4,296 matches
-
Hipponei, care asistase înfricoșat la căderea Romei. Treptat, o atitudine trufașă ori nerăbdătoare față de alteritate a anchilozat conștiințele ecleziastice. Întâlnirea cu celălalt nu mai era pregătită de etosul liturgic al compasiunii, ci de voința oarbă de supunere. În absența curtoaziei, gratuității și a unui curiozități intelectuale genuine față de acele tradiții religioase care - numai prin îngăduința Proniei - au existat înaintea lui Moise, viziunea eshatologică și universalistă asupra istoriei umanității s-a transformat într-o tristă demonstrație de forță. Sămânța colonialismului economic modern
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
darul mai mult decât un contract? Nu cumva obsesia meritocratică a unei modernități obsedate de tranzacții indică uitarea esenței nevăzute a dăruirii? Recent, Jacques Derrida 1 ne-a reamintit faptul că exigența reciprocității perfect simetrice într-un schimb economic amenință gratuitatea originară a manifestării darului. Așadar, cum poate fi primit un dar într-o lume sufocată în detaliile prozaice ale vieții cotidiene? Are cumva sportul puterea de a ne reaminti viața nespusă a marilor gesturi de sacrificiu și dăruire? Detur fenomenologictc
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Senin, spontan și uneori ironic, părintele Teofil e un zoon gelastikon slujindu-și aproapele. Surâsul îi este de copil, nostalgiile nevinovate, iar naivitatea candidă. Repetatele succese citadine se datorează numai neîntreruptei sale dăruiri către celălalt, fără calcul, fără temere, cu gratuitate neselectivă. Părintele acționează mereu complementar: sfaturile sunt însoțite de o mimică deferentă, sancțiunile de o intonație adecvată, iar glumele de un zâmbet complice. Ființa sa este mereu într-o necuprinsă îmbrățișare; aceasta aduce cu sine, inefabil și întru preaplin, „dragostea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pustia inimilor noastre. Povețele sale sunt mai mult decât o morală. Morala, coruptă de dualitatea cunoașterii binelui și răului, ignoră plinătatea pomului Vieții. În veșnicia lui Dumnezeu „nu mai e nimic contrar” (Maxim Mărturisitorul): totul este pătruns de iubire și gratuitate. Morala nu știe că „unde intră «trebuie», acolo avem începutul eșecului”. Aceasta nu înseamnă că disjuncția între bine și rău trebuie ocultată, ci faptul că esența revelației ține de modul afirmativ al existenței. Morala se bazează pe refuz și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
noutate a lui Dumnezeu, care a intrat cu putere și care împinge spre desăvârșire lumea întreagă și, mai înainte de toate, pe om. Și astfel, oarecum, Dumnezeu e un suflet mai interior în interiorul lumii”. Monahul a aflat paradisul în decorul fastuoasei gratuități a harului. Monahul se plimbă în grădina Raiului așa cum un arcuș vibrează peste corzile solare ale iubirii dumnezeiești. Lumea monahului este luminată de binecuvântări. Adâncimea privirii ieșind de sub pecetea inelară a unor cearcăne pământii este agonisită prin asceza privegherilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
adecvate a preopinenților (care nu puteau totuși reface în câțiva ani, „arzând etapele”, traseele unor discuții occidentale de câteva decenii) au conferit disputelor ideologice din sfera publică un aer suplimentar de irealitate, de inadecvare la problematica presantă a României, de gratuitate ludică (fără a exclude însă campaniile vitriolante de „demascare”). Radicalismul multor luări de poziție este, pe de altă parte, tipic culturilor afectate de perioade lungi de izolare și suspendare a exercițiului gândirii libere: „tenorii” aflați în competiție tind să adopte
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și a stimulentelor financiare pentru artiști. Și continuă oarecum retoric: „Îmbunătățirea situației materiale a membrilor Academiei și a condițiilor de activitate științifică? Nu e acesta un soi de privilegiu? Academicienii de altă dată nu erau remunerați ca spre a sugera gratuitatea științelor și artelor. Foarte rău. De fapt, academicienii, În special cei de secție mai mult ori mai puțin științifică Își agoniseau un rost prin anume instituții particulare sau de stat. Astfel, În loc să-și vadă de știință și de arta lor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au considerat serviciul de asistență socială spitalicească ca fiind fără utilitate și ca un organ de control financiar al Eforiei. La această concluzie s-a ajuns din cauză că Eforia a introdus verificarea situației materiale prin anchete la domiciliul pacienților care solicită gratuitatea sau reduceri la taxele de tratament sau de spitalizare. Evident, această măsură a nemulțumit pe unii din medici. Nemulțumirile de acest gen au fost însă trecătoare și din fericire reduse ca număr. Astfel că serviciile s-au putut bucura de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la rupturi între copii inteligenți și mame fără curiozitatea minții - dispare în familia intelectualei. Ea nu se întemnițează pe viață într-o părere și într-o teorie, ci, alături de copiii ei, învață, dându-le pilda vie a omului cultivat prin gratuitatea efortului și a fervoarei sale intelectuale. Femeia intelectuală face din familie un centru de cultură. În jurul mesei unde ea împarte hrana trupească, după nevoile, dar și după pofta de mâncare a fiecăruia, zvonurile ce vin din largul lumii primesc, prin
