2,620 matches
-
decorativă diminuează valoarea textului literar: Este desenul sau gravura din carte făcut pentru înțelegerea și completarea textului? Atunci declar insipid textul care poate fi explicat ca o scobitură de citit și care nu poate privi în cetitor decât prin lucrarea gravurei. Este gravura numai un adaos de artă, o paralelă pentru plăcerea văzului, pusă lângă aceea a lecturei? Atunci gravura e o complicație mai mult, un repaos nemotivat în timpul cetitului, un apel la alt simț decăt acela al atenției necesare textului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
valoarea textului literar: Este desenul sau gravura din carte făcut pentru înțelegerea și completarea textului? Atunci declar insipid textul care poate fi explicat ca o scobitură de citit și care nu poate privi în cetitor decât prin lucrarea gravurei. Este gravura numai un adaos de artă, o paralelă pentru plăcerea văzului, pusă lângă aceea a lecturei? Atunci gravura e o complicație mai mult, un repaos nemotivat în timpul cetitului, un apel la alt simț decăt acela al atenției necesare textului 14. Mai
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
insipid textul care poate fi explicat ca o scobitură de citit și care nu poate privi în cetitor decât prin lucrarea gravurei. Este gravura numai un adaos de artă, o paralelă pentru plăcerea văzului, pusă lângă aceea a lecturei? Atunci gravura e o complicație mai mult, un repaos nemotivat în timpul cetitului, un apel la alt simț decăt acela al atenției necesare textului 14. Mai mult, Benjamin Fundoianu consideră că prima ediție a unui text ar trebui să apară fără ilustrații, pentru
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și cetitorului. Cartea de artă poate începe - trebuie să înceapă - numai pentru cetitorii care cunosc textul cărții, care îl știu aproape pe de rost, din ediția simplă... Cetitorul acesta e presupus că are întregul text în memorie și că, în fața gravurei se poate amuza, o poate raporta la peisajul de unde a plecat și poate intui locul unde se face sudura între arte, care e domeniul în care poate specula una și poate specula alta15. În fine, a doua referință importantă la
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
fictivă. Una este, fără îndoială, oglinda - cea primită în dar de la mătușă, ca și dublura ei din odaia lui Anghel. Ea a atras atenția tutuor comentatorilor, eclipsând celelalte două imagini emblemă, împreună cu care formează un triptic: un calendar și o gravură aflate, de asemeni, sub acoperișul lui Antipa. Gravura este reproducerea unei picturi banale, căreia posesorul îi atribie virtuți terapeutice: "Pe o bucată de perete... gândac negru din fundul căzii". În câteva rânduri, imaginea e explicit asociată cu prezența tutelară a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în dar de la mătușă, ca și dublura ei din odaia lui Anghel. Ea a atras atenția tutuor comentatorilor, eclipsând celelalte două imagini emblemă, împreună cu care formează un triptic: un calendar și o gravură aflate, de asemeni, sub acoperișul lui Antipa. Gravura este reproducerea unei picturi banale, căreia posesorul îi atribie virtuți terapeutice: "Pe o bucată de perete... gândac negru din fundul căzii". În câteva rânduri, imaginea e explicit asociată cu prezența tutelară a Feliciei. După o documentare serioasă, Pașaliu susține în fața
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cratilistă a existentului și a creatului îl molipsește pe Antipa de neliniște (o neliniște mascată câteodată de maliție, de ironie, de umorul negru). Între lumea care se iscă din golul amețitor al oglinzii și cea claustrată între fortificațiile domestice ale gravurii lui Janssens, Antipa caută o soluție de echilibru. Pe un perete al casei sale se află semnul balanței 6. Ceea ce poate constata încă de la prima lectură este faptul că universul romanului este invadat de această pânză. Autorul o invocă în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
le-a spus și pildă: Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?"15. Parabola biblică a inspirat și alți artiști ai secolului al XV-lea și al XVI-lea: Pieter van der Heyden creează o gravură după cea a lui Hieronimus Bosch, având aceeași temă a orbilor 16. Cornelys Messys tratează tema, înfățișând într-o gravură patru orbi17. În opera lui Pieter Bruegel tema orbilor este reprezentată, înainte de acest tablou, în Proverbele flamande (1559)18. Aici
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a inspirat și alți artiști ai secolului al XV-lea și al XVI-lea: Pieter van der Heyden creează o gravură după cea a lui Hieronimus Bosch, având aceeași temă a orbilor 16. Cornelys Messys tratează tema, înfățișând într-o gravură patru orbi17. În opera lui Pieter Bruegel tema orbilor este reprezentată, înainte de acest tablou, în Proverbele flamande (1559)18. Aici Bruegel ilustrează proverbul flamand Dacă un orb conduce un alt orb, amândoi vor cădea în groapă (als de ene blinde
