27,010 matches
-
care funcționa satul devălmaș este evident dacă luăm în considerare chiar definiția pe care Stahl (1998, vol. II, p. 29) o dă obștii: obștea este organul de conducere al unui anumit tip de comunitate, caracterizată ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare”. Or, înțelegerea unui organ de conducere presupune înțelegerea mecanismelor de decizie folosite în cadrul acestuia. De la Cantemir încoace se vorbește
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
o dă obștii: obștea este organul de conducere al unui anumit tip de comunitate, caracterizată ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare”. Or, înțelegerea unui organ de conducere presupune înțelegerea mecanismelor de decizie folosite în cadrul acestuia. De la Cantemir încoace se vorbește despre „Republica Vrancei”. Două idei sunt atașate acestei denumiri. Prima a exprimat-o clar Cantemir și privește autonomia acestui ținut
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Gorj, a fost școala de cântăreți bisericești, înființată în 1895, din inițiativa poporului care se întreținea din cotizațiile preoților dar și din taxa de 6 lei pe an, pe care o plăteau elevii. Pe lângă acestea a fost și școala de gospodărie și economie casnică din Tg-Carbunesti numită pentru educarea fetelor din localitate dar și din satele învecinate și chiar din județ. În asamblul, aceste școli au avut un rol important în educarea în spirit practic a copiilor judetului formând meseriași capabili
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
mare suprafață cultivată cu cartofi a deținut-o județul Timiș, iar cea mai mică, județul Békés. Producția medie de cartofi obținută în județele din Ungaria a depășit-o cu mult pe cea a județelor din România; la nivel de regiune, gospodăriile din Ungaria au obținut o producție aproape dublă față de cea din România pe o suprafață mai mică. În regiunea Dél-Alföld, cultivarea leguminoaselor pe terenurile arabile a pierdut din importanță pe de o parte din cauza creșterii semnificative a costurilor și
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cultivării legumelor erau deținute de către județele Csongrád și Arad. Dintre regiunile Ungariei, regiunea Dél-Alföld deținea cea mai mare suprafață destinată cultivării cepei roșii, a morcovului, pătrunjelului, roșiilor și ardeiului, iar cea mai mare parte a cantităților produse provenea tot din gospodăriile regiunii. În Regiunea Vest, suprafața destinată cultivării cepei roșii și a usturoiului însuma 11%, respectiv 12% din totalul suprafeței semănate din țară, regiunea contribuind cu o cotă de 11%, respectiv 12% la totalul cantității produse. Un procent de 15% din
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
din Regiunea Vest le depășesc numeric pe cele din regiunea Dél-Alföld de aproape trei ori. Cele mai multe capre au fost crescute în județul Caraș-Severin (17 de mii), iar cele mai puține în județele Békés și Csongrád, câte 4 mii fiecare. În gospodăriile din Dél-Alföld au fost crescuți 16 de mii de cai, în Regiunea Vest fiind înregistrați de două ori mai mulți cai; față de anul 2008, efectivul de cai a crescut ușor în regiunea din Ungaria, iar în Regiunea Vest a scăzut
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
continuare pe ultimul loc în clasamentul regiunilor din Ungaria. Datorită exploatării locale de hidrocarburi, alimentarea cu gaze naturale este deosebit de bună în Dél-Alföld. La sfârșitul anului 2011, cu o singură excepție, toate localitățile dispuneau de rețea de gaze naturale. Ponderea gospodăriilor racordate la rețeaua publică de gaz a depășit 80% (în procentul fondului de locuințe), depășind cu 6% media pe țară. Valoarea indicatorului a înregistrat o creștere minoră față de 2008. În privința procentului localităților racordate la rețeaua de apă, Regiunea Vest se
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Pielicelele mieilor din varietățile precizate au însușiri valoroase, caracteristice, însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. În schimb, valoarea comercială și estetică a pielicelelor capătă însușiri superioare la metișii rezultați din încrucișarea cu Karakul de Botoșani. Acestea sunt utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor, gulerelor, mantourilor etc. Alături de Karakul, față de care manifestă o mare capacitate de combinabilitate, țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de Botoșani. Indicii de reproducție Datorită gradului ridicat de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
la unii indivizi pot apărea pe extremități unele pete pigmentate. Această varietate ocupă cea mai largă arie de răspândire, fiind și cea mai numeroasă. Este apreciată pentru producția mai mare de lapte precum și pentru lâna lungă și albă utilizată în gospodăriile populației la confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte tradițională, a celor de artă populară, iar în industria textilă la fabricarea stofelor și covoarelor de tip persan și de Dorna. În cadrul acestei varietăț,i s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase, cum ar
