1,250 matches
-
potolită se răsfrânge. UMANIZARE Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire: Sub tristele-i arcade mult timp am rătăcit, De noi răsfrângeri dornic, dar nici o oglindire În stinsele cristale ce-ascunzi, nu mi-a vorbit; Am părăsit în urmă grandoarea ta polară Și-am mers, și-am mers spre caldul pământ de miazăzi, Și sub un pâlc de arbori stufoși, în fapt de seară, Cărarea mea, surprinsă de umbră, se opri. Sub acel pâlc de arbori sălbateci, în amurg Mi-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din Königsberg. Biograful lui Hilbert, Otto Blumenthal, căruia împrumutăm toate aceste date, face un caz extraordinar de Frau Käthe. Noi nu-i putem recunoaște decât meritul ingrat al unui mentor energic în viața unui om superior, despre a cărui veritabilă grandoare probabil că nu avea nici o noțiune. Dacă la toate acestea mai adăogăm amănuntul curios al unei înclinații pentru dans și viața de societate, unită cu o totală neânțelegere pentru muzica înaltă și artă în genere, nu mai avem nimic de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
crengile mă înțepau, furnicile începuseră să mi mișune pe față, vedeam prin pleoape exploziile roșii-negre, vibram la vuietul cerului, mi se părea că sosise clipa marelui sfârșit și așteptam, nu știu de ce, năvala apelor devastatoare. Firește, nu-mi era frică, grandoarea catastrofică exclude panicile mărunte. Stăteam acolo, sub trăsnete, într-un sfârșit care nu era al meu, puteam să mor, nu depindea numai de mine, intrasem în măreția altor legi și ele nu mă făceau neputincios. Eram cum eram, stăteam cum
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
culă oltenească (turnul acela rotund, care anticipa furnale și coșul de fum al fabricilor de tot felul) și la dependințele cu zid de piatră, care sub năvala de beton și de cărămidă aparentă se mistuiră cele din urmă pâlpâiri ale grandorii boierești. Ca să atingă culmea civilizației de opulență a kitsch-ului și a mârlăniei, pe aleile dintre palatele cu etaje înzorzonate, fuseseră obligate să licărească palid felinare de cimitir, alternând cu lampioane strălucind în exces. Gigi Bleotu, care venise acasă, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu vă temeți. Nu voi pleda împotriva dreptății. Scopul justiției este, știu și eu, dreptatea, obiectul justiției este dreptatea. Și totuși, onorată curte, un adevărat judecător nu se poate opri aici. Dreptatea singură nu e de ajuns pentru a da grandoare justiției. Dreptate au făcut și cei care au aplicat legea talionului. Care au spus "ochi pentru ochi, dinte pentru dinte". Dreptate au făcut și cei care au tăiat mâna celui care fura sau au jupuit de viu pe cel care
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Jurământul de credință față de Statul Mondial Unitar. Ereziile ulterioare sunt sancționate exemplar, dar mai sigur e să nu apară martiri. Considerăm nepotrivită stocarea textului notat Stațiunea în Depozitul de memorie „SOCIAL”. Eventual, eliminarea din orice bancă de date. Delir de grandoare neagră: trece. Cumpără-ți un costum elegant; două: unul de zi, altul de seară; cămăși fine, încălțăminte ușoară, din chevreau. O pălărie de fetru, pentru ocazii, ochelari cu ramă fină, cum ai văzut, la televizor, că poartă un ex-președinte american
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
a căror demență organică este un rezultat direct al sifilisului lor. Pot fi făcute și acceptate declarații contradictorii. Starea variază între euforie și apatie și există o instabilitate emoțională generală. Tipul clasic se caracterizează printr-o euforie dementă, deliruri de grandoare și accese de paranoia extremă. — Isuse, singurul lucru pe care l-ați omis este mustața nebună, am zis. Mi-am aprins o țigară și am tras din ea posomorât. — Pentru Dumnezeu, să schimbăm subiectul. Haideți să discutăm despre ceva vesel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
triumfă umanitatea noastră. În zadar corul Îl deplînge. Orbirea sa nu e atît o sentință, cît asceză. În momentul acela a văzut clar Înlăuntrul său. Singura sa revoltă rămîne acceptarea. Altfel ar Însemna că nu se mai poate suporta, or, grandoarea lui e să repete calm „Socot că totul e bine”. Căci pentru el libertatea este a ști adevărul. Sau, cum va spune Camus, libertatea este dreptul de a nu minți... (...Eu am plătit cu toate suferințele mele adevărul. Îl merit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