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mit național, al originilor, precum și numeroase asociații sugestive între miturile populare românești și miturile altor civilizații, reprezentând lăudabile încercări de încadrare a mitologiei noastre în contextul universal. Uneori, însă, asociațiile depășind limitele unei plauzibile circulații a motivelor, alunecă în plină gratuitate, amintind de tezele folcloriștilor mitologizanți Th. D. Speranția, A. I. Odobescu, Aron Densușianu ș.a. Cercetătorul pregătise și o Mitologie românească (28 de capitole), din care au apărut, postum, Introducere și șase capitole, în „Kurier” din Bochum (1987). SCRIERI: Die rumänische Volkskultur
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
îngeri, poemele refac, în maniera pictorilor populari, imaginea icoanelor tradiționale, artificiosul fiind cultivat cu intenție. Grațiosul miniatural alternează cu metafora rară și asociațiile surprinzătoare. Centrată pe cuvânt, poetica lui A. înclină spre o artă combinatorie; poezia nu e hazard și gratuitate, ci relevare conștientă a virtuților magice ale cuvintelor. Ciclul Descântece, din volumul Jocul cuvintelor, valorifică specia folclorică doar pe latura grotescului și a virtuozității verbale, prilej de combinații frapante și de acumulări imagistice din sfera demonicului. Superioare acestor poezii, care
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
contribuie. Trebuie «să treacă pe la casă» pentru a obține satisfacția sau pentru a atinge un obiectiv. Poate de asemenea fi vorba de achitarea datoriei pe care o are față de cineva sau față de societate, de ușurarea conștiinței. Pentru el nu există gratuitate, trebuie să facă eforturi, concesii sau să sacrifice ceva. Imaginea perceptorului semnifică obligația de a-și plăti datoriile, de data aceasta față de societate, și amintește, prin urmare, de datoriile și de obligațiile pe care le are subiectul față de ceilalți. În
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de mai sus reiese că Iuda Însuși a avut inițiativa predării lui Isus. Nu arhiereii au provocat gestul ucenicului. Ei s-au arătat Însă „foarte bucuroși”, făgăduindu-i acestuia „argint” (argyrion este la singular, Marcu nu precizează nici o sumă). Surprinde gratuitatea gestului: Iuda le propune arhiereilor o colaborare fără să pretindă nici o recompensă. Vom vedea că lucrurile se schimbă la ceilalți evangheliști. În fine, momentul Cinei de Taină: „Pe când ședeau ei și mâncau, Isus a spus: Amin vă zic că unul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
deschise tuturora. Ei ne asigură că, prin metoda aceasta, toate dificultățile ar dispărea, dificultăți care nu-i paralizează decât pe cei ce se țin strâns legați de sensul literal al Bibliei (aluzii clare la articolul lui Daniélou). Alții corup adevărata gratuitate a ordinului supranatural, Întrucât susțin că Dumnezeu nu poate crea ființe dotate cu inteligență fără să le cheme spre viziunea beatifică (evidentă legătura cu volumul lui De Lubac). Concluzia: Înapoi la sfântul Toma! FINAL PASAJ RETRAS Dacă am priceput bine
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
volumul Comentarii critice, majoritatea studiilor se rezumă la înregistrarea de fapte și întocmirea de lungi liste (Despre limba poeziei lui Mihai Beniuc, Limba poeziei lui Nicolae Labiș, Mijloace artistice originale în opera lui Ion Agârbiceanu), care își arată până la urmă gratuitatea. Un capitol care se anunța un studiu de literatură comparată (O temă majoră a literaturii universale: copilul) nu face decât să inventarieze scriitorii care au tratat această temă, fără a reuși să ajungă la vreo concluzie cu valoare de idee
BARBULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285634_a_286963]
-
femeii salariate). Raporturile colective de muncă (negocierea colectivă, contractul colectiv de muncă, jurisdicția conflictelor colective de muncă). Statutul juridic al sindicatelor și al organizațiilor patronale. Sistemul asigurărilor sociale (pensii, indemnizații, ajutor de șomaj, alocație de stat). Asistența socială (ajutoare materiale, gratuități); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: bătrâni, persoane handicapate, minori și altele; problematica ocupării forței de muncă. Propunerile legislative ale guvernului sau inițiativele legislative parlamentare se supun dezbaterii comisiilor, care desemnează dintre membrii lor raportori. Aceștia asigură redactarea rapoartelor sau avizelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
copiii, cât și adulții infectați cu HIV pot beneficia, în funcție de evaluările medicale, de încadrarea într-un grad de handicap, care asigură accesul la facilitățile prevăzute de legea națională pentru persoanele cu dizabilități. Aceste facilități pot include plata unui asistent personal, gratuități la transportul public urban și la cel CFR, facilități la obținerea unor drepturi sociale, prețuri reduse la unele utilități publice. Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei acordă, de asemenea, alocație zilnică de hrană pentru copiii seropozitivi, precum și indemnizație de hrană pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fiind similare cu cele din alte studii, mai recente, cum este cazul UCLA (Center for Communication Policy, condus de Jeffrey Cole). Aceste studii procedează la o analiză calitativă a reprezentărilor violenței urmărind aprecierea: 1. contextului violenței televizate; 2. nivelului de gratuitate al scenelor violente; 3. modului de integrare narativă în trama discursivă; 4. formelor de reprezentare a violenței inacceptabile pentru americani, inclusiv cele incluse în desene animate care valorizează excesiv violența (Batman, X-men, Power Rangers) sau în seriale difuzate internațional, ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și dezvoltarea unor alternative de locuire pentru familiile evacuate. 2. Direcții de acțiune pentru promovarea incluziunii sociale în sfera educației: 2.1. suport pentru copiii dotați defavorizați (în special cei din mediul rural): introducerea unui pachet de burse, subvenții și gratuități pentru elevii și studenții merituoși din familii sărace și în special din mediul rural, pentru a reduce excluziunea acestora de la educația la nivel de liceu și facultate: - haine/uniformă de școală, încălțăminte, rechizite care pot fi oferite „în natură”; - bilete
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
foarte scăzută, principala cauză fiind lipsa banilor necesari pentru a acoperi costul excursiilor școlare. În cazul taberelor gratuite, numărul elevilor care participă este foarte scăzut, locurile în aceste tabere fiind alocate elevilor cu rezultate bune la învățătură. Chiar în condițiile gratuității acestor tabere, necesitatea asigurării de către familie a banilor de buzunar pentru copii conduce la o participare foarte scăzută a elevilor beneficiari. Putem vorbi în aceste condiții de un acces foarte limitat al copiilor provenind din medii defavorizate la astfel de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
fi elementul major al unei, în fond, meditații despre viață și moarte, despre plurisemia misterului. Cu riscul de a se pierde, cititorul prozelor dlui Andrei Oișteanu va admira oricum priveliștea de selvă amazoniană a amplelor sale diorame, în întreaga ei gratuitate menită, și asta e sigur, să trezească într-însul mai multe discordante memorii, legate de obiecte uitate în cuvinte, în sunete stranii, de asemenea, resuscitate. Barbu CIOCULESCU, "JURNALUL LITERAR", serie nouă, nr. 37-40, noiembrie 1995 Un obiect straniu Cutia cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ca peisaj“. Astfel, natura ne captivează ca peisaj atunci când o privim, să spunem, cu o anume dispoziție estetică, lăsându ne atrași pur și simplu de întinderea sa nesfârșită și lumina care se pierde în depărtare. O privim cu o anume gratuitate, având în față, aproape indeter minat, apariția ei ca pentru întâia oară. Iar privirea se lasă în jocul liber și simplu al contemplării, ca și cum ar fi străină oricărei preocupări. Ceea ce se vede captivează și reține la sine, absoarbe privirea care
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
de savanți se află „un șir finit de bame uscate“, alături de care - dacă mai poate fi vorba de un „alături“ - lumea însăși infinită și inutilă. Iar când e vorba de inutilitatea lumii în întregul ei, te poți gândi, simplu, la gratuitatea frumoasă a celor ce nu țin de nici un calcul omenesc. Nu ar trebui căutate motivații ascunse celor spuse de Urmuz, să zicem voința de parodiere a noilor științe și filozofii. Sigur, ne putem gândi și la așa ceva, însă nu este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
atitudine compre hen sivă și nu doar simpla aprehensiune a unui lucru. Presupune nevoia de a lega cuvintele într un anume fel, sub o intenție distinctă de altele, chiar și atunci când ea ne rămâne străină sau când comportă o deplină gratuitate. Dar sub ce intenții se pot suspenda unele norme de coerență în actul de vorbire? Apoi, este posibilă exprimarea a ceva absurd în genere, la orice nivel al limbii vorbite? Cât privește cea dintâi chestiune, Coșeriu are în atenție câteva
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
glume sau jocuri de cuvinte“. Al doilea se referă la situațiile în care un discurs absurd este citat într-un alt discurs („Ion afirmă că obiectele rotunde sunt pătrate“). Iar al treilea, uzajul extravagant al limbii, pare să comporte o gratuitate neobișnuită. De această dată, „dincolo de orice sens metaforic, se dorește tocmai exprimarea a ceva absurd“. Exact aici ar inter veni o diferență esențială între lingvist și logician. Anume, lingvistul admite ușor cazurile extravagante, socotind că ab 136 PRIVIND ALTFEL LUMEA
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]