4,781 matches
-
Sunt și nu sunt) Meditația poetică gravă, cu accente imprimate de seriozitatea temei abordate, o întâlnim în poeziile de inspirație patriotica: De țară, Doina, Tepețe, Maria Ta, Straină printre-ai săi, a sa printre străini. Limbajul poetic simplu, rostit în graiul molcom și dulce al spațiului moldovenesc, topește în retortele sale toate comorile păstrate în pământul frământat al Basarabiei. Rostirea solemnă din letopisețele cronicarilor se împletește cu verbul înfiorat al Doinei eminesciene, reverberând în invectiva și imprecație, ori transmițând patosul poeziei
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
de euro. Alte câteva persoane au făcut donații prin virament bancar. Altfel spus, fără un sprijin mai susținut și constant, Banaterra se află aproape de punctul în care își va înceta activitatea. Proiectul Banaticus (www.banaticus) Banaticus este un portal dedicat graiului bănățean și a fost lansat oficial pe 28 ianuarie 2011, cu prilejul lansării la Radio Timișoara a „Antologiei literaturii dialectale bănățene Gură satului la Radio Timișoara“. Inițiator și webmaster este Dusan Baiski, proiectul fiind dezvoltat de Asociația Proiectul Rastko România
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
în grâi bănățean din Banatul istoric și din S.U.A. Sunt în curs de inserare mai multe antologii în grâi bănățean apărute în decursul anilor în România și Șerbia. Pe parcurs, vor fi cooptate și capitolele de pe Banaterra - Enciclopedia Banatului, dedicate graiului bănățean de limba germană și sârbă. De asemenea, în funcție de sprijinul financiar, portalul va cuprinde un capitol separat, dedicat publicațiilor din mediul rural din Banatul istoric. Persoanele care doresc să facă donații în sprijinul ceor două portaluri o pot face fie
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
sângele, din inima cu pai... Împacă-te cu tot ce-ai vrut sa iei, Să dai lumini, lumină ca să ai... Și lasă-te păscut de limbi de miei... Răbdarea fie-ți pajiște cu cei Pe care i-ai iubit, fără de grai... Înșeuați sunt caii fără șei... 21 martie 2013 Referință Bibliografică: Elegia apusului / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 811, Anul III, 21 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ELEGIA APUSULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349103_a_350432]
-
este una și indivizibilă. Lili BOBU: În ,,Eseu” ați mărturisit că poeții basarabeni, cântând durerile neamului și toate ,,dorurile interzise”, au scris ,,pe câmpul de luptă/cu propriul lor sânge”, poezia ajutându-i pe confrați nu numai să-și păstreze graiul ,,zugrăvind oftatul cu doine grele de vecie și lacrimi-sărbători”, dar să și supraviețuiască... Nicolae DABIJA: Îmi povestise un moldovean din Transnistria. Când era copil, părinții îi așezau, pe el și pe frații lui, în fața unei icoane, ca să se roage de
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
ținută intelectuală ireproșabilă, o bonomie rară, de o delicatețe exemplară. Explorând ,,peisaje ale sufletului”, un anumit gen de smerenie, o discretă seninătate iradiază din confesiunile unui spirit solar, ale unui romantic însingurat, poet al candorii pusă în rană, într-un grai de tonalitate moldavă domoală, din care ,,lăcrimează elegia”. Rechizitoriul stării de după: luxul de a fi tu însuți, de a-ți aparține în întregime. Dacă ar trebui să achităm cafeaua pe care am tălmăcit-o în cuvinte - nu întâmplător în apropierea
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
ceruri, acolo, pe Tabor Să scriem împreună un Psalm de dimineață, Să-l murmurăm aievea îmbrățișați în Dor. Din aripile noastre să-nmugurească Raiul Când vor cuprinde Cerul în Rugăciunea lor, Vreau să-ți ascult de-aproape și inima și graiul, Ca într-o scăldătoare în ele să cobor! Și vindecați de toate durerile din lume, Despovărați de tina din tristele amănunte, Poemul de logodnă, cel mai presus de nume, Să-l scriem împreună acolo sus pe Munte... Dor de Psalm
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
are rădăcină! Vatra satului s-a format la Revolutia lui Tudor Vladimirescu de la 1821,când s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor are prin aceasta irizări de culori și accente? Localnicii vorbesc în graiul pur oltenesc. Cine a avut brațe de îmbrățișat mai generoase de la unul spre celălalt: duhul cântecului, ori viitorul cântăreț Gheorghe Gheorghe? Și unul, și celălalt! De mic
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
