16,018 matches
-
să rămâi totuși cu portmoneul plin, te poate viola și să rămâi virgină, să te strângă de gât și să poți cânta apoi arii din opere, să te Îngroape de viu și tu să zburzi apoi prin parcuri, lanuri de grâu ori de floarea-soarelui, să te pângărească și apoi să te purifice. Era o sumă de paradoxuri și un izvor de miracole. Era bărbatul ideal, Înțepenit deocamdată În ușa casei cu pălăria unei ciuperci albe și gigantice În brațe, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
idioată care mă strânge de mână, veni răspunsul său scrâșnit, anevoios, datorat durerii și aceluiași regim de austeritate verbală. Poate ar mai fi adăugat ceva dar, din pricina câmpului Înflorit din batic, la care se adăuga și un miros acru de grâu Încolțit, care venea din altă parte, a leșinat În brațele tovarășei, așa Încât palma pe care a luat-o de la tovarășa Codruța a fost trecută cu vederea, ca și Întrebarea ei mânioasă: cum vorbești așa, mă, puță? L-au culcat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ceva aparte. Ieșind din oraș, autobuzul cel galben și rotund, de la care te murdéreai de negru, intră pe drumul de țaré și Începeau sé se vadé livezile de pruni și de meri, ogoarele de sfeclé de lîngé fermé, lanurile de grîu și de lucerné și iazul cu papuré pîné unde ajungea scară lui Dumnezeu. Pionierii scoteau capetele pe fereastré și cravate roșii fluturau În vînt, iar béieții mai mari aveau moriști de lemn pe care le scoteau În vînt și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și-l mésuré cu pasul. Un lemn frumos și neted cu coaja albicioasé. „Ptfiu, dracu’!” Ce sé facé el cu un lemn de 12 pași? Îl lésé jos și merse mai departe. Vézu printre copaci drumul préfos și lanul de grîu, verde, mișcîndu-se că o apé stranie și se Întoarse Înapoi. Bétu cu muchea toporului Într-un copac de carpen și-l dédu jos cu ferestréul. Șasa rupea brebeneii și-i fécea grémezi, pe care le aducea pe urmé la sac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
-l Împinse. Pérea un balon frumos, portocaliu, un balon adevérat. Începu sé umble iaréși prin pédure. Urcé dealul, trecu pédurea cea micé, intré În aréturé. Nu gési nici o cérare, așa cé trebui sé și-o facé singur. Începu sé bététoreascé grîul, ca sé facé o cérare. În fiecare an el mai fécea cîte o cérare, pentru cé toamnă se péstra cérarea, iar iarnă, dupé ce cédea zépada și totul se fécea alb, nu se vedea nici o cérare, iar primévara, dupé ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sé facé o cérare. În fiecare an el mai fécea cîte o cérare, pentru cé toamnă se péstra cérarea, iar iarnă, dupé ce cédea zépada și totul se fécea alb, nu se vedea nici o cérare, iar primévara, dupé ce ieșea grîul, totul se fécea verde și iaréși nu era nici o cérare. Dar Șasa trebuia sé treacé pe acolo, sé ducé brebenei la porc sau sé culeagé viorele, sé se uite la copaci și sé caute céprioare. Trebuia sé-și facé o cérare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
nici o cérare. Dar Șasa trebuia sé treacé pe acolo, sé ducé brebenei la porc sau sé culeagé viorele, sé se uite la copaci și sé caute céprioare. Trebuia sé-și facé o cérare, ca sé nu i se Încîlceascé picioarele prin grîu și-atunci cînd este roué sé nu i se scuture pe pantaloni și În sandale. Bététori vreo douézeci de metri cu picioarele, pe urmé se opri și se gîndi cé-i mai usor sé tragé sacul dupé el atunci cînd se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sé punem niște copécei! Trebuie sé avem grijé de naturé, fiecare trebuie sé sape și sé aibé grijé de naturé! Șasa Își aminti toate crengile pe care le-a rupt, florile pe care le-a célcat, cérarea din lanul de grîu pe care a bététorit-o. Nu-și va mai face fluiere de tei și nu va rupe florile. Își va cumpéra un țuruiac de plastic sau de tablé și nu va mai téia niciodaté crengi, si nu va mai ciopli moriști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fluiere de tei și nu va rupe florile. Își va cumpéra un țuruiac de plastic sau de tablé și nu va mai téia niciodaté crengi, si nu va mai ciopli moriști. Va merge numai prin pédure și nu va célca grîul. Nu va mai smulge niciodaté nuci și nu va arunca În copaci cu cuțitul. Va arunca cuțitul Într-un tufiș sau În iaz sé nu-l mai vadé niciodaté. La lecția de oră clasei Învéțétoarea l-a chemat pe moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cu termen de joacé, césuțe din povești și chiar cocioaba pe labé de géiné, În care a fost pécélité de un béiețel deștept, Babă Iaga și arsé În cuptor. Tot În acest an a fost depéșit planul la pépușoi și grîu, iar În brigadă nr. 3 s-a Înregistrat o creștere de 84 de procente la grîu și 72 de procente la pépușoi, ca sé nu mai vorbim de mere, cartofi, sfeclé de zahér, résérité din care se face uleiul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
