1,696 matches
-
l'événement. Le stress traumatique secondaire suggère une perspective encore plus large sur la contagion traumatique montrant que même les gens qui viennent en aide aux victimes ont un risque de développer des symptômes spécifiques. Certaines professions ont une plus grande vulnérabilité en raison de la nature de leur travail. Ils sont souvent exposés à du matériel traumatique: les conseillers, les travailleurs sociaux, les psychothérapeutes, les pompiers etc. Ce livre approche le sujet en mettant l'accent sur la situation des professionnels
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a V-a, la o compunere în limba franceză despre ce aș dori să devin în viață când voi fi mare, îmi amintesc că profesoara m-a corectat, pentru că spusesem: "Je voudrais devenir un grand homme", corecția ei fiind "une grande femme". M-am supus acestei remarci, însă parcă în cuvântul "homme", regăseam mai multă forță și putere de convingere, decât rezonanțele pe care mi le trezea cuvântul "femme". Acest fapt nu mă surprinde, deoarece opinii de genul " Un bărbat se
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
constată în revistă La Vie parisienne (ediția 1885-1890): "Elle n'est pas toujours française, mais presque toujours parisienne, ou l'est devenue très vite. Elle est même quelquefois née parisienne de l'autre côté de l'océan. Elle peut être grande duchesse, princesse, mais aussi financière, actrice et même souvent cocotte" [apud Tetart-Vittu, p.94-95]. Parafrazând-o pe Simone de Beauvoir, vom spune că nu te naști Pariziana, ci devii. Aureola Parizienei nu le este acordată nici macar tuturor acelora care s-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes, mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se pune în valoare și își cucerește admiratori. Pariziana este simbolul ruinei 120: C'était la ruine de la maison qui passait, la ruine en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.131]. Sidonie Chèbe este "une Parisienne, un de ces petits chiffons mal peignés qui șont la ruine d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Son Excellence Eugène Rougon, p.80]. Extravaganța este un risc pe care Pariziana, spre deosebire de alte femei, și-l asumă cu îndrăzneala și care îi aduce succes: "Clorinde était alors dans un épanouissement d'étrangeté et de puissance. Elle restait la grande fille excentrique qui battait Paris sur un cheval de louange pour conquérir un mari, mais la grande fille devenue femme, le buste élargi, leș reins solides, accomplissant posément leș actes leș plus extraordinaires" [ibidem, p.346]. Aceste trăsături au la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
-l asumă cu îndrăzneala și care îi aduce succes: "Clorinde était alors dans un épanouissement d'étrangeté et de puissance. Elle restait la grande fille excentrique qui battait Paris sur un cheval de louange pour conquérir un mari, mais la grande fille devenue femme, le buste élargi, leș reins solides, accomplissant posément leș actes leș plus extraordinaires" [ibidem, p.346]. Aceste trăsături au la bază manifestări multiple: ambiția de a fi diferită de alții, de a devansă modă timpului, dorința de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
jucând fără ezitare ea însăși rolurile secundare de moment. Casa lui Nana este administrată de servitoarea să că o mașină de teatru: "Zoé organisait tout, sortait de complications leș plus imprévues; c'était machiné comme un théâtre, réglé comme une grande administration" [Zola, Nana, p.312]. Casă personajului mai oferă și alte asemănări cu teatrul: există două intrări, una pentru artiști și cealaltă destinată publicului, două scări, perdele care ascund amanții neoficiali de cei oficiali ș.a. Existența se aseamănă cu lumea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Unele accepta să trăiască în această ipocrizie, făcând din minciună o a doua natură. În marile orașe, mai ales la Paris, femeia egalează bărbatul în gradul de independență și căutarea frenetica a aventurii. "La ville n'était plus qu'une grande débauche de millions et de femmes. Le vice, venu de haut, coulait" [Zola, La Сurée, p.182]. Eric Hobsbawm mai observa că "această formă de comportament [adulterul] era cea mai obișnuită în cercurile aristocratice și la modă, dar și în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
