunii a șaptea (iulie). Acest calendar, cu mici retușuri făcute de către Octavian (care câțiva ani mai târziu a redenumit a opta luna în august, după unul dintre titlurile sale) și Papă Grigore în 1582. Schimbările și implicit, calendarul au
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
în sensul propriu al cuvântului, ei oscilau între poezia epică și noul spirit filozofic care se afirma în această epocă, între mitologie și realitate, ceea ce confereau scrierilor lor un caracter mixt. Ei își alegeau subiectele din trecutul îndepărtat (genealogii ale ginților nobile, care, de obicei, începeau cu zeii, legende despre întemeierea orașelor etc.). Animați de dorința de a strânge informații cât mai ample și mai sigure, logografii au desfășurat un efort considerabil pentru documentare și au practicat, în mod curent, constatarea
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
organizarea conducerii la triburile indigene irohene de pe teritoriul continentului American. Toți bărbații și femeile mature ale acestui neam aveau dreptul egal de vot în alegerilea și schimbarea conducătorilor, luarea hotărîrii de pace sau război, primirea în trib a străinilor etc. Ginta a avansat în legăturile democratice cu organizații mult mai democrate că uniunea fraternității” adică prietenia cîtorva triburi foarte apropiate din punct de vedere teritorial, care pentru păstrarea autonomiei aveau sfatul suprem comun” că organ suprem al puterii. Cîteva frații formau
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
a avansat în legăturile democratice cu organizații mult mai democrate că uniunea fraternității” adică prietenia cîtorva triburi foarte apropiate din punct de vedere teritorial, care pentru păstrarea autonomiei aveau sfatul suprem comun” că organ suprem al puterii. Cîteva frații formau ginta. Ea era condusă de sfatul gintei care era compus din căpeteniile triburilor. Adunările sfatului se desfășurau deschis, cu participarea oricărui membru al gintei care însă la aceste ședințe nu aveau drept de vot. Hotărîrile la aceste adunări de obicei se
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
organizații mult mai democrate că uniunea fraternității” adică prietenia cîtorva triburi foarte apropiate din punct de vedere teritorial, care pentru păstrarea autonomiei aveau sfatul suprem comun” că organ suprem al puterii. Cîteva frații formau ginta. Ea era condusă de sfatul gintei care era compus din căpeteniile triburilor. Adunările sfatului se desfășurau deschis, cu participarea oricărui membru al gintei care însă la aceste ședințe nu aveau drept de vot. Hotărîrile la aceste adunări de obicei se luau pe baza principiului de acord
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
teritorial, care pentru păstrarea autonomiei aveau sfatul suprem comun” că organ suprem al puterii. Cîteva frații formau ginta. Ea era condusă de sfatul gintei care era compus din căpeteniile triburilor. Adunările sfatului se desfășurau deschis, cu participarea oricărui membru al gintei care însă la aceste ședințe nu aveau drept de vot. Hotărîrile la aceste adunări de obicei se luau pe baza principiului de acord comun. La început doar în cîteva ginte dar mai tîrziu în majoritatea existau conducători aleși democratic din
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
Adunările sfatului se desfășurau deschis, cu participarea oricărui membru al gintei care însă la aceste ședințe nu aveau drept de vot. Hotărîrile la aceste adunări de obicei se luau pe baza principiului de acord comun. La început doar în cîteva ginte dar mai tîrziu în majoritatea existau conducători aleși democratic din rîndurile șefilor de trib, dar puterea lor era limitată. Unele ginte încheiau chiar diferite pacte între ele. Forme asemănătoare de democrație au existat și în Grecia Antică, la unele popoare
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
Hotărîrile la aceste adunări de obicei se luau pe baza principiului de acord comun. La început doar în cîteva ginte dar mai tîrziu în majoritatea existau conducători aleși democratic din rîndurile șefilor de trib, dar puterea lor era limitată. Unele ginte încheiau chiar diferite pacte între ele. Forme asemănătoare de democrație au existat și în Grecia Antică, la unele popoare de pe teritoriul Germaniei și altele. Peste tot democrația înnăscuta era bazată pe legăturile de sînge sau de rudenie, proprietate comună. Ea
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
acum îl prind fiorii Și fruntea pentru-o clipă și-o înclină. Apoi se reculege. Piedestalul Îl simte parcă tremurând metalul "Și-Alecsandri, în auroră cântă... Iar glasu-i, peste veacuri înainte, "Înalță-n cer cu pietate sfântă "Eternii lauri ai latinei ginte”. </poem>
Statuia lui Vasile Alecsandri din Iași () [Corola-website/Science/309736_a_311065]