2,610 matches
-
iată, am ajuns la sfârșitul dezbaterii. Îndrăznesc să afirm, la rândul meu, după mulți alții, că, (D) atunci când daimonii implicați În treburi de divinație și În cele ale oracolelor dispar fără urmă, o dată cu ei dispar și oracolele. Și atunci când sunt goniți sau emigrează, oracolele Își pierd puterea. Pentru a o regăsi este nevoie ca demonii să revină, fie și după un lung interval de timp. Oracolele sunt Întocmai instrumentelor muzicale. Când cei care cântă la ele se regăsesc În preajma lor, gata
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
augustele sfârcuri ațintite imperativ de îngăduitor către el, Dedal răspunse defensiv, deja atins de redutabila lor împunsătură: Nu în felul vostru, nobilă Pasife. Noi, bărbații atenieni, sărim în primul rând cu gândul, și nu din fața, ci în fruntea a ceea ce gonește spăimântos către noi. Întruchipăm în minte lovitura de venit, socotind cu precizie răgazul ce ni-l lasă spre a ne feri de ea. Cu iuțeala-i neîntrecută, saltul gândului în întâmpinarea ei e cornul viitor de hac celor mai aprige
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
convingerilor noastre despre ele; o intuiție adâncă i le dezvăluia ca fiind mereu deja angajate într-o mișcare clandestină de retragere dincolo de propria lor imagine ponderabilă, ferecată paralizant în contururi. Aparența îi evoca pulberea ridicată în urmă de-o căruță gonind; doar praful rămânea prizonierul inerției mediului, nu căruța. Viul trăirii se fofila de la sine înspre secret; a-i ține efemer companie constituia sursa și, în același timp, desăvârșirea măiestriei. Viul se sustrage prehensiunii - iată punctul teoretic în care găinăria capătă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai eficient, căci la firmă trebuiau recuperate întârzierile de pe perioada vacanței. O oarecare vreme reuși să-și ocupe mintea cu dosare și telefoane, însă ideea că se-ncerca folosirea lui într-un scenariu nedeslușit îi revenea obsesiv în atenție. O gonea la fel de stăruitor, spunându-și că nu merită câtuși de puțin bătaia de cap și, provizoriu, hotărâ chiar că soluția cea mai firească ar fi fost să înștiințeze autoritățile. Dar, la drept vorbind, dincolo de instinctul de apărare a confortului său, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
al „clasei de atac” în termenii cei mai direcți, mai banali: „Ni-i partidul viața./ Drumul ni-i partidul”. El are sentimentul că, înstrunându-și vioara, participă la făurirea unui viitor măreț și salută entuziast iureșul înaintării spre socialism: „Camioanele gonesc spre socialism. Înainte!”. În mijlocul unui vacarm de versificări puerile, unele stihuri bat, chiar în epocă, recordul emfazei și al bombasticismului: „Republica: hectare de nădejdi, / Hambare largi de pâine și de viață”. Având gustul formulărilor patetice, vociferante, T. cultivă - și va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
prin zăvoi”. Cu inflexiuni panteiste, izbutită e și o idilă estivală: „Închide astăzi cartea; ne-om dărui naturii. / Ne vom culca în ierburi, și-acum întâia oară, / Pe brațele de sevă și mușchi ale pădurii, / Tu vei simți în sânge, gonind, o căprioară” ori interpretarea unor motive folclorice: „Șapte dealuri brumării / Și o vale verde - / Murgule, să mi te ții / Urma când ne-om pierde”. Nu lipsesc caligrafii de eros conjugal și de iubire paternă în cărțile pentru copii. Altundeva transmite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
cele de primăvară sunt tinere, zglobii și capricioase, cele de vară sunt pasionale și cele de toamnă chibzuite și mature. Zefirul este considerat duh curat, tânăr și gingaș, În vreme ce Vântul turbat este un duh necurat. Rosturile lor sunt de a goni sau de a mâna norii de aramă Încărcați cu zloate. Norii sunt comparați cu niște „Butii ciudate ale văzduhului pe care solomonarii cu ajutorul balaurilor le Încarcă cu apă pentru a le purta pe cer și a le Încărca sub formă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de la stăpânul său, nimeni în nici un loc nu-l va putea primi sub pedeapsă de a plăti Curței 12 ecus (o monedă de argint) și 24 ecus boerului; 2. Acela care pentru furtul unui bou dintr-o cireadă va fi gonit de boier, dacă cireada rămasă fără păzitor va fi mâncată de dobitoacele sălbatice, va avea ochii scoși; 3. Acela ce va fi furat un plug sau un soc (fierul lat al plugului) dacă este descoperit va fi dator a plăti