a fost pécélité de un béiețel deștept, Babă Iaga și arsé În cuptor. Tot În acest an a fost depéșit planul la pépușoi și grîu, iar În brigadă nr. 3 s-a Înregistrat o creștere de 84 de procente la grîu și 72 de procente la pépușoi, ca sé nu mai vorbim de mere, cartofi, sfeclé de zahér, résérité din care se face uleiul și celelalte produse de care ne folosim. La fabrica de conserve au apérut noi soiuri de suc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
féré sé scoaté mîna din buzunar, trecu pe sub creangé. Palmă Începu sé transpire pe coadă hîrlețului și Nicolai Arsenievici Îl muté pe alt umér, schimbînd și mîna care sté În buzunar. Dincolo de pédurice Îl lovi În fațé lanul verde de grîu, vîntul leneș care-l mișcă și nasul lui Nicolai Arsenievici se umplu de miros de iarbé și pémînt cald, iar urechile de fîsÎitul vîntului și zgomotul pésérilor care care zburau prin crengi. Chiar din ziua a doua a numirii sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
au fost orbiți la Început de puterea soarelui de mai, dar dupé ce ochii li s-au obișnuit, lumina téioasé de mai Înainte, s-a transformat În sursé de célduré și plécere. Ei au trecut drumul și au pornit prin grîu, acolo unde știau cé se gésește o cérare. În pédure Însé era récoare și dacé nu s-ar fi vézut printre crengi șuvițele orbitoare de luminé, s-ar fi putut crede cé e o zi mohorîté. Însé nici umbră pédurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
unde era Nicolai Arsenievici. - Unde-i Nicolai Arsenievici, vé Întreb! zise microfonul. Ce, el nu stie cé astézi e paradé? Anton Procofievici a pus mîinile pe tribuné și s-a aplecat Înainte. De dupé crengi a apérut lanul Întins de grîu. Lanul era verde și se lipea de un cer albastru. Doi nori stéteau nemișcați, Între cele doué culori. Și seménau cu o bucaté de puf pe care și-au smuls-o iepuroaiecele. Dacé te lésai furat, puteai sé vezi cé-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cenușa, iar Împrejur, lat cam de vreo trei degete, pielea se luminase și devenise albé. De sus, de pe podiș, aveai legéturé, dacé era nevoie, cu toate satele din Împrejurimi. Toate duceau pîné la urmé la podiș. Aici creșteau lanurile de grîu, de pépușoi și de résérité și cîteodaté se seména mazére. Chiar dacé nu ar fi fost satele, ele s-ar fi construit numaidecît, dar mai Întîi de toate s-ar fi construit drumurile care sé le lege cu podișul, céci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
deschide șesul, acolo unde pédurea Îl ocolește cé sé-i respecte mérimea. Pe mijloc curge rîpă cea galbené și albé, tocmai din podiș, care se preface aici Într-un rîuleț subțire din care beau oile și vacile, iar dincolo de ea crește grîul, ce se terminé sub pédure. PÎné la ea crește numai iarbé și-aici pasc vacile și oile și sînt pézite sé nu fugé-n grîu. Pe malul rîulețului cresc sélcii. Sub ele se ménîncé la amiazé, În timp ce oile dorm la grémadé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
preface aici Într-un rîuleț subțire din care beau oile și vacile, iar dincolo de ea crește grîul, ce se terminé sub pédure. PÎné la ea crește numai iarbé și-aici pasc vacile și oile și sînt pézite sé nu fugé-n grîu. Pe malul rîulețului cresc sélcii. Sub ele se ménîncé la amiazé, În timp ce oile dorm la grémadé, cu capetele vîrÎte una În alta, ca sé se fereascé de soare, sub alte sélcii, mai Încolo. S-au auzit strigétele și praful s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cel mai înalt nivel, au adresat mulțumiri ambasadei statului român pentru acest ajutor important. Un alt gest de sprijin și solidaritate l-a constituit ajutorul umanitar acordat de Guvernul român poporului albanez, în anul 1995, constând în 10.000 tone grâu panificabil, pentru depășirea greutăților caracteristice perioadei de tranziție. De reținut, de asemenea, că în orașul Korcea din Sudul Albaniei, la inițiativa ambasadorului român, în octombrie 1995, a început construirea de către statul român a bisericii ortodoxe române "Sfântul Sotir", cu bani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