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
în prezent nu există o preocupare oficială pentru sporirea numerică și ameliorarea producțiilor specifice caprinelor. RASA CARPATINĂ Este cea mai veche rasă și deține ponderea cea mai mare în ceea ce privește numărul total de caprine din țara noastră. Este crescută îndeosebi în gospodăriile populației în turme separate sau împreună cu ovinele, cu care, dealtfel, convețuiesc foarte bine. Origine și mod de formare Este cea mai răspândită rasă de caprine din țara noastră și derivă din forma sălbatică Prisca. Rasa în sine s-a format
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
bine. Origine și mod de formare Este cea mai răspândită rasă de caprine din țara noastră și derivă din forma sălbatică Prisca. Rasa în sine s-a format prin selecție naturală, fiind crescută încă din cele mai vechi timpuri pe lângă gospodăriile populației. Însușiri morfologice Se caracterizează prin rusticitate și rezistență organică deosebită față de condițiile de creștere și întreținere, fiind tardivă și foarte heterogenă din punct de vedere al culorii, dezvoltării corporale și a producțiilor. Nivelul productiv depinde în mare parte de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
era supusă unui control obștesc destul de strict. Săteanul nu putea utiliza terenul după bunul-plac. Deși uzul asupra terenurilor era familial, proprietatea rămânea colectivă și obștea avea decizia finală asupra ei. Așadar, satul devălmaș avea două caracteristici distincte: „O pluralitate de gospodării și o totalitate a lor care avea dreptul de amestec în fiecare gospodărie în parte” (Stahl, 1944, p. 321). La nivelul alegerii colective existau constrângeri care restrângeau libertatea de acțiune de la nivelul operațional. Una dintre cele mai importante constrângeri apărute
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
bunul-plac. Deși uzul asupra terenurilor era familial, proprietatea rămânea colectivă și obștea avea decizia finală asupra ei. Așadar, satul devălmaș avea două caracteristici distincte: „O pluralitate de gospodării și o totalitate a lor care avea dreptul de amestec în fiecare gospodărie în parte” (Stahl, 1944, p. 321). La nivelul alegerii colective existau constrângeri care restrângeau libertatea de acțiune de la nivelul operațional. Una dintre cele mai importante constrângeri apărute la nivelul alegerii colective este Flurzwang-ul . Flurzwang-ul este o regulă care restrânge dreptul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
absolute și egalitare. Reacția actorilor care interacționează la nivelul operațional a dus în final la modificarea regulilor stabilite la nivelul alegerii colective . Inițial, drepturile exploatatorilor se manifestau asupra întregii proprietăți devălmașe, fiecare având un drept de exploatare echivalent nevoilor propriei gospodării. Acest tip de drept era peste tot hotarul. Drepturile peste tot hotarul erau acordate prin simpla apartenență la obște; abia în momentul disoluției devălmășiei au apărut drepturile izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare. Apariția drepturilor de proprietate prin vânzarea și cumpărarea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
3.4. Reguli de guvernare a resurselor comune în satele devălmașe Am văzut că principala regulă care stabilește dreptul de utilizare a proprietății comune în regimul devălmășiei absolute este regula distribuirii egalitare a dreptului de folosință a proprietății în conformitate cu nevoile gospodăriei. Voi discuta în cele ce urmează despre regulile care stabilesc cine și în ce măsură are dreptul să participe la exploa tarea bunurilor. În studiul lui Stahl (1998) se observă două tipuri de reguli de acces: reguli cutumiare, în funcție de apartenența la comunitate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
principal în scopul amenajării terenurilor necesare activităților agricole și a celor de creștere a animalelor. La nivel operațional, cea mai întâlnită regulă de utilizare a pădurii era aceea conform căreia fiecare dintre beneficiari exploatează atât cât are nevoie pentru propria gospodărie. Conform opiniei lui Stahl, principalele nevoi satisfăcute prin exploatarea pădurilor erau cele care țineau de hrana animalelor, obținerea lemnului pentru foc, construirea și întreținerea stânelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 239). Tehnicile de exploatare a pădurii erau primitive, ceea ce făcea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și de modul de organizare socială a satului devălmaș. Tehnicile agricole specifice fazei inițiale satului devălmaș nu permiteau exploatarea de lungă durată a unui teren agricol, prin urmare erau necesare defrișări și desțeleniri permanente. Nivelul economic la care se aflau gospodăriile influența regulile de exploatare. Terenurile nu puteau fi exploatate pe perioade lungi de timp, motiv pentru care tehnicile agricole trebuiau adaptate situațiilor locale. Principalele tehnici de utilizare a pământului aveau în vedere alternarea culturilor și schimbarea destinației terenurilor pentru o