1821,când s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor are prin aceasta irizări de culori și accente? Localnicii vorbesc în graiul pur oltenesc. Cine a avut brațe de îmbrățișat mai generoase de la unul spre celălalt: duhul cântecului, ori viitorul cântăreț Gheorghe Gheorghe? Și unul, și celălalt! De mic mi-a plăcut a cânta , am iubit câmpul, pădurea, susurul izvorului, răpăiala ploii
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
folk cu Diana Lefter • Doru Cioata își va prezenta o parte din picturile lui. • Un fotomontaj din istoria Canadei. Vor lansa ultimele cărți: • Mariana Popa - "Călător prin lume și prin suflete" • Mirela Ardeleanu - "The puzzle of life" • George Bajenaru - “ Floarea graiului sau întoarcerea la părinți “ • expoziție de cărți și ziare vechi românești. Va urma un banchet. Vă rugăm să ne trimiteți propuneri pentru îmbogățirea programului și așteptam diverse întrebări. Atașăm o hartă cu direcții spre Câmpul Romnesc de la Hamilton. Cu prietenie
EVENIMENT CULTURAL ORGANIZAT DE ZIARUL „OBSERVATORUL” LA „CÂMPUL ROMÂNESC” DE LA HAMILTON [Corola-blog/BlogPost/349216_a_350545]
-
încurajator rostind ca un magnetofon stricat, probabil singurul cuvânt din limba lor, respectiv: ia, ia! - Bă, Veronele, bă, asta-i cam toantă ea da’ uiti-te că, ușor-ușor, o făcui să priceapă și să știi că-ncepu să-mi prinză graiul! Numai că, Veronel era ocupat cu jocul de table și deși neamțul juca drept ca o cizmă se lăsă bătut și, râzând, dădu fuga la chioșcul de tablă din apropiere de unde aduse patru halbe de bere cu care-i cinsti
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
duși într-un cuvânt / Clepsidrei nemurire-s prin nisip. Dar, pân-atunci, e vremea lui Rebreanu, / Și e durerea țării lui Coșbuc / Și mai adună Goga-n el aleanul, / Că țara asta pusă-i pe butuc”. Autorul încearcă și poezii în grai ardelenesc, în stilul popular al satului său în care, cu durere-n glas evocă plin de nostalgie, starea actuală a acestuia: “Strâcat îi rândul pe la țară, / Nimic nu e cum a mai fost, / Nici vara, parcă nu-i mai vară
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
neîntrerupt în decursul timpului, a¬co¬lo s-au păstrat și credința și gra¬iul nos¬tru românesc. Acolo un¬de, din cauza vitregiilor vre¬¬mu¬rilor, pre¬oții au fost a¬lun¬¬gați, nu mai a¬vem, astăzi, ni¬ci grai, nici lim¬bă ro¬mâ¬neas¬că. Avem și astăzi lo¬calități unde credincioșii noș¬tri ro¬mâ¬ni ortodocși și-au pierdut lim¬ba, și-au pierdut graiul - nu mai gră¬iesc între ei în limba ma¬mei, ci
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
fost a¬lun¬¬gați, nu mai a¬vem, astăzi, ni¬ci grai, nici lim¬bă ro¬mâ¬neas¬că. Avem și astăzi lo¬calități unde credincioșii noș¬tri ro¬mâ¬ni ortodocși și-au pierdut lim¬ba, și-au pierdut graiul - nu mai gră¬iesc între ei în limba ma¬mei, ci grăiesc într-o limbă str㬬ină. Dar ei vorbesc cu Dum¬¬¬nezeu în limba română. A¬¬¬di¬¬că, în Biserică, cultul este în lim¬ba română, așa că Iisus Hris
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
sunt români și vor ră¬mâne cât vor trăi pe acest pământ. Mi-au spus că ei, chiar dacă vorbesc cu vecinii în¬tr-o limbă străină, cu Dum¬nezeu, cu Maica Dom¬nului și cu sfinții vorbesc numai în limba și graiul românesc. Mă gândesc, apoi, că, dacă în a¬ceste mici comunități, iată cât es¬te amprenta și cum se poa¬te ve¬dea ce a însemnat păs¬trarea cre¬dinței noastre orto¬doxe, la ni¬vel național ce s-ar
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
cât es¬te amprenta și cum se poa¬te ve¬dea ce a însemnat păs¬trarea cre¬dinței noastre orto¬doxe, la ni¬vel național ce s-ar fi întâmplat dacă noi nu ne-am fi rugat în biserică în graiul nostru ro¬mâ¬nesc, în for¬ma, în confesiu¬nea aceasta a noas¬tră ortodo¬xă? Ce am fi noi as¬tăzi? Pentru că, dacă un popor nu are câteva va¬lori importante de care să se ți¬nă și pe
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
ca¬re au venit după noi au fost mai puternici și sa¬bia n-a tăiat doar brațul ro¬mâ¬nului, ci iată ve¬dem că de mul¬te ori i-a tăiat și limba, i-a tă¬iat și graiul. Am pu¬tea să a¬min¬tim de perioada din timpul celui de-al Doilea Răz¬boi Mon¬dial, după Dictatul de la Vie¬na, când mulți români din a¬ceastă parte au trecut Car¬pa¬ții spre Moldova sau spre
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
