1,074 matches
-
așa-numitele "sate umblătoare pe bătrâni". În istoria obștilor vechi (antice) și medievale, la toate popoarele, nu doar la români, erau sate care păstrau amintirea unui strămoș comun, conducătorul gintei, familia cea mare. Un aspect specific românesc al organizării pe ginți se observă în satele de moșneni sau răzeși, umblătoare pe bătrâni. Un astfel de sat este împărțit pe cote-părți, fiecare familie știe din care strămoș se trage (provine) și care este partea acestuia, moștenită și subîmpărțită între urmașii lui. La
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care strămoș se trage (provine) și care este partea acestuia, moștenită și subîmpărțită între urmașii lui. La o dată, neprecizată, în vechime, pământul arabil al satului (obștei), precum și celelalte zone, au fost împărțite în părți perfect egale, între frații descendenți ai gintei întemeietoare, părțile egale se numesc bătrâni. Familiile coborâtoare (descendente) din acești frați au subîmpărțit, cu trecerea generațiilor, "bătrânii" lor în părți inegale, după numărul copiilor (descendenților) moștenitori, dar au păstrat tradiția bătrânului din care se trăgea (provenea). Astfel, un sat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
proprii de oameni, se referă la nume de locuri, traduse în limba română din limbile vorbite în vechime de autohtoni-sunt traduceri din limba dacică sau latină ori slavă. Cele mai vechi sate românești erau alcătuite în chipul (felul) următor: o gintă (familie mare) exploata un hotar, schimbând pământul lucrat în fiecare an, fără regulă, locurile de prisos fiind destule în marginea hotarului. În aceste sate de tip dacic, trecerea de la această formă economică primară la o împărțire a pământului între familii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
timp de secole cu aceștia (vezi cap. VII). Slavii din Dacia, care locuiau în Carpați și la Dunăre, nu au alcătuit state (regate), precum neamurile germanice și turanice (goți și huni), iar organizarea lor politică era cea gentilică (bazată pe gintă), cu căpetenii alese de oșteni, numite voievozi. Colonizările slave se făceau de către comunitate (obște), o așezare întemeiată de o mare familie care folosea pământul în comun, încât obștea gentilică se transformă acum în obște teritorială (sătească), ca la români. În
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dădeau în limba latină deoarece armata de la Dunăre era recrutată dintre locuitorii de limbă latină. Însă venirea slavilor în sudul Dunării, la începutul secolului al VII-lea, a însemnat colonizarea acestor teritorii și așezarea lor temeinică aici, sub formă de ginți și triburi, ceea ce a dus la schimbarea aspectului etnic al populației locale din zonă. Despre populația daco-romană din nordul Dunării, care trăia împreună (conviețuia) cu slavii, avem puține informații. În vremea aceasta, populația era bine romanizată, majoritatea vorbea latinește, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
așezări pur autohtone, ceea ce înseamnă asimilarea lor de către români. În secolele IX-X, apar manifestările unei noi culturi (civilizații) cultura Dridu, exclusiv autohtonă, care marchează actul de naștere al poporului român.24 Colonizarea slavă în nordul Dunării s-a făcut pe ginți, în secolele VIII-IX, după depășirea perioadei seminomade și în urma supunerii unor regiuni locuite de autohtoni de către nobilimea gentilică slavă. Însă așezarea teritorială a slavilor în Dacia (nordul Dunării), în secolele VII-IX, a avut ca rezultat destrămarea organizării gentilice a triburilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și fără valoare lingvistică și istorică. El nu pornea de la un izvor istoric ori filologic important, ci, precum mărturisește deschis, "pleacă de la o chestiune ce-l frământa chinuitor: cum se poate admite că românii ar fi mai vechi decât alte ginți (neamuri) pe aceste pământuri asupra cărora par să aibă și chiar ridică pretenții de dominare? Ei care nu au nici o cultură proprie și drepturi istorice consfințite aici, unde ei nu pot fi anteriori ungurilor, sașilor". El vrea să întreprindă o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cap la cap, alcătuiau o adevărată tabără de luptă. Nu practicau agricultura, se hrăneau cu lapte și fiertură de mei, luat de la localnici, după consemnările unui rabin, din 1170. Exista la acești păstori nomazi frăția de sânge, fiind organizați pe ginți. Aceste populații, mai ales cumanii, au avut o înrâurire însemnată asupra istoriei românilor, mai ales după 1223 (bătălia de la Kalka), când o bună parte din ei s-au creștinat. Schimbându-și modul de viață, au întemeiat așezări (sate) și locuințe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
