2,497 matches
-
de jumătate din clinicieni o folosesc, mult mai frecvent decât folosesc hiperglicemia provocată oral, care, de altfel, la copii este mai dificil de efectuat. Recomandările nutriționale din fibroza chistică includ procente mai mari de proteine și grăsimi alimentare; aportul de glucide trebuie să fie normal, dar mai sărac în fibre; aportul de sare trebuie să fie mai crescut. Tratamentul cu insulină este uneori necesar, deregulă în doze mici. Conduita practică de îngrijire a unui pacient cu diabet zaharat secundar fibrozei chistice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
Investigarea tulburărilor metabolismelor intermediare Introducere Deși glucoza sanguină ocupă un rol central în diagnosticul diabetului, alți metaboliți aparținând glucidelor, lipidelor sau proteinelor pot fi modificați în cursul acestei boli. Întrucât tulburările metabolice specifice diabetului sunt secundare modificărilor în secreția insulinei sau a hormonilor de contrareglare, dozarea acestora face parte din investigațiile obligatorii pentru elucidarea factorilor etiopatogenetici prezenți (29). Informații
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
Investigarea metabolismului glucidic 1.1. Glicemia à jeun Metodele de dozare ale glucozei sanguine Glicemia poate fi determinată prin trei tipuri de metode: -metode reductometrice bazate pe determinarea corpilor reducători din sânge, care sunt, pe lângă glucoză, și alte tipuri de glucide. Valorile obținute pot fi cu 30% mai mari decât cele enzimatice; -metodele furfuralice (cea mai cunoscută fiind cea cu ortotoluidină), deși nespecifice (dozează și alte glucide din sânge), dau totuși rezultate apropiate de metodele enzimatice, având o reproductibilitate bună (12
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
pe determinarea corpilor reducători din sânge, care sunt, pe lângă glucoză, și alte tipuri de glucide. Valorile obținute pot fi cu 30% mai mari decât cele enzimatice; -metodele furfuralice (cea mai cunoscută fiind cea cu ortotoluidină), deși nespecifice (dozează și alte glucide din sânge), dau totuși rezultate apropiate de metodele enzimatice, având o reproductibilitate bună (12). Valorile normale sunt între 60 și 100 mg/dl, cu 5-10 mg/dl mai mari ca cele pentru glucozo-oxidază. Valorile pot fi crescute când fructoza și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
bazează pe conceptul, conform căruia, concentrația glucozei în țesutul interstițial s-ar corela cu glicemia. Dispozitivul prezintă și avantajul de a fi conectat direct la computerul medicului curant diabetolog, valorile glicemice fiind automat înregistrate și înscrise pe un grafic. Alte glucide sanguine Dintre hexoze, fructoza și galactoza pot produce uneori hipoglicemii la pacienții cu tulburări metabolice. Diagnosticul întâmpină dificultăți datorită interferenței acestor zaharuri în dozarea precisă a glicemiei, atunci când nu se utilizează tehnicile enzimatice. Fructoza poate fi determinată folosind enzima specifică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
provocate orale. Dintre aceștia menționăm: 1. Dieta: în absența unui aport glucidic adecvat, valorile glicemice în cursul testului pot prezenta cifre anormale. Astfel, o carență glucidică în zilele ce preced determinarea, induc valori crescute („diabetul de foame”). Deși cantitatea de glucide necesară evitării alterării toleranței la glucoza prin înfometare este de ~ 100 g/zi, se recomandă ca, în cele trei zile ce preced testul, aportul glucidic să fie de 200-300 g/zi (4). 2. Efortul fizic: inactivitatea fizică poate scădea toleranța
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
există două populații separate de persoane, una normală și alta diabetică. Cauza deteriorării cu vârsta a toleranței la glucoză este complexă. Dintre factorii implicați menționăm: dietele carențate, hipoactivitatea fizică, scăderea masei active (în special musculare) care stochează o parte din glucide, alterarea secreției de insulină, creșterea concentrației antagoniștilor insulinici. Seltzer arată că la vârstnicii cu diete carențate și activitate fizică scăzută, testul oral are valori patologice în 53% din cazuri; în condiții de dietă carențată, dar cu creșterea activității fizice, procentul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
fost încă definite. Pentru acest motiv, mulți autori consideră hiperglicemia provocată orală ca fiind un test cu valoare limitată în diagnosticul hipoglicemiei. Această limitare mai decurge și din faptul că stimularea cu 100 g glucoză este nefiziologică, depășind cantitățile de glucide existente într-un prânz obișnuit. Mai mult, rareori se poate înregistra un aport de glucide simple depășind 30-40 g/masă, fapt care explică neconcordanța dintre valoarea minimă glicemică înregistrată postprandial, comparativ cu cea înregistrată în cursul testului oral de toleranță
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
test cu valoare limitată în diagnosticul hipoglicemiei. Această limitare mai decurge și din faptul că stimularea cu 100 g glucoză este nefiziologică, depășind cantitățile de glucide existente într-un prânz obișnuit. Mai mult, rareori se poate înregistra un aport de glucide simple depășind 30-40 g/masă, fapt care explică neconcordanța dintre valoarea minimă glicemică înregistrată postprandial, comparativ cu cea înregistrată în cursul testului oral de toleranță la glucoză (30). O curbă „plată” a hiperglicemiei provocate se definește prin valoarea maximă glicemică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
dietei consumate în mod obișnuit la micul dejun, care este variabilă de la bolnav la bolnav. Mai mult, răspunsul hipoglicemic simptomatic acuzat de pacient apare mai frecvent și mai puternic după consumul unor anumite alimente, în special a celor bogate în glucide simple. Acest tip de consum, chiar dacă nu este indicat din punct de vedere nutrițional, face parte din realitatea vieții de zi cu zi, motiv pentru care trebuie luat în considerație (24). O problemă importantă pentru stabilirea valorii diagnostice a unui
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
a glucozei, stimularea lipolizei și proteolizei, ca și susținerea glicogenolizei în mușchii periferici, asigurând astfel cantitățile substrat necesare pentru neoglucogeneza hepatică și renală. Asocierea unui complex de simptome, ce include foamea, permite pacientului să ia rapid măsurile necesare (ingestia de glucide) pentru a favoriza restabilirea nivelului normal al glicemiei. Răspunsul cortizolului și hormonului de creștere apar la o scădere mai severă sau mai prelungită a glicemiei și, ca urmare, acțiunea lor pe metabolismul periferic al glucozei și pe neoglucogeneză este întârziată
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
Incidența este mai mare la tineri (la care se asociată frecvent cu efortul fizic crescut și consumul de alcool) și la persoanele vârstnice (datorită procesului de aterosleroză cerebrală). 6. Cauzele hipoglicemiei Principalele cauze ale hipoglicemiilor severe sunt: aportul scăzut de glucide; efortul fizic crescut; supradozarea de insulină; consumul de alcool. Cele mai multe hipoglicemii severe apar ca urmare a asocierii a doi sau mai mulți factori. La tineri se datoresc cel mai adesea necorelării aportului glucidic cu efortul fizic sau consumului circumstanțial de
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
9. Tratamentul hipoglicemiilor Tratamentul hipoglicemiilor la pacienții cu T1DM și T2DM se bazează pe aceleași principii, dar există anumite diferențe între pacienții tratați cu insulină și cei cu sulfonilureice (fig. 10) La pacienții conștienți tratamentul constă din administrarea orală de glucide cu absorbție rapidă: tablete de glucoză, dulciuri sau lichide dulci (sucuri de fructe), urmate de alimente ce conțin glucide cu absorbție lentă (pâine, biscuiți, cereale), pentru a preveni recurența hipoglicemiei. Pacienților somnolenți sau inconștienți, ce nu se pot alimenta, li
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
diferențe între pacienții tratați cu insulină și cei cu sulfonilureice (fig. 10) La pacienții conștienți tratamentul constă din administrarea orală de glucide cu absorbție rapidă: tablete de glucoză, dulciuri sau lichide dulci (sucuri de fructe), urmate de alimente ce conțin glucide cu absorbție lentă (pâine, biscuiți, cereale), pentru a preveni recurența hipoglicemiei. Pacienților somnolenți sau inconștienți, ce nu se pot alimenta, li se va administra glucoză iv (33-50%), ce remite rapid simptomele neuroglicopenice. Glucagonul va fi indicat la pacienții tratați cu
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
un lichid dulce (apă cu zahăr, suc de fructe, compot îndulcit). Dacă intervenția este rapidă rezultatul poate fi spectaculos, bolnavul devenind conștient în câteva minute, trezindu-se ca dintr-un somn profund. Dezorientarea inițială dispare după un aport suplimentar de glucide, ce poate fi reprezentat de un fruct, gem, biscuiți sau altă sursă disponibilă de glucide. În cazul în care pacientul nu este spitalizat trebuie să ia legătura cu medicul curant, știut fiind că după o hipoglicemie severă, pentru o anumită
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
rezultatul poate fi spectaculos, bolnavul devenind conștient în câteva minute, trezindu-se ca dintr-un somn profund. Dezorientarea inițială dispare după un aport suplimentar de glucide, ce poate fi reprezentat de un fruct, gem, biscuiți sau altă sursă disponibilă de glucide. În cazul în care pacientul nu este spitalizat trebuie să ia legătura cu medicul curant, știut fiind că după o hipoglicemie severă, pentru o anumită perioadă de timp (ore sau zile), necesarul de insulină este mai mic. Tratamentul adjuvant al
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
aceste tulburări, reprezintă cea mai frecventă formă de sindrom al insulinorezistenței. 7. Mecanismele producerii sindromului insulinorezistenței (sindromului dismetabolic) Insulina reprezintă factorul esențial pentru controlul metabolismului energetic al organismului. Acest control este asigurat prin influența anabolică pe care o exercită asupra glucidelor, lipidelor și proteinelor, prin intermediul receptorilor insulinici prezenți practic pe toate țesuturile, inclusiv pe cele insulinoindependente (cum este țesutul nervos, de exemplu). În condiții bazale, insulina este secretată continuu, într-un ritm care asigură o insulinemie situată între 10-15 µU/ml