unde bălul este metaforă Parisului-spectacol. Viziunea mitică a balului asociază ideea feminității unei atmosfere de sărbătoare strălucitoare și luxoase. În viața unei femei bălul este un eveniment: "... Renée qui mourait d'envie d'être invitée aux balș de la cour. La grande soirée arriva, et elle était toute tremblante dans la voiture qui la menait aux Tuileries. (...) C'était, pour elle, la note aiguë de șa vie" [Zola, La Сurée, p.187,190]. Bălul este ocazia mondenă unde se fac cuceririle imposibile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de faire la bête sur mes genoux, tu n'aurais pas dû rompre avec ce sale monde!" [Zola, Nana, p.295]. Familia Beauvilliers personifica ideea decăderii rasei aristocrate 356, "n'ayant plus que le charme pitoyable d'une fin de grande race. Ah! leș pauvres femmes! murmura-t-elle, que cela doit être terrible, cette comédie du luxe qu'elles se croient forcées de jouer" [Zola, L'Argent, p.71]. Nana este musca de aur, care se răzbuna pe condiția clasei sale357. Nana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
estetic al epocii, corporalitatea sensibilă a Parizienei. Natură țesăturii (satin, mătase, dantelă, catifea) conota senzualitatea atingerii. Încorsetata, decorată cu mănuși și pălărie, în mătase, blănuri și dantele, Pariziana tulbură sufletele și inimile bărbaților. "Quand elle traversa leș salons, dans să grande robe de faille roșe à longue traine Louis XIV, encadrée de hautes dentelles blanches, îl y eut un murmure, leș hommes se bousculèrent pour la voir" [Zola, La Сurée, p.242]. Elegantă și cocheta, Pariziana devine periculoasă. Doamna de Marelle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Pariziana, specializarea în articole de modă, a devenit o problemă de tactică. W. Benjamin vorbește în acest sens de "înfrumusețare strategică" [Benjamin, p.154]. Garderobă lui Renée, foarte variată și imensă, ocupă o cameră întreaga: "Une pièce voisine, la garderobe, grande chambre tendue de vieille perșe, était simplement entourée de hautes armoires en bois de roșe, où se trouvait pendue l'armée des robes" [Zola, La Сurée, p.247]. Ele sunt asemuite unei armate, sugerându-se ideea că vestimentația este o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
rezultă din ansamblul țesăturilor și tonurilor, din ingeniozitatea garniturilor, care demonstrează evoluția gustului. Doamna de Gulleroy Olivier Bertin: "Îl la regardait. Bigre! comme vous êtes belle. Quel chic! Oui, j'ai une robe neuve. La trouvez-vous jolie? Charmante, d'une grande harmonie. Ah! On peut dire qu'aujourd'hui on a le sentiment des nuances" [Maupassant, Fort comme la mort, p.35]. O Pariziana se poate mulțumi și cu un singur detaliu de efect care să atragă atenția: "Seule une roșe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
La Lorette, Dentu, Paris, 1853 HOUSSAYE, Arsène, Leș Parisiennes, în La vie parisienne, 26.VI.1869, p.508-511 JUIN, Hubert, La Parisenne. Leș élégantes, leș célébrités et leș petites femmes. 1880-1914. André Barret, Paris, 1978 KOCK, Ch. Paul de, La grande ville ou Paris îl y a vingt-cinq ans. Tableau comique, critique et philosophique, Ferdinand Sartorius, Paris, 1867 LÂNO, Pierre de, Courtisane!, Rouveyre et Blond, Paris, 1883 LÂNO, Pierre de, L'Amour à Paris sous le Second Empire, Simonis Empis, Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
2002, p.615-637 MAUGUE, Annelise, L'Identité masculine en crise au tournant du siècle, Rivages, Paris, 1987 MAVRODIN, Irina, Modernii precursori ai clasicilor, Dacia, Cluj-Napoca, 1981 MAVRODIN, Irina, Poiețica și Poetica, Scrisul Românesc, Craiova, 1998 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans "Leș Rougon-Macquart", Nizet, Paris, 1966 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans la "Curée", în Leș critiques de notre temps et Zola, Garnier, Paris, 1972 MELIC-SARCHISOVA, Nina V., Conțepția celoveka i tvorceschii metod Emilea Zolea, Dagknogoizdat, Mahacicala
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
siècle, Rivages, Paris, 1987 MAVRODIN, Irina, Modernii precursori ai clasicilor, Dacia, Cluj-Napoca, 1981 MAVRODIN, Irina, Poiețica și Poetica, Scrisul Românesc, Craiova, 1998 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans "Leș Rougon-Macquart", Nizet, Paris, 1966 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans la "Curée", în Leș critiques de notre temps et Zola, Garnier, Paris, 1972 MELIC-SARCHISOVA, Nina V., Conțepția celoveka i tvorceschii metod Emilea Zolea, Dagknogoizdat, Mahacicala, 1975 MÉRÉ, Antoine Gombaud, Leș Conversations, 1668, în Oeuvres complètes, 3 vol., C.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