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Semnificația compoziției plastice suscită mai multe interpretări. Punctul comun al acestora rămâne însă grupul de orbi. Monograful operei lui Breugel, Gustav Glück, își construiește interpretarea pe observația că, față de predecesorii săi care au figurat această temă (Metsys de pildă, cu gravura sa în care înfățișează patru orbi), Bruegel este primul care pictează un grup mai numeros de orbi (șase). Semnificația acestei creșteri este una religioasă, Gluck asociază grupul de orbi cu o mulțime condusă de un leader religios 19. Privit din
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Noica, Constantin, Despre demnitatea Europei, București, Humanitas, 2012. Noica, Constantin, Șase maladii ale spiritului contemporan, București, Editura Humanitas, 2012. Racoveanu, George, Viața și nevoințele fericitului Paisie, Starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, Tipografia Episcopul Vartolomeu, 1936. Racoveanu, George, Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1940. Racoveanu, George, Omenia și frumusețea cea dintâi, București, Editura Predania, 2009. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre spiritualitatea poporului român, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1992. Stăniloae, Dumitru, Iisus Hristos
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ani de atestare documentara a Iașului și că acesta a devenit cetate de scaun în timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lăpusneanu. Reversul medaliei respective (fig. 22rv) are în câmpul central, într-un oval, imaginea Iașului după o gravura germană din 1701{\cîte 33}. Deasupra acesteia este inscripția arcuita MUNICIPIUL IAȘI, sub care, distanțat, anii 1390 și 1990. Sub stampa, spre marginea medaliei, este inscripția semicirculara ȘASE SUTE DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA. În legătură cu anul 1390 consemnat pe medalie, ca
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de pe avers (fig.26av), redat din perspectiva sud-estică și într-o spațialitate care sugerează unicitatea și existența în timp. Că și în cazul celorlalte medalii prezentate aici, aceasta se înscrie pe linia realismului clasic, impus de Haralamb Ionescu, în arta gravurii de la Monetăria Statului. Nu înțelegem de ce pe ambele fete ale medaliei apar inițialele lui Maximillian Fetiță (MF), care este realizator tehnic-medalist și nu ale, sau, măcar, nu și ale col. prof. Valeriu Bria, căruia îi aparține proiectul artistic. Acceptăm ideea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cuprinsă în inscripția circulară de forma nimbului, SFINȚIREA CATEDRALEI „SFÂNTĂ FECIOARA MARIA, REGINA”, flancata de însemne ale crucii. În exerga este legendă pe două rânduri IAȘI / 1 NOIEMBRIE și inițialele realizatorilor timișoreni, OD și FvK, respectiv, prof. dr. Octavian Dogariu, gravura și dr. Franz von Klimstein, grafică aversului. Măreția este dată de viziunea de ansamblu asupra edificiului imortalizat pe medalie, cât și de simetrie, proporționalitate și mai ales de simbolistică detaliilor. Citam din pliantul realizat la sfințirea catedralei „Privită din afara catedrală
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
organizat la împlinirea a 110 ani de la nașterea profesorului de Asociația Romano-Catolicilor „Dumitru Martinaș”, Arhivele Naționale Bacău și Asociația Arhiviștilor din Bacău. Lipsit fiind de posibilitatea contemplării directe a medaliei nu ne putem permite să formulam judecați de valoare cu privire la gravura în sine. Ne vom limită așadar la formularea unor impresii privind mesajul pe care medalia îl comunica, prin reprezentări și legende. Pe avers (fig. 28av) este chipul profesorului Dumitru Martinaș cu privirea orientată jumătate dreapta având în partea de sus
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu ocazia împlinirii, în 1999, a 140 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova și Țara Românească. După cum este lesne de observat, aversul plachetei (fig. 30av) aduce că noutate o imagine a domnitorului Al. I. Cuza nevalorificata, până acum, în gravura medalistica, iar reversul (fig. 30rv) imortalizează prima imagine medalistica a Palatului de la Ruginoasa. Medalia reprodusa în figurile 31av și 31rv, așa cum aflăm din inscripția reversului, marchează un eveniment petrecut în 24 ianuarie 2007. Informațiile pe care le-am mai obținut
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medaliei îmbrățișează inscripția pe patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, data de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea gravurii medalistice a chipului. Contemplând o asemenea realizare, în mod paradoxal, te simți complice la o mare nedreptate. Cauza acestei trăiri stranii o constituie faptul că personalități stabile ale școlii medicale ieșene de talia lui Emanoil Riegler, Constantin Thiron, Aristide Peride