de stîncă la deget, semnul unui orgoliu strivit de mărinimia zeilor Titanul se plimbă aparent În libertate, dar inelul de fier legat de ciobul de stîncă Îl ține mai departe Înlănțuit moral și, În plus, lipsit de disprețul care constituia grandoarea lui. În fond, acest ciob de stînca e totul. Nu trebuie decît această mică rană pentru un pustiu friguros pe care nici un alibi și nici o compensație aparentă nu vor izbuti să-l escamoteze. Prometeu cel căruia vulturul Îi sfîșia carnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
a priori că nici o cunoaștere umană nu este absolută, și cu atât mai puțin afirmațiile apodictice care se vor ultime. În schimb, imaginarul poetic deschide fereastra spre o lume care nu a fost niciodată, fapt care constituie fapta faustică și grandoarea omului. Omar Khayyam este modelul lui uomo universale care a creat nu numai pe plan științific astronomie. matematică, medicină, dar totodată a creat și viețuit pe plan filozofic și liric de la tonalitate melancolică: Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
minute și 30 de secunde, pentru ca în a 31-a să fie prins în timp ce încasa o roabă de bani de la turiștii veniți să cumpere Ceasul din Centrul Orașului și bustul lui Traian, cu Daci cu tot, Iaso! avea ceva din grandoarea, bărbăția și dobitocia lui Ave Cezar! Busculada creată o încânta pe Alimentară, nu că ar fi fost cu un scop anume habar n-avea că ea deturnase totul ci pentru că era foarte colorată și mișcată. Spiritul de turmă care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
o anume distincție pentru a mă detașa de confrați și a oferi ego-ului meu deliciile unei izbânzi aducătoare de popularitate, ei bine, cei patru apocaliptici, fără să vrea, erau posesorii nu numai ai acelei aure care conferea distincție, dar și grandoare strălucirii lor ca ființe. Pioșenia cu care mâncau variatele feluri din pachețelele primite de Leana la Paștele Blajinilor, distincția cu care înfulecau cu gândul la răposații de sufletul cărora li se oferiseră bunătățile, grija ca nicio firimitură să nu fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cele care confereau deopotrivă puritate, prestanță, delicatețe și senzualitate, iar gura sa neasemuită și greu de descris era piatra nestemată a acelei coroane de invidiat. Purta inele cu pietre prețioase, rubin și safire, ce exprimau echilibru și noblețe și nicidecum grandoare și opulență. Sâmbătă, la final de program, Rică primi cheia de la contabilă precum și o schiță cu blocul, scara, apartamentul și indicația verbală de lucru În liniște și cu oarece discreție. La orele 18:00 băiatul verifica tabloul electric al celui
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
altele noi. Și nimic nu este mai mult spre cinstea unui om care se ridică pentru prima oară la putere, decât legile noi și noile orânduiri pe care le introduce. Dacă acestea sunt bine întemeiate și dacă au în ele grandoare, vor face ca principele să fie respectat și admirat; și este sigur că în Italia nu lipsește materia gata să primească orice formă. Într-adevăr, însușirile se arată a fi mari în membre, atunci când ele nu lipsesc în capete. Priviți
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
ducea o luptă, se surpau vise, altare... S-a apropiat de mine și m-a strâns cu putere În brațe. Cea mai adevărată și mai Înflăcărată Îmbrățișare. Îmbrățișarea de „adio”! N-am să găsesc niciodată cuvinte suficiente pentru a descrie grandoarea acestei Îmbrățișări. Și niciodată nu voi putea descrie prăbușirea mea Într-o cumplită și agonică suferință... Ești singur În fața durerii. Amăgirea e zadarnică. Fariseii vor Încerca să se scuze, să invoce timpul pentru a se ascunde de propria lașitate. „Liniștește
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
din cap, și atunci Diana i-a zâmbit superior lui Ben. ― De ce nu vii înăuntru, să-ți chem eu un taxi? l-a întrebat ea. Dar Diana nici nu puse mâna pe telefon, iar Ben fu atât de impresionat de grandoarea minimalistă a apartamentului ei și, era oricum atât de beat, că a uitat să întrebe de ce. Ea i-a pus în mână un pahar mare de whisky și o palmă hotărâtă pe coapsă. La naiba, și-a zis Ben din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
fi inventat. Așa cum spunea un alt poet de geniu al neamului, Virgil Carianopol, ” Dacă Dunăre n-aveam / Jiul Dunărel făceam!” Tot așa, geniul Eminescu reprezintă geniul românesc ajuns în stadiul de absolut. El n-a dorit țării sale decât prosperitate, grandoare și recunoaștere internațională. Eminescu n-a trăit într-o societate plină de ”miliardari de carton”, ci, într-una impregnată de epigoni, de falși patrioți și de demagogi. A stat pe bănci de lemn, în taverne mohorâte, unde a cunoscut viața