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
două câmpuri: terenurile agricole nu puteau fi cultivate în permanență cu cereale. O tehnică superioară tehnicii rotației cereale-iarbă era cea a cultivării pe două tarlale. În cadrul satului existau mai multe terenuri favorizate care urmau să fie transformate în țarină. Fiecare gospodărie deținea un lot de teren pe fiecare dintre tarlale și se practica o agricultură bienală de primăvară și de toamnă (Stahl, 1998, vol. I, pp. 282-284). Regulile și tehnicile de exploatare enunțate nu au influențat decisiv prezervarea și utilizarea rațională
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la bunurile comune. Tot adunarea obștească avea dreptul de a monitoriza respectarea regulilor de exploatare a resurselor, de a stabili accesul asupra utilizării zonelor economice, precum și tehnicile de exploatare. De asemenea, adunarea dispunea asupra dreptului de uz ce revenea fiecărei gospodării, putând modifica teritoriile aflate la dispoziția sătenilor. Adunarea obștească avea și alte atribuții administrative, cum ar fi dreptul de reprezentare a statului, strângerea birului și judecarea unor chestiuni mărunte (Stahl, 1944, pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
două căi de desfășurare a procesului de dizolvare a satelor devălmașe. Prima, cea economică, se datorează fazelor succesive de dezvoltare a tehnicii agricole și creșterii demografice. Acești factori contribuie la trecerea la producția capitalistă de mărfuri, la spargerea obștii în gospodării autonome și la transformarea devălmășiei în proprietate individuală. O a doua cale de desfășurare a procesului de dizolvare a devălmășiei absolute este una violentă și extraeconomică și constă în încercarea de aducere a țăranilor în stare de aservire (Stahl, 1998
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
închiderile de izlaz se făceau cu autorizarea prealabilă a obștii și puteau fi menținute pe perioada în care erau utilizate efectiv. Pădurile nu mai erau exploatate individual, ci colectiv, prin arendare. În acest regulament se permitea folosirea lemnului pentru nevoile gospodăriei, dar se interzicea exploatarea în scop comercial fără plata unei despăgubiri către comunitate. Reglementarea drepturilor de exploatare a pădurii este diferită de la o obște la alta. Unele obști au restrâns aria în care se permitea exploatarea, altele au permis doar
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Aceștia au internalizat regulile care le dădeau voie să exploateze după puterea și nevoile propriei gospodării. Probleme de aglomerare și supraexploatare au apărut în momentul în care sistemul de resurse comune începe să reprezinte o sursă de venit. Un rol important în degradarea sistemului de resurse revine acaparatorilor locali și marilor exploatări forestiere. Degradarea sistemului de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
animale ori unelte. Aceste diferențe ar putea părea egalitare dintr-o perspectivă modernă, dar, în circumstanțele respective, puteau reprezenta chiar diferența dintre viață și moarte. Alte diferențe, spre exemplu, puterea de muncă personală și numărul membrilor capabili de muncă ai gospodăriei, ar fi introdus alte inegalități. Această chestiune nu este, în sine, importantă pentru discuția de față. Ceea ce este important pentru moment este doar să nu plecăm de la premisa egalității într-un cadru idilic. Cea mai importantă mențiune cu privire la cele mai
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
încât să supraviețuiască procesului ulterior de privatizare. Ultimul a fost în consecință limitat la privatizarea pământului arabil, odată ce îmbunătățirile aduse tehnologiei agricole (prin introducerea rotației culturilor și răspândirea unor unelte mai performante) au permis exploatarea sa independentă, adică de către fiecare gospodărie în parte. Argumentul pe care îl avansez la acest punct poate fi explicitat astfel: aranjamentul nu provine dintr-o formă de organizare anterioară oarecare, ci chiar din forma originală . Aceasta este cea tribală, colectivistă, spre deosebire de forma actuală care este civilă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
rând, utilitatea nivelului confederal a scăzut, atribuțiile sale fiind transferate odată cu preluarea furnizării acestor bunuri și servicii. În ultimii 100-150 de ani înainte de dispariția sa, principalul rol al acestui nivel a devenit plata cislei și repartizarea sa pe sate și gospodării. În al doilea rând, a fost diminuată autoritatea sa decizională și cea în materie de justiție internă, întrucât a devenit simplă și din ce în ce mai frecventă contestarea deciziilor și judecăților sale în curțile de justiție ale statului. 4.4.1.2. De la
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]