apuseană, odată cu înființarea episcopiei în teritoriile extra-carpatice, a intensificat considerabil procesul convertirii, sedentarizării și asimilării cumanilor în masa autohtonilor. Sedentarizarea cumanilor în aceste teritorii a fixat unele căpetenii aici, sub numele de "nobiles" și "reges", de fapt, foști conducători de ginți și triburi. În acest mod, cu ajutorul cumanilor, cu forțele militare ale românilor (autohtonilor) și ale coloniștilor aduși în regiune, regatul ungar a închegat un brâu protector în teritoriile extra-carpatice pentru protejarea Transilvaniei, dar și o bază pentru viitoare acțiuni de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
jugulat în planul practicii politicii internaționale de mentalitățile feudale ce stăpâneau mințile oamenilor de stat de decizie, servind interesele marilor puteri și ele însăși sistemul relațiilor interstatale în secolul XVIII, adică de sistemul echilibrului de forțe ca fundament al dreptului ginților, care conduce la împărțirea teritoriilor pentru o „justă” balanță a forțelor, menită să asigure pacea și liniștea lumii. Firește, acest echilibru n-a fost static, ci în continuă mișcare, un echilibru frecvent dezechilibrat și refăcut în articulații, mai mult sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ele recunoștea însăși baza juridico-istorică a revendicărilor românești: drepturile și privilegiile originare; apoi, restituirea terenurilor din jurul raialelor Brăila, Hotin și Bender, modalitatea de plată a haraciului, reprezentanți însărcinați cu afaceri ai domnitorilor la Poartă, care să se bucure de dreptul ginților etc. Unele prevederi ale tratatului contraveneau însă intereselor boierimii române, de pildă, cele privitoare la libertatea locuitorilor de a se desțăra. Clauza venea în întâmpinarea moșierilor din sudul Rusiei, ahtiați după brațe de muncă necesare punerii în valoare a uriașelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țărilor germane, Austria are sarcina de a pune stăpânire, în interesul Europei, pe economia Principatelor Române. „Singura cale și principiu - spune Stein - pentru a realiza independența lor (adică a țărilor române, n.n.) ca o parte integrantă a dreptului european al ginților, se află, în mod evident, în contopirea intimă a tuturor bunurilor lor cu o țară care are o suficientă putere de consumație spre a pune în valoare excedentul puterii lor de producție, care, prin întrebuințarea de capital și forță de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ștefan este contemporanul lui Matei Corvin de Ungaria. Iar Corvin atrage la curtea sa umaniști care pot să creeze un nou ideal politic. Italianul Antonio Bonfini, instalat la Buda în 1486, stabilește pentru rege o genealogie romană și afirmă că ginta sa a fost reînnoită ca urmare a unui ordin divin. Dar oare Ștefan a căutat să imite modelul curții regelui Ungariei, unde cronicarii încurajau opera prințului? DRACULA Modalitățile punerii în scenă, stilul și deci căile de rememorare a cruciadelor sînt
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
două principate, nobilimea maghiară din Transilvania se ridică împotriva sa, în vreme ce polonezii îi reașază pe Ieremia Movilă pe tronul Moldovei. Mihai este un prinț al cruciadei, pe cînd rivalul său Ieremia Movilă se laudă că este moștenitorul Bizanțului, "coborîtor din ginta Flavia a împăraților din Constantinopol". Își așază fratele, pe Simion, pe tronul Țării Românești și obține, în 1597, pentru un alt frate George mitropolitul însemnele patriarhale, mantaua și cîrja episcopală. După cum notează Andrei Pippidi, "încă de cînd se încerca crearea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Alecsandri intră în legătură cu mișcarea Felibri condusă de Mistral. În 1880, poetul provensal adresează un mesaj românilor și serbările latine de la Forcalquier și Gap din mai 1882 sînt prezidate de Alecsandri. Acesta este climatul în care Alecsandri scrie în 1878 Cîntecul gintei latine, încoronat de către juriul Felibri la Montpellier. Drama retrocedării Basarabiei este, de asemenea, orchestrată de poetul Eminescu, cel care celebrează națiunea în profunzimile spiritualității sale, evreul fiind din nou declarat drept inamic. Tema trădării rusești, a victimizării românești și a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iunie 1902. Ornea, Z., Junimea și junimismul, București, 1975. Panu, G., Amintiri de la Junimea din Iași, București, 1971. Picot, Emile, La Question des Israélites roumains aupoint de vue du droit, Paris, 1868. Platon, Maria, Vasile Alecsandri, poeții felibri și "cîntecul gintei latine", lași, Editura Junimea, 1980. Rosetti, Constantin A., Corespondență, București, Editura Minerva, 1980. Sincerus, E., Evreii în România, Londra, 1901. Sturdza, Minai Dim., "Junimea, societate secretă", în Ethos, Paris, 1973. Treizeci de ani de domnie ai Regelui Carol I. Cuvânturi