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93376]
-
dimensiuni și de poziția semeață, impozantă. Sprijinită pe buza dură a stâncii, construcția sporește altitudinea și dă suplețe ansamblului. Privit de jos, de la nivelul străzii, castelul pare un pitic. Aproape că nu se vede. De sus, însă, imaginea lui capătă grandoare, se impune admirației. Iar valea, canionul, de la poalele lui seamănă cu un hău verde, peste care îți vine să zbori. Ca să ajungi sus, trebuie să sui vreo câteva zeci de trepte. Măcar 100. Dar și cărări în serpentină, pe marginile
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
fel. Și m-am supărat văzând atâta spirit de vendetă la o femeie așa de fermecătoare. Nu-mi puteam da seama cât de diverse și de amestecate sunt calitățile care alcătuiesc o ființă omenească. Acum văd bine că meschinăria și grandoarea, răutatea și caritatea, ura și dragostea își pot găsi locul una lângă cealaltă în aceeași inimă omenească. Mă întrebam dacă aș putea spune ceva care să mai ușureze umilința amarnică ce o chinuia acum pe dna Strickland. M-am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
marea cu mâinile lui de lumină. Apa tremura înfiorată și-i plăcea, se vede, jocul. Din pricina asta avea fața strălucitoare, ca un om fericit. Prezența mării făcea să ne simțim uriași, ca Guliver în țara piticilor, și simțământul acesta de grandoare era atât de puternic, încît crdeam că am ieșit din noi, iar în spate se târau nevolnic rămășițele noastre. Și mergând așa la braț cu marea, amândoi îi sorbeam aerul, măreția, necuprinsul. ― Du-te și-i cere iertare, i-am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
parcurse cu pași rari distanța care o despărțea de receptor. Mersul ei mă încîntă mai mult decât un sonet shakespearean. Hotărât era o regină neîncoronată care-și purta majestatea simplu, firesc, fără ostentație. Iar preajma ei degaja o impresie de grandoare, de fastuos, proprie unei curți regale. Pe legea mea, mi-am spus, fata asta răspunde integral nevoii mele de trai pe picior mare. Cum se face că n-am remarcat-o până acum, deși împrejurările au adus-o în câmpul
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
la preț. Angajează o mie de lucrători... câți poftești. Nu mă privește. Dar nu admit un minut de întîrziere, înțelegi? Fă un proiect, nu-i nevoie să-l aprob, mă bizui pe gustul dumitale... Ceva simplu, clasic, dar nelipsit de grandoare. Secretarul meu îți pune îndată la dispoziție banii de care ai nevoie. Nu-mi trebuie deviz, nu pricepi? De ce să pierdem timpul cu asta?... Capacitatea?... Două morminte, da, două... Ajunge.... Bineînțeles, pe frontispiciu gravezi numele meu... Ne-am înțeles? Foarte
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
trezi, căzură ambii în puterea unui somn adânc, cel mai liniștit, mai ușor și mai odihnitor somn, pe care îl dormiseră cei doi vreodată până atunci. Către dimineață, la ivirea zorilor, pe când soarele începea solemn să-și desfășoare întreaga sa grandoare, dându-și la iveală pe pământ razele în toată forța lor de luminare, Victor, deșteptat deja, dar amorțit încă în culcușul său, găsi prilej să mai analizeze în gând și în inimă tot ceea ce auzise în ajun, căci, se pare
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
vulnerabil care are nevoie de tot felul de refugii. Rău alcătuit, probabil, pentru viața reală, mi-am creat și una mincinoasă, în care mă simt în largul meu, fără să supăr pe nimeni. Decadența trupului îmi inspiră un sentiment de grandoare doar în tablourile lui Rembrandt cu bătrâni. Pe plajă, când zăresc vreun bătrân cu trupul deformat de vârstă, strecurîndu-se printre trupurile tinere, aproape impertinente, mă încearcă o strângere de inimă. Am trăit, cândva, de parcă aveam un mileniu în față! Din
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
lor vina căderii Romei și scutind Europa de o catastrofă și mai mare: compromiterea valorilor antice. Totul a fost pus pe seama barbarilor, iar după o mie de ani, colindând străzile Romei, Rafael a putut visa liniștit să-i restaureze vechea grandoare. Renașterea uitase de crime, exalta, entuziasmată, vestigiile de marmură, statuile și manuscrisele; uitase de Nero și de concertele date de el prin Grecia, se gândea numai la Vitruviu, la Cicero și la zeii preluați din Olimp. Renașterea a fost, practic
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]