scop. Valorificarea unor preferințe tarifare acordate de către unele țări dezvoltate României, în cadrul Sistemului generalizat de preferințe, cum ar fi: S.U.A., Canada, Japonia, Noua Zeelandă, Australia (până în momentul suspendării); activități legate de participarea României la unele acorduri multilaterale privind produsele de bază: grâu, zahăr, cafea, cacao, iută. Activități legate de obținerea de asistență tehnică în cadrul unor organizații internaționale pentru realizarea în România a unor proiecte (de exemplu, pentru informatizarea vămilor, din partea U.N.C.T.A.D.) sau de burse de specializare pentru funcționarii din minister
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
bricheta, în holul universității, unei invitații. Am avut, atunci, revelația tembelismului universitar iașiot. "Din cinci afișe, puse la patru etaje diferite, trei au fost arse." "Constanți mai sîntem. Ne-am ocupat din moși strămoși cu otrăvitul fîntînilor și cu arderea grînelor. "Ces Latins des Carpates"! E în tradiție și să ciopîrțim cărți cu toporișca, și să le sechestrăm, și să le trimitem la topit. Ba le-am și mitraliat, în 22 decembrie '89. Ca să nu mai spun ce-au făcut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
facem după ce terminăm de furat tot, Iordana". Și mai zicem, urmez eu ideea Magdei U., că nenea Iancu (e anul lui, anul Caragiale!) rămîne în actualitate cu oferta total depășită a lui Ipătescu: "Moșia de la Zăvoiu a dumitale". În 2001, grîul românesc, etichetat inferior, este "exportat", plimbat dintr-un port în altul și reimportat, la preț triplu. Ăsta da, tun. Ce moșioara Zăvoiu? "Prea puțin, onorabile". Magda U. știe de ce: "Lîngă chibrit apartamentul unde locuiesc, se stă la coadă, la pubele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
acela roșu al bicicliștilor. Traseul ei era pe oriunde, pentru că pe oriunde i se crea calea de a merge înainte spre ușile blocurilor ce se închideau, spre ușile tramvaielor care se închideau, ale autobuzelor ce se închideau, spre cărările de grâu ce se închideau, spre cărările Dunării ce deveneau abrupte, îi puneau piedică și-i scâlciau oasele picioarelor, Dunărea îngheță, auzea foșnetul amenințător dedesubt, știa că, dacă voia, se va da în lături, creând prăpastie de trecere spre malul celălalt, precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pierzându-se în zare, deja lumea uitase pentru ce-și maltratase semenii. A mai spart și un avion bulgărele de timp. Deja gândurile tuturor erau fărâmițate. Dar sâmburele răului, mai tare decât cel de măslină, mai exploziv decât cel de grâu, avea să fructifice mai departe, de parcă ar fi știut că el este moneda unică de schimb. "Filozofie ieftină!", strigă un actor local care, împreună cu alți colegi, fusese obligat de Consiliul Director să deraieze lentoarea împietrită a brăilenilor spre apropiatele spectacole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
stol în jurul viitoarelor stârvuri omenești. Ei scrijeleau pe ziduri necrologuri, sentimentele aveau epitetul deja versificat, titlul de pe prima pagină al ziarelor de mâine aștepta demult pe tasta computerelor, conceput cu mult timp înainte de a se fi petrecut, așa cum producția de grâu din vara viitoare era deja vândută. Dacă totul era prevăzut, înseamnă că scopul vieții era plăcerea chinului, iar Raiul nu există, tărâmul în care scopul existenței era metodica, tonalitatea, stilul, ordinea, delimitarea învățăturilor eterne, între eternul peren și eternul trecător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de descărcarea aghesmelor lacrimilor tuturor celor ce au atins și s-au învelit, au bolit, au transpirat, au zvârcolit acele rufe. Eram tobă de istorie la vârsta de o lună. Ce e aceasta, prin podele au scos capul spice de grâu și iarbă, multă iarbă, nu mai prididesc acum să o smulg, spicele se clătinau fără vânt, le sărutam Doamne, va trebui să le cosesc! cu foarfeca am tuns iarba, cu foarfeca am retezat spicele, iarba creștea din nou, iartă-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]