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
artistului a condus la accentuarea notei de specificitate în realizarea portretului - expresia trăirilor interioare și a unor trăsături de personalitate (bunătate, înțelegere pentru suferință, dar și distincție intelectuală, hotărâre și perseverența, care-l definesc pe doctorul și profesorul Slătineanu). Linia gravurii este dominată de planurile puțin reliefate, care dau însă o anume notă de spațialitate. În legătură cu medalia, menționam că aceasta a fost realizată în două variante: cea de 80 mm (fig. 114av și 114rv), făcută pentru publicul restrâns din cercul doctorului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
statuii lui Vasile Alecsandri, editata de către Fany Saraga „este executată întocmai după modelul lucrat cu mâna și subscris de D-l Primar...”. Execuția medaliei este curată, scrisul (tăiat cu o linie și scris deasupra „corect” n.n.) fără nici o eroare și gravura care reprezintă statuia asemănătoare cu originalul statuii. Cât despre medalia a doua depusă de D-na Regina Saraga este cu mult inferioară, capul de pe fața medaliei, cel în format mai mare, este absolut neasemănător atât cu figură lui V.Alecsandri
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ca noi, în timp ce Virginia era aproape de o seamă. Lui Victor îi plăcea să treacă strada la noi și să se intereseze cu ce ne ocupăm în afară de școală, de preferințele noastre și în special să ne vorbească despre cărți și despre gravuri. Se convenise că nu ne erau străine și că ne preocupau. Mie îmi arăta desenele lui, deosebit de originale ca factură, desene în peniță, în genul acelui autoportret publicat de G. Călinescu în a sa „Istorie a literaturii române”, asemănătoare acelora
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
determinarea numerică a dimensiunilor; g. Experimentarea, este examinarea cu atenție a condițiilor variabile și constante; h. Interpretarea datelor, reprezintă analizarea sumară a datelor pentru folosirea în procesele de clasificare, concluzie și comunicare; i. Comunicarea, este prezentarea sub formă de tabele, gravuri și transmiterea orală sau scrisă pentru factorii signifianți; j. Formularea modelelor, organizarea conceptuală pentru relatarea ideilor și claselor de date; k. Reexaminarea, evaluarea suplimentară a interpretărilor, comunicărilor și modelelor pentru corectare și îmbunătățire. Cu toate că activitățile și metodele folosite de oamenii
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Principii. Metodă, București, 1947; ed. (Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii), București, 1970; Balada populară română, București, 1966; Folcloristica română. Evoluție, curente, metode, București, 1968; Folcloristica, București, 1975; Structura poetică a basmului, București, 1975; Gruia lui Novac. Repovestire în proză, cu gravuri de Mircia Dumitrescu, București, 1977; Retorica folclorului. Poezia, București, 1978; Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice, București, 1983; Poetica „Mioriței”, București, 1984; Proza populară românească, București, 1986; Zur Volkskunde der Rumänen. Volksdichtung und Brauchtum im europäischen Kontext, tr. Albrecht
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Florin Stoiciu este conferențiar universitar doctor și secretar științific al Facultății de Arte Plastice, Universitatea Națională de Arte din București. A mai publicat Materialitatea în gravură. Tehnici și maniere (2007). mulțumesc părinților mei ! ...un gravor analizează ca un pictor, vede ca un sculptor și se exprimă și redă materialitatea ca un grafician. CUVÂNT ÎNAINTE Lunga tradiție a literaturii artistice ne învață că la început a fost
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
statutului artiștilor: de la meșteșug (tipic Evului Mediu) la profesie, consacrată de către academiile artistice, de la profesie la vocație, tipică modernității veacului al XIX-lea, pentru a se ajunge la arta în regim de singularitate în secolul XX. Tehnici și maniere în gravură, volumul datorat lui Florin Stoiciu, nu reprezintă nici un manual, nici un tratat. Iar autorul nu este nici timid, nici taciturn. Dar cartea sa este cu adevărat o „carte de învățătură”, rod al unui artist pasionat (unii ar spune obsedat) de secretele
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
lui Florin Stoiciu, nu reprezintă nici un manual, nici un tratat. Iar autorul nu este nici timid, nici taciturn. Dar cartea sa este cu adevărat o „carte de învățătură”, rod al unui artist pasionat (unii ar spune obsedat) de secretele și virtuozitățile gravurii, pe care o practică nu doar cu o remarcabilă știință a meșteșugului, ci și (mai ales) cu originalitatea talentului său. Cartea este, pe de altă parte, rezultatul unei vocații pedagogice: profesor la Universitatea Națională de Artă din București, Florin Stoiciu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]