greutăți, cu fa¬mi¬lii, cu copii. Gândiți-vă că sunt pre¬oți care își duc, în fiecare zi, co¬piii la distanțe mari la școală, pen¬tru că nu în toate lo¬calită¬ți¬le mai sunt școli în graiul nostru românesc. Și atunci, eu ca¬ut, încet, încet, să-i apropii, în timp, de anumite zone unde ar pu¬tea și copiii lor să aibă acces la școală, însă, mila lui Dum¬nezeu! Încearcă să-și educe și ei
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
Și Calea Vieții... noastre. Ian îi zâmbi și o strânse ușor la piept. Caterina se lipi duioasă de trupul său. Se priviră câteva clipe în tăcere. Undeva în subconștientul lor se petrecea un fenomen deosebit. Parcă stingheriți că le dispăruse graiul, ghicindu-și gândurile, porniră agale, unul lângă altul. - Niciodată nu mi-a plăcut Cișmigiul ca în această seară, - rupse Caterina tăcerea. - Este ora și anotimpul când se deschi larg porțiule Paradisului. Omul de multe ori se refugiază în latura spirituală
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
singurul luminat sub pleoapa îngerului. O frumoasă tânără, gingașă și visătoare domnișoară, dar neînchisă în singurătate! E atât de inocentă încât pare să aibă ochi numai de văzut steaua lumii și nicio umbră, încât pare că n-ar putea da grai decât cuvintelor copilărești și n-ar putea fi în stare să gândească mai sus de ce spun și respun, încep și reîncep spiralele jocului de cuvinte într-o inimă implodată nevinovat, de copli fără profunzimea grijilor, întrebărilor, aspirațiilor! Dar nu! Când
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
HAR AL CUVÂNTULUI" i-a fost dat și lui Eminescu. Dacă Sfântul Andrei a creștinat „barbarii" prin cuvânt, Eminescu a unit un neam prin cuvânt, a creat limba modernă simplă și pe înțelesul tuturor, a creat identitatea unui neam prin grai, a definit originea unei națiuni prin limbă vorbită pe care a ridicat-o la rang literar. Efervescența cu care scrierile Eminesciane erau citite și recitite este defapt setea interioară după cuvântul care înviorează, care pătrunde și identifică trăirea sufletului, care
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (3) ŢARA, SFÂNTUL ANDREI ŞI APOSTOLATUL LUI EMINESCU de IOSIF POPA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349349_a_350678]
-
-i zic domniței? Mihai: Că luceafărul a întârziat... Care geniu a fost atât de patriot? Care mecena a a fost atât de bogat să lase un întreg tezaur al vorbirii șlefuit printr-o muncă apostolească? Și care geniu a divinizat graiul unui neam și l-a făcut la fel de important ca religia? Și care dintre genii s-a sacrificat asemeni apostolilor în credința că adevărul te face liber? După blândețea folosirii graiului realizez că Dumnezeu ne-a trimis pe Sfântul Andrei să
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (3) ŢARA, SFÂNTUL ANDREI ŞI APOSTOLATUL LUI EMINESCU de IOSIF POPA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349349_a_350678]
-
șlefuit printr-o muncă apostolească? Și care geniu a divinizat graiul unui neam și l-a făcut la fel de important ca religia? Și care dintre genii s-a sacrificat asemeni apostolilor în credința că adevărul te face liber? După blândețea folosirii graiului realizez că Dumnezeu ne-a trimis pe Sfântul Andrei să ne creștineze și apoi a trimis un alt Apostol desculț prin țară, care a împărtășit harul CUVÂNTULUI fără arginți și a vindecat setea de identitate spirituală, setea de CUVÂNT! ---------------------------------------------- * Profesorul
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (3) ŢARA, SFÂNTUL ANDREI ŞI APOSTOLATUL LUI EMINESCU de IOSIF POPA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349349_a_350678]
-
și grațios, călcând numai pe picioarele din spate. Da. Broscuța se îndrepta spre banca Octaviei mergând aidoma unui om, aidoma unui băiețel sau unei fetițe. Nu-i uimitor? Eu cred că da. Dar și mai uimitor este că broscuța avea grai omenesc. Într-adevăr, o dată ajunsă în apropierea Octaviei, se opri și zise: — Te miri? Ai și de ce! Recunosc. Nu ți se ivește prilejul să vezi în fiecare zi o broscuță care umblă în două picioare... Tăcu și o cercetă pe
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
Frumos nume, zise broscuța. Pe mine m-a chemat Lina. Cândva. Demult. Fiindcă acum nu mai am nume. Sunt un lucru de nimic, o vietate oarecare în lumea asta nesfârșită. Ce nume poate avea o broscuță? Octavia rămase iar fără grai, cu ochișorii larg deschiși. — Nu pricep, murmură ea. Te cheamă sau nu te cheamă Lina? Cum vine asta? — Of, prostuțo! suspină din nou broscuța. Ce știi tu! Tare ești micuță... Stătu o clipă pe gânduri, apoi se înălță cât putu
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]