6,160 matches
-
informații aici, spune Dave Sharpness, grăbindu-se spre mine, care am rămas postată În ușă, informații ce au fost adunate pentru elucidarea cazului cu soțul dumneavoastră. Prietena dumneavoastră Susan Cleath-Stuart, de pildă. E o femeie foarte bogată. Mă ia cu greață. A verificat-o și pe Suze? — După cît se pare, averea ei a fost estimată la... — Terminați! mă răsucesc pe călcîie furioasă. Nu vreau să vă mai văd sau să vă mai aud vreodată! Și, dacă vreun angajat al firmei
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
se asigure că nu glumesc. Apoi, foarte Încet, i se schimbă expresia. Expiră și se freacă ușor pe frunte. — O, Doamne, spune, parcă pentru sine. Simt o Împunsătură rău prevestitoare, În adîncul inimii. Pune stăpînire pe mine un soi de greață fierbinte. Nu poate să spună ce am... Nu se poate. Zgomotul și zarva vocilor din bar au fost acoperite de sîngele care-mi năvălește În urechi. Înghit de cîteva ori, Încercînd să-mi vin În fire. Știu că am crezut
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dreg glasul. Mi-a spus Venetia. Mi-a spus ce se petrece. — Ți-a spus? Luke se ridică În picioare, și pe chip Îi citesc groaza. Dar n-avea nici un drept... Tace și Îmi Întoarce spatele. Iar eu simt o greață cumplită În suflet și inima Îmi bate nebunește. Fără veste, Începe să mă doară tot corpul. Capul, ochii, membrele. Nu mi-am dat seama că Încă mai continuam să mă agăț de o ultimă frîntură de speranță. Că, nu știu cum, cumva
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
așa că pînă la ora asta trebuie s-o fi citit deja. Zarurile sînt aruncate. În seara asta, la ora șase, am să știu cum stau, albă sau neagră. Ori e acolo și mă așteaptă, ori... Mă ia un val de greață și scutur din cap cu putere. N-o să mă gîndesc la asta acum. Mai Întîi, să trec de ședința foto. Mușc dintr-un KitKat ca să prind energie și Îmi arunc iar ochii pe pagina printată pe care mi-a trimis
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că ar fi trebuit să-ți explic ce s-a Întîmplat Între noi. Cum s-a terminat totul. Pe chip i se așterne o umbră fugară. Venetia s-a speriat că a rămas Însărcinată. — Era gravidă? Simplul gînd Îmi face greață. — Nu! Nu! negă ferm Luke din cap. A crezut că e posibil să fie, pentru o scurtă perioadă. Însă asta... a clarificat lucrurile. Și am decis să-i punem punct. — Ai intrat În panică, răbufnește glasul Venetiei, de parcă nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de liceu nu mai rezonează În nici un fel la realitatea din spatele romanelor despre „obsedantul deceniu”. Plictisul celor de azi, temă predilectă pentru romanele douămiiștilor, e apropiat de gestul lui Bardamu, eroul lui Céline, de a se Înrola În armată din greața față de o lume În care nu se Întâmplă nimic În afara convențiilor „burgheze”. Starea aceasta afectează receptivitatea lor la orice fel de probleme istorice. Iