5,896 matches
-
o converti pe dinăuntru, pentru a o asimila organic și a o încreștina. Aceeași metoda este folosita acum, revendicativ, și de către apostolii post-creștinismului: ceea ce era odată religios se secularizeză și se repăgânizeza, iar ceea ce s-a secularizat „se respiritualizează”, este golit de etosul creștin de la care împrumută concepte, idealuri, expresii, vocabular religios dar cu sens, semnificație și conotație neo-păgână. După ce marii filozofi romantici și moderni din ultimile secole au reușit să demonteze din temelii sistemele metafizicii platonice și creștine, religia, cultura
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
la fel ca sufletul ei, cănd Magdalena trezită ca de fiecare dată când se mijeau zorile constată cu stupoare ca totul se învârte-n jurul ei, cu mâna la gură si încovoiată aleargă către toaleta din fundul curții pentru ași goli amarul întrebându-se:-Oare iar sunt însărcinată?...răspunsul a venit imediat datorită calculelor făcute după calendarul femeiesc. În mod firesc ar fi trebuit să fie fericită, asa cum toate femeile sunt când primesc această veste, dar ea, cu capul în
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
ușă. Magdalena tresare și se retrage cu copila-n brațe în fundul chilerului speriată. El o privește amenințător și părăsește încăperea înjurând printre dinți: -Dumnezeii mamii voastre, vă omor pe toți!...și pleacă din nou către cărciumă. Magdalena rămâne tristă și golită de suflare, se ghemuiește-ntr-un colț pe patul din capătul chilerului, o cămăruță unde dormeau cele două fete, frigul o pătrunde și trage cu o mână cerga groasă peste picioare, închide ochii și încearcă să adoarmă. În același timp
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
legume și trântește o gustoasă ciorbă moldovenească acrită cu borș, acel bors acrit cu frunze din vișinul crescut în curte și nelipsita bătaie cu făcălețul peste fundul fetelor... așa, ca să se acrească mai repede. Ce bunătate, fetele mănâncă cu poftă golind castroanele repejor, ca de obicei, Magdalena rămâne neașezată asigurându-se că toată lumea s-a săturat, apoi mănâncă și ea un blid de ciorbă liniștită după mult timp. Alexandru cântă un cântec vechi:,, trenule maină mică, unde-l duci pe Ionică
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
beie murind apoi dând sufletul mezat condorilor ce-au devenit condeie. Alerg să beau din ciutura fântânii ce-a putrezit în lanțuri ruginițe, legat de-o cumpănă precum bătrânii de un toiag cu lumânări cioplite. Alerg să beau din cupele golite din care au băut odată zeii răpuși de-otrava minților sfrijite din blană lupilor certați cu mieii. Alerg să beau din pumnul vieții, ploaie ce a căzut pe frunze de pelin... amaru-i sec, nu-i forță să mă-ndoaie când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
la fel că sufletul ei, cănd Magdalena trezita că de fiecare dată când se mijeau zorile constată cu stupoare că totul se învârte-n jurul ei, cu mâna la gură și încovoiata aleargă către toaletă din fundul curții pentru ași goli amarul întrebându-se:-Oare iar sunt însărcinată?...răspunsul a venit imediat datorită calculelor făcute după calendarul femeiesc. În mod firesc ar fi trebuit să fie fericită, așa cum toate femeile sunt când primesc această veste, dar ea, cu capul în mâini
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
la fel că sufletul ei, cănd Magdalena trezita că de fiecare dată când se mijeau zorile constată cu stupoare că totul se învârte-n jurul ei, cu mâna la gură și încovoiata aleargă către toaletă din fundul curții pentru ași goli amarul întrebându-se:-Oare iar sunt însărcinată?...răspunsul a venit imediat datorită calculelor făcute după calendarul femeiesc. În mod firesc ar fi trebuit să fie fericită, așa cum toate femeile sunt când primesc această veste, dar ea, cu capul în mâini
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
dulceața, Îmi bucur astăzi ochii și-mi luminează față Un pom cu mii de fructe și-un prunc cu pumnul mic. Renasc din amintire un coș cu mere dulci Culese dimineață când roua-mpodobește Și-un măr cu ramuri pline golindu-se regeste În brațele-mi flamande în care poți să-l culci. Adulmec primăvară prin ramuri înflorite, Stau la fereastra goală umpluta de imagini, Ca un pastel ce curge cu versuri printre pagini, O carte veche-mi ține clișee-mbătrânite. Mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
sânul meu renaște mireasma și dulceața,Îmi bucur astăzi ochii și-mi luminează fațaUn pom cu mii de fructe și-un prunc cu pumnul mic.Renasc din amintire un coș cu mere dulciCulese dimineață când roua-mpodobeșteși-un măr cu ramuri pline golindu-se regeșteîn brațele-mi flamande în care poți să-l culci.Adulmec primăvară prin ramuri înflorite, Stau la fereastra goală umpluta de imagini,Ca un pastel ce curge cu versuri printre pagini,O carte veche-mi ține clișee-mbătrânite.Mă simt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
răspund, întorceam capul înspre fereastra camerei mele, parcă mai înaltă acum, și vedeam copilul acela care îmi zîmbea, copilul acela alb, al nimănui, și-n cameră ‒ întuneric, afară ‒ apusul, întotdeauna apusul... Probabil se vedea și pe fața mea că sînt golit de timp, apoi îmi dădeam seama că nici ei nu vorbeau, erau atît de palizi, că parcă aveau o lumină galbenă în jurul capului, le cam tremurau mîinile și nucile se mai ciocneau în buzunarele lor adînci și largi. Aș fi
PURTAU ÎN BUZUNARE NUCI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383091_a_384420]
-
a apărut omul „InteresuluiNațional” cu un partid mic, intrat în alianță cu partide majoritare care i-au permis cocoțarea pe balanța puterii. A preluat de la UDMR sloganul stabilității politice și l-a înlăturat de pe această balanță, confiscând și interesul național, golit de conținutul său real și umplut cu invizibilii câlți ai interesului partidului său.Mulți politicieni au văzut în această gogoașă răsuflată și reîncălzită, o magică forță de atracție a mulțimii de alegători, iar pe omul interesului național cu partidulețul său
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
în ultima analiza. În Cartea Sfântă scrie că Dumnezeu, după ce l-a creat pe Om, l-a pus stăpân - în sensul de a purta de grija întregii creații - nu asupritor! Cazul intens mediatizat cu stricarea cuibului berzelor din localitatea Schitul Golești - județul Argeș, a uimit și revoltat majoritatea cetățenilor acestei țări. Toți prietenii și cunoscuții cu care am vorbit și vă asigur că am dat telefoane și la cunoștințe din diverse localități atât din mediul rural cât și din orașe sunt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92342_a_93634]
-
le-a suferit Hristos pentru lume. Tehnică diferă în funcție de zona, timp, creatorul popular. Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor este în Bucovina. Mai întâi, aici se încondeiau ouă crude, apoi fierte, iar azi se inchistresc ouă golite de conținut. Instrumentul cu care se „scriu” ouăle se numește chișița (un vârf ascuțit de tablă de arama, fixat într-o măciulie a unui bat plat). Tehnică tradițională spune că la încondeiat se mișcă oul, iar nu instrumentul. Acum se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
vitregiile vremilor potrivnice! Un Luptător cu suflet de floare, sensibil la minunea dumnezeiască numită Viață, pe care o cuprinde cu cingătoarea tricoloră a credinței strămoșilor. Și mai este ceva demn de admirat. Este de mirare pentru mulți, în lumea noastră golită de morală și spurcată de trădări, cum de poate cineva să reziste tentațiilor, ademenelilor și amăgirilor deșarte, toate cu aparență de nimfă odisseică! De ce refuzul categoric în fața trocului mercantil și lesne folositor sieși, când tot ce încojoară este odă și
Lui Lazăr Ladariu, Omul cu suflet de Ţară. [Corola-blog/BlogPost/92414_a_93706]
-
de autentice, perpetuata aici în Statele Unite ale Americii. Demnă de remarcat aici este și prezența altor ierarhi și preoți care ne-au vizitat sau au slujit la Biserică noastră: P.S. Episcop Vicar Ioan Casian de Vicina, P.C. Pr. Constantin Preoteasa (Golești, Vâlcea), P.C. Pr. Dr. George Șchiop, P.C. Pr. Gavril Damian (Botoșani), P.C. Pr. Ioan Radu, P.C. Pr. Ionuț Preda, P.C. Pr. Marius Dumitrescu. Duminică, 5 ianuarie 2014 în curtea Bisericii noastre a fost construită tradițională cruce de gheață, a 21
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
-i ajuta pe oamenii de la baricadă. Parcă îl vedeam cu ochii minții cum, pentru a procura muniție, „Se târa pe burtă, alerga în patru labe, lua coșul în dinți, se sucea, aluneca, unduia, șerpuia de la un mort la altul și golea ranița sau cartușiera așa cum o maimuță ar fi desfăcut o nucă”. Aievea l-am văzut cum „Se ridică drept în picioare, cu părul în vânt, cu mâinile în șolduri, cu privirea ațintită asupra guarzilor naționali care trăgeau” și cântă cuplete
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
fiecare dată. Gărzile naționale și soldații râdeau ochindu-l. El se culca la pământ, apoi se ridica, se ascundea în dosul unei porți, țâșnea, pierea, se ivea iar, fugea, se întorcea, răspundea mitraliei cu tifla și fără încetare, prăda cartușe, golea cartușiere și-și umplea coșul. Răsculații, gâfâind de frică, îl urmăreau cu ochii. Baricada tremura; el cânta”. M-am gândit atunci la noi, copiii de astăzi, cu vârste apropiate de vârsta lui, provenind din familii care ne asigură tot ce
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
omorât de cei din neamul său într-o zi de sărbătoare. În 1989, Ceaușescu a fost împușcat de cei de un neam cu el chiar de Crăciun. Este o coincidență cel puțin stranie», ne-a spus muzeograful Dan Falcan” (Sorin Golea, „Libertatea”, 2010). În loc de concluzie: „La comuniști, dacă nu ești cu ei - sau nu mai ești cu ei -, înseamnă că ești legionar. De ce acest «sindrom legionar» la bolșevici, mă întrebați? Fiindcă legionarii sunt singurii români care n-au avut în dicționar
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
lucrurile să nu se termine, dar parcă vrei să le termini. Ce nu-mi place în București - cum a devenit tot Lipscaniul all set. De parcă ar exista o rețetă europeană: trebuie să avem un centru în care turiștii să se golească de bani și să-și defuleze urletele. Fake-ul asta de disneylandizare mă intrigă. Pe de altă parte, e o chestie coerentă unde vii la grămadă și i-ai rezolvat pe toți ăștia de cheap flight. Știi că pui poliție pe
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
arată în zile furtunoase Sub un covor de umbre ce dragostea ne coase. Iar somnul se coboară pe pătura de frunze Ținând perina clipei prin visele confuze Și toamna e în casă pictată-ntr-un tablou Pe când noi scriem viața golind înc-un stilou. Dar șoapta azvârlită în cerul nostru mut Se lasă părăsită ca-ntr-un necunoscut, Iar în capătul zilei luceferii din noi Rup firul de iubire pierdut de amândoi. Eu m-aș lăsa o dată în buzunarul vieții Și aș
STIHURI (1) de CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383158_a_384487]
-
țară), ieșise la restaurant, local numit de toată lumea birt, căci, de fapt, asta și era, ca să-și cumpere o stacană cu bere. De bere la sticlă nu prea aveau la Umileni pe atunci oamenii parte, decât de bere la halbă, golită din niște butoaie de aluminiu, nu arareori cam acră la gust. Voise să-și ducă berea acasă și s-o consume de unul singur, uitându-se la televizor, nu adăstând în fumul acela de țigară să-l tai cu cuțitul
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
now? And why șo far from home? ARMĂSARUL AURIU Păscându-mi nutrețul pe colinele tale Pe vremea când ți-eram armăsar auriu Te-așteptam fremătând pe miriști sau pe cale, Și-apucasem să uit de amoruri banale, Când în să te goleai de un caftan străveziu. Mă făcuseși postaș între mâine și ieri, Peste toamne împărțind jurămine deșarte, Pe la alte caftane ale altor muieri, Țesălate dorințe peste dulci primăveri, Galopând înspre viața, galopând către moarte. Dar din goana-mi nebună de comis-voiajor
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
moderne. Se camuflează în „binele public”, apelează la valori fundamentale făcându-i pe oameni să creadă că le servește. S- a constatat că „pentru populiști, formule precum „plătește statul”, „să-i ajutăm pe cei în nevoie”, „să fim solidari” sunt golite de conținut, dar au efectul magic al obținerii sprijinului majoritar. Te opui? Înseamnă că nu vrei să-i ajuți, că nu ești solidar, că ești lipsit de compasiune, că ai interese ascunse. După ce își justifică moral discursul sau acțiunea, populistul
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
am prea bine, asta din vina lor. Se cred prea importanți. ROMANCIERUL. Ce să scrii despre locul ăsta idiot, unde toți vin doar să se zbenguie, în vreme ce târgoveții nu mai știu cum să le intre-n voie pentru a le goli, în schimb, buzunarele? Duhnește a parfum, a doagă și a pârțuri; dacă nu mori de tânăr, este aproape imposibil să nu devii o hahaleră. Sau să nu ajungi nimic. Precum Actorul. Aidoma Filozofului. Nu mai public de mult, mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
nu trebuie să fie mama soldaților răniți. Nu se cade să i se plângă pe umăr. Și nici să bandajeze rănile supușilor, nepregătiți pentru o luptă prea aspră pentru ei. Să-i victimizeze încă o dată, prin milă; e stupid să golești vistieria cetății oblojind ceea ce numai din întâmplare nu a pierit. Nu de vorbe și de mângâieri au trebuință locuitorii Stațiunii. Le-am dat lucruri durabile, funcționale. Cazinoul, Spitalul, Școala de fete, Banca, Hipodromul, Legi - fiindcă Ordonanțele, aici, sunt deasupra edictelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]