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
că amploarea tulburărilor lipidice este uneori greu de apreciat datorită complexității structurale a lipoproteinelor (alcătuite din proporții variabile de proteine, colesterol, trigliceride și fosfolipide), a dinamicii marcate a variațiilor diurne ale acizilor grași liberi și a interconversiunii dintre lipide și glucide, proces care are loc în cei doi poli metabolici fundamentali: ficatul și țesutul adipos. Întrucât tulburarea fundamentală din sindromul dismetabolic este considerată insulinorezistența (în țesuturile muscular și adipos sau în ficat) și hiperinsulinismul compensator, atenția cercetătorilor s-a îndreptat către
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
interes mare, care se menține și în prezent. Includerea, printre factorii de risc, a tulburărilor de coagulare / fibrinoliză, introduși mai recent în sindromul dismetabolic, a adăugat o nouă dimensiune în înțelegerea proceselor intime prin care modificări discrete în metabolismul lipidelor, glucidelor sau proteinelor, induc, prin adiționare, modificările vasculare caracteristice procesului aterosclerotic. O sinteză, probabil incompletă a acestora este redată în fig. 8. 18. Tratamentul sindromului insulinorezistenței Abordarea „farmacologică” a sindromului insulinorezistenței trebuie privită ca o soluție neștiințifică, deși mulți medici ar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
unele ameliorări tranzitorii ale tulburărilor menționate. Menținerea rezultatului necesită, practic, un tratament indefinit. O abordare fiziopatologică a acestui sindrom, care permite corectarea tuturor componentelor lui, trebuie să includă: l. Scăderea în greutate, apelând la dietele hipocalorice, în care proporția de glucide trebuie să fie de circa 55%, cea de lipide de circa 25%, iar cea de proteine de circa 20%. Orice scădere în greutate este urmată de o ameliorare a toleranței la glucoză, de scăderea lipidelor plasmatice și de scădere a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
mod obișnuit, funcția organismului este asigurată grație aportului regulat de principii nutritive (aduse cu alimentele ce alcătuiesc hrana zilnică). Întrucât aportul este intermitent (de 2 și de 3 ori pe zi, de regulă), organismul uman este prevăzut cu depozitele de glucide (limitate ca sursă energetică la 24 de ore) și lipidice (care pot asigura necesarul energetic minim pentru câteva zeci de zile). Funcția energetică a organismului, deci, are la bază două mari tipuri de fluxuri energetice. Cele anabolizante, care operează după
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
operează după fiecare aport alimentar și îndreaptă excesul de energie către organele de depozit; și cele catabolizante, care operează în perioadele de pauză alimentară mai mare de 2-3 ore. Fluxurile metabolice se materializează în transformările biochimice (absorbția intestinală a aminoacizilor, glucidelor și acizilor grași, însoțită de formarea la acest nivel a unor molecule complexe de transport), în ficat (organ eminamente de „prelucrare”), în rinichi (organ de excreție, dar și de prelucrare - sinteză), în țesutul adipos (aparat complex de „depozitare”, cu turnover
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
ajustări ale celorlalte, care, deși pentru sistemul primordial afectat au sensul de corecție, în final, pot avea, în ansamblu, numeroase efecte patogene. Asigurarea funcției energetice celulare se face cu prețul unor ajustări de necesitate în căile de metabolizare a proteinelor, glucidelor și lipidelor. În diabetul zaharat, cel mai afectat metabolism pare a fi cel lipidic. O demonstrează excesul ponderal întâlnit la ~ 85% din cazurile de T2DM, creșterea depozitelor de trigliceride în ficat și mușchi, precum și modificarea profundă a concentrației lipidelor plasmatice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
acetil-CoA în cadrul ciclului Krebs (fig. 3) (3, 9). Acesta este un moment biochimic „fără întoarcere”, întrucât acetil-CoA nu poate fi utilizată de către mamifere pentru resinteza de glucoză. Reacția de producere a acetil-CoA (catalizată de piruvat-dehidrogenază) este inhibată puternic când disponibilitatea glucidelor este mică. Când piruvatul este oxidat la acetil-CoA, NADH-ul produs în citoplasmă în cursul glicolizei trebuie să fie reoxidat în mitocondrie. Întrucât transportul NADH și NAD prin membrana mitocondrială nu este posibil, reoxidarea lui se face indirect folosind mecanismul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
ATP/zi proveniți din carburanții alimentari Cantitatea totală de ATP produsă în 24 de ore în corpul uman adult este de circa 145 mol. Mici variații în producerea de ATP țin de compoziția dietei (tipul de acizi grași, tipul de glucide și compoziția aminoacidică a proteinelor alimentare). Arderea glucidelor și lipidelor este aproape completă (produși finali H2O și CO2), în timp ce aproximativ 30% din energia proteinelor este excretată sub formă de uree (3). Cantitatea de ATP prezentă la un moment dat în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]