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în repetate rînduri: "Din toate aceste varietăți se conturează un soi de lege generală: distanța tot mai mare dintre numărul celor care conduc și al celor care sînt conduși. În Antichitate, de pildă, cu 20 de oratori sau șefi de gintă se guverna fără probleme un oraș de 2000 de cetățeni: un raport de 1 la 100. Astăzi, cu 20 de ziariști, fie devotați, fie cumpărați, se guvernează în unele situații 40 de milioane de oameni: raportul este de 1 la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
său apostolic nu s-a oprit numai la ai săi din Cezareea, ci l-a făcut cunoscut oriunde a mers după ce și-a încheiat misiunea în acest oraș. Deși numele centurionului ar putea să ne dea iluzia apartenenței sale la ginta romană Cornelia, funcția sa modestă de centurion ne dă un motiv în plus să-l considerăm fiul vreunuia dintre cei 10.000 de liberți degrevați de Lucius Cornelius Sylla (138-78 a.Chr.). Reîntorcându-se la Roma, centurionul Cornelius a săvârșit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fi reușit să pătrundă în familiile nobile din Roma încă de la prima sa apariție în acest oraș, iar pentru alții ideea devine atât de îndoielnică încât se și întreabă dacă nu ar fi prea nesăbuită ipoteza ca unii membrii ai ginții Cornelia să se fi convertit la creștinism cu mult mai înainte de sosirea lui Paul la Roma și că Priscila ar fi aparținut acestei familii prin naștere sau ca libertă?. Exprimarea lui Holzner nu împiedică posibilitatea ca centurionul să fi aparținut
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Cornelia să se fi convertit la creștinism cu mult mai înainte de sosirea lui Paul la Roma și că Priscila ar fi aparținut acestei familii prin naștere sau ca libertă?. Exprimarea lui Holzner nu împiedică posibilitatea ca centurionul să fi aparținut ginții Cornelia, motivând că numai un aristocrat sau libert roman ar fi putut avea o influență decisivă asupra celorlalți care, la rândul lor, îmbrățișând o religie străină, întrerupeau tradițiile strămoșești ale familiilor lor legate atât de mult de viața și istoria
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
voie (se șterge) precum la 21, dați-mi voie (se șterge) la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea și la 84 și 94, și ețetera, întru cât ne privește... pentru ca să dăm exemplul chiar surorilor noastre de ginte latine însă! (foarte asudat, se șterge, bea, iar se șterge și suflă foarte greu. Trahanache a urmărit cu mâna tactul sacadelor oratorice ale lui Farfuridi. Bravo și aplauze în fund, conduse de Brânzovenescu; râsete și sâsâituri în grupului lui Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu le respect, să-mi dea voie să-i spui... Popescu: Nu, uite ce susține Farfuridi, n-ai înțeles; susține că adică după istorie d aia se teme el de zguduiri nu trebuie să dăm exemplu rău surorilor noastre de ginte latină. N-ai auzit, chiar a zis-o el: surorile noastre de ginte latină... Ionescu: Da! A zis-o... Cațavencu: (cu aer de protecție) Voi dascălii sunteți băieți buni, dar aveți un cusur mare: cum vă vorbește cineva de istorie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ce susține Farfuridi, n-ai înțeles; susține că adică după istorie d aia se teme el de zguduiri nu trebuie să dăm exemplu rău surorilor noastre de ginte latină. N-ai auzit, chiar a zis-o el: surorile noastre de ginte latină... Ionescu: Da! A zis-o... Cațavencu: (cu aer de protecție) Voi dascălii sunteți băieți buni, dar aveți un cusur mare: cum vă vorbește cineva de istorie, s-a isprăvit, are dreptate. (cu putere.) Ce istorie? Apoi, dacă e vorba
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ivanovici, N. Vulovici (Cântecul dorobanților), N. Mihăescu-Nigrim, Ion Ojog, Nicolae Țimiraș, C. Z. Buzdugan, Mihail Cruceanu, George Gregorian, G. Rotică, Ioan Al. de Lemeni, N. Rădulescu-Niger, Ion Pribeagu (I.M. Popescu Băjenaru) ș.a. Se reiau și versuri de V. Alecsandri (Latina ginta) B.P.Hasdeu (Mater Dolorosa), Mihai Eminescu (Criticilor mei), Ion Catina, Carmen Sylva. Prozatorii, mai puțin numeroși, sunt Petru Vulcan, Al. Cazaban, N. N. Beldiceanu, A. Mândru, Al. Macedonski, N. Batzaria, Constantin Nutzescu (Din vis de-o clipă), N. Mihăescu-Nigrim, Ion Pas
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
fortărețe toate invaziile, recâștigând pas cu pas teritoriul pierdut și reconstituind, după șaisprezece secole de lupte, o Italie nouă, Țara Românească, a cărei înălțare în rândul popoarelor libere o salută toate popoarele latine." E greu de spus câtă solidaritate de gintă exista atunci. Fapt este că latinii carpato-dunăreni și-au pus toate speranțele într-un occident romanic, față de care îți defineau propria identitate, vocația culturală, programul de modernizare. De acolo au împrumutat și modelul social-politic, pus la lucru încă înainte de Unirea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]