leș Gauloises légiféraient, leș Anglo-Saxones aussi, leș épouses des Hurons faisaient pârtie du Conseil. L'œuvre civilisatrice était commune. Îl fallait toutes y concourir, et substituer enfin à l'égoïsme la fraternité, à l'individualisme l'association, au morcellement la grande culture" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.322]; "L'affranchissement du prolétaire, selon la Vatnaz, n'était possible que par l'affranchissement de la femme. Elle voulait son admissibilité à tous leș emplois, la recherche de la paternité, un autre code, l'abolition
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este femeia independența care își alege liber amanții, trăsătură preluată de Pariziana. Mariolle își dă seama cu durere că astfel de femei aparțin tuturor: "Îl venait de reconnaître, de deviner qu'il ne pourrait jamais saisir et posséder la și grande surface de cette femme qui appartenait à tout le monde" [Maupassant, Notre coeur, p.166]. 55 "Elle devient donc en peu de temps une amie intime de la princesse, et par là étendit șes relations avec une grande rapidité dans le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
posséder la și grande surface de cette femme qui appartenait à tout le monde" [Maupassant, Notre coeur, p.166]. 55 "Elle devient donc en peu de temps une amie intime de la princesse, et par là étendit șes relations avec une grande rapidité dans le monde diplomatique et dans l'aristocratie la plus choisie" [Maupassant, Notre coeur, p.185]; "să grande réputation venait de ce que l'empereur lui avait payé une nuit cent mille francs, sans compter la décoration pour son mari
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
55 "Elle devient donc en peu de temps une amie intime de la princesse, et par là étendit șes relations avec une grande rapidité dans le monde diplomatique et dans l'aristocratie la plus choisie" [Maupassant, Notre coeur, p.185]; "să grande réputation venait de ce que l'empereur lui avait payé une nuit cent mille francs, sans compter la décoration pour son mari, un homme correct qui n'avait d'autre situation que ce rôle d'être le mari de șa femme
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
rire: "Patte Blanche! Patte Blanche! Moi qui voyais, en pensée, une jeune femme! comme vous? C'est ça, Patte Blanche? Ah! elle est bien bonne! bien bonne!"" [Maupassant, Bel-Ami, p.111]. Despre "Domino roșe" Dna Forestier are aceeași părere: "Une grande sèche, soixante ans, frisons faux, dents à l'anglaise, esprit de Restauration, toilettes même époque" [ibidem, p.112]. 60 "D'une nature attendrie et fine, îl avait rêvé des liaisons exquises, idéales et passionnées; et voilà que ce petit criquet
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de manière intéressante un personnage entièrement neuf est un mérite suffisant, même selon l'opinion la plus courante, pour assurer la célébrité à un roman" (frag.418 ) [apud Miraux, p.25]. 71 Zola notează această sarcină în Român expérimental: "Notre grande étude est là, dans le travail réciproque de la société sur l'individu et de l'individu sur la société". 72 "La bataille inconnue qui se livre dans une vallée de l'Indre entre madame de Mortsauf et la passion est
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
là, dans le travail réciproque de la société sur l'individu et de l'individu sur la société". 72 "La bataille inconnue qui se livre dans une vallée de l'Indre entre madame de Mortsauf et la passion est peut-être aussi grande que la plus illustre des batailles connues" (Le Lys dans la vallée) [Avant-propos la La Comédie humaine // L'Oeuvre de Balzac, éd. A. Béguin, XV, p.380]. 73 În comparație cu Balzac și Stendhal, contemporani cu dezvoltarea capitalismului ascendent, care au construit
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Rougon, p.80]. Renée, pentru care seră devine un cadru special, este deseori asemănata cu diferite plante: "Dans să robe de satin vert, la gorge et la tête rougissantes, mouillées des gouttes claires de șes diamants, elle ressemblait à une grande fleur, roșe et verte, à un des Nymphéa du bassin" [Zola, La Curée, p.65]. Michèle de Burne seamănă cu un buchet: "Une ceinture d'œillets serrait să taille et descendait autour d'elle jusqu'à șes pieds, en cascades
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]