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a lui Zallony apărută în 1910 în „Biblioteca pentru toți" se putea afla ce a însemnat pentru România teribila suzeranitate turcească până către anul 1900. Deși îndurase înfrângeri mari între Dunăre și Carpați, pe turci nici Cruciadele nu i-au gonit; nici micii voievozi, viteji până la uimire, nu i-au speriat. Dar le-a venit de hac vremea Luminei și Europa a scăpat de spectrul Semi-lunei. Rând pe rând, din coastele Imperiului mahomedan s-au desprins Asia Minoră, Egiptul, România, Bulgaria
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
N-a fost singurul pătimitor pentru dreapta credință. Marele mitropolit Antim Ivireanu (1660 - 1716), cel care a păstorit (1708 - 1716) sub Constantin Brâncoveanu, Ștefan Cantacuzino și Nicolae Mavrocordat, a fost și el supus judecății, scos cu sila din scaun și gonit din țară, ca, în cele din urmă, să fie înecat într-un râu din drumul care ducea spre Constantinopol. De ce? Pentru că sprijinea politica creștină a germanilor contra celei a lui Mavrocordat, reprezentantul intereselor turcești în țară. Starea de supușenie a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
regulă, preferințele autorului se îndreaptă către primul taler al balanței, de vreme ce povestirea e principial suspectă de trucaj și contrafacere. Și totuși, relația autorului cu materia narativă seamănă întrucâtva cu celebra aporie a lui Zenon: deși povestitorul cel „repede de picior” gonește fără întrerupere spre a prinde din urmă realul, acesta rămâne mereu cu un pas înaintea lui. O atare situație se întâlnește în toate cărțile lui S., care configurează un univers epic atât de omogen, încât unii comentatori au vorbit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
Eu sunt Anul nou vestit De lume foarte dorit (bis). Ah! Ce îngozitor am obosit până am ajuns pe acest pământ, căci Dumenzeu din ceruri m-a trimis pe Anul Vechi să-l găsesc și de pe acest pământ să-l gonesc. - Bună ziua (seara) veterane. Anul vechi - Mare viteaz căpitane. Anul Nou - Tu ești Mircea sau Mihai, glorios trecut la rai ori ești vreun apărător a acestui viteaz popor? Spune-n grabă cine ești cu ce nume te numești, căci pe loc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Vechi, trecut, de multe rele ce am petrecut, părul, barba au albit, ochii în cap mi s-a adâncit, dinții din gură mi-au căzut și-am rămas far’de măsele, vai de păcatele mele, și-am ajuns să fiu gonit de- un copil atât de mic! Treci acum în locul meu părăsit că eu mă duc de unde am venit și îți mulțumesc frumos căci de la grea belea m-ai scos. De va veni și rândul tău să răspunzi la întrebarea pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nicăierea, căci toate gazdele erau acuma înțesate de lume călătoare, sfânta Maria cu logodnicul ei Iosif au fost nevoiți să poposească la marginea orașului, la casele bătrânului Crăciun. Simțind că-i vine să nască, femeia lui Crăciun, Baba Iova, o goni pe Maica Domnului din casă, spunându-i că bărbatul ei, Crăciun, e om rău la inimă, că nu suferă în casa lui oameni străini și, când va veni cu oile de la pășune, are să fie foc și pară, chin și vai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
doare Moș Crăciune, Inima, de câte ori Ne întind în cale mâna Copilașii cerșetori! Să le dăm cu bucurie Ori de câte ori putem Bani și jucării și haine Și bomboane - când avem. Și ne doare orice jale Și am vrea s'avem puteri, Să gonim din lumea asta, Orice plâns, orice dureri. Și mai mult, mai mult de toate, N 'am mai vrea să fie- știi? Nici copii orfani pe lume, Nici părinți fără copii! Doamne, cât este de bine Când e mama lângă mine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
o parte" (v. FCLR I, p. 213) < [a da] într-o parte + suf. -a; întruni " a (se) uni la un loc, a (se) aduna" < [a (se) pune, a (se) strânge, a (se) face] într-una "idem" + suf. -i; pefuga "a goni, a fugări" (v. FCLR I, p. 214) < [a pune] pe fugă "idem" + suf. -a; rasoli "a face un lucru în grabă, superficial, de mântuială" < [a da] rasol "idem" + suf. -i; răuli "a ocărî, a blestema, a dori răul cuiva" < [fire
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și asta aproape întotdeauna. Or, frumusețea se naște tocmai din finalitatea aceasta care dictează apariția ori alcătuirea unei ființe." Aristotel, Tratat despre părțile animalelor "Animale! Oh, ființe iubite, crude, muritoare! Mereu în luptă, mereu înghițite, digerate și asimilate, voi, care goniți după urma sângelui și putreziți la rându-vă în sânge; în fugă, împreună, singuratice, zărite, găsite, hăituite, sfâșiate; increate, fără Dumnezeu, părăsite, într-o viață amăgitoare, precum copiii de pripas!" Elias Canetti, Teritoriul omului Élisei, lui Tom, Clarei, lui Clément
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
sugerează soluția aparentă: elimină indivizii „responsabili” și ai rezolvat problema. Superstiția încă domină relațiile noastre în interiorul societății. Modelul demonologic de gândire și acțiune a fost acum transferat în alte câmpuri ale acțiunii umane, închise tipului de investigație rațională care a gonit superstiția din relațiile noastre cu natura. După cum spunea William Graham Sumner, „nivelul superstiției nu s-a schimbat mult, doar că acum este legat de politică, nu de religie”1. Eșecurile numeroase ale Statelor Unite de a recunoaște și a reacționa față de
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ascundă în ungherele mării; ca un vultur care fugărește porumbei și-i ajunge din urmă, țipând; ca un foc năvalnic ale cărui flăcări, bătute de vânt, se zbuciumă și se învârtejesc în arborii pădurilor; sau tot ca un pârjol care gonește lăcustele înspăimântate în ape de râu și caii lui zdrobesc sub copite scuturi și leșuri, așa cum boii calcă, mugind, spicele de grâu pe arie, la treieriș. Printre scenele de luptă de lângă Troia, nu puține sunt scene de fugă, fugă după
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în care apare ca armăsar biruitor în multe întreceri, care aleargă în galop peste câmpie. Dar cea mai cumplită împrejurare de acest fel este urmărirea lui Hector de către Ahile. Ahile aleargă după Hector înspăimântat, amândoi sunt asemeni unor armăsari care gonesc la jocuri funerare, să câștige un premiu. Dar premiul de la capătul acestei întreceri este viața sau moartea. Ahile aleargă ca un câine de vânătoare care urmărește un căprior și, când acesta se adăpostește într-un desiș, câinele îl urmărește neabătut
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
silfi, cântați în cor. Ascultați! / — HAU, HAU! / — Câinii latră / — HAU, HAU! / — Iar cocoșul, îngâmfat, / Nu se-oprește din cântat / — CUCURIGUUU! “ Cântecul se adresează spiritelor marine (aceleași pe care, spre sfârșitul piesei, le invocă Prospero: „voi care, fără urme pe nisip, / Goniți după Neptun“), îmbiate să înceapă, pe nisipul țărmului, dansul care potolește apele și să asculte, venind din depărtare, cele două refrene, intonate de alte duhuri ale insulei, de silfi, 195 lătrat de câini de pază și cântec de cocoș de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
sunt polisemantice și au aceeași grafie ca substantiv sau verb (bolt poate fi și adverb). Bolt înseamnă, printre altele, „săgeată”, „fulger”, „trăsnet”, „cui”, „nit”, „bolț”, „zăvor”, „pivot”, „legătură (de vreascuri)”, „cupon, bucată (de stofă)”, „înghițire pe nerăsuflate (a mâncării)”, „a goni”, „a fugi mâncând pământul”, „(despre cai) a sări într-o parte”, „a fixa (cu un bulon etc.)”, „a zăvorî”, „a înfuleca”, „a dezerta dintr-un partid”, „(ca un) glonț”, „(ca o) săgeată”. Bark înseamnă, printre altele, „scoarță”, „coajă (de copac
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
paralelism destul de frecvent În literatura patristică, subliniază că așa precum cei cu stomacul Încărcat și plin de venin sorb cu hotărâre băutura amară, ca prin ea să depărteze pri cina La originile bolii 23 bolii, așa primește cel ce e gonit de vrăjmaș și aleargă spre Dum nezeu, băutura durerilor, care stinge efectul rău al plă‑ cerii. Căci nu se poate bucura cel ce nu suferă dureri 12. Sensul durerii este redat și de Sfântul Maxim Mărtu‑ risitorul, care, pornind de la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
oferit pe tavă. Este greu de dat un răspuns, deoarece Coranul le spune musulmanilor: "Luptați pentru cauza lui Dumnezeu împotriva celor care vi se opun [...] Ucideți-i oriunde s-ar afla și alungați-i din ținuturile din care v-au gonit"114. Dificultățile se datorează și vechii politici a Israelului de a construi colonii în teritoriile ocupate în timpul războiului din 1967. Înființarea primelor colonii la mijlocul anilor '70 a fost justificată de către guvern prin invocarea unor probleme de securitate, precum controlul asupra
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
și maserii lotului - care noaptea moțăie pe la capetele coridoarelor să n-o zbughească vedetele la Flora sau la alte stabilimente cu bară fixă - găsesc un ziarist bîntuind pe-acolo, ce se întîmplă? Nu-și pun ei musculatura în funcțiune să gonească intrusul? Ba cum să nu! în schimb, în zonă se plimbă în voie borfașii, dîndu-și binețe cu Pițurcă. Nu e numai vina lui Pițurcă, e și a jucătorilor. Nu-i impune nimeni lui Mutu cercul de prieteni. N-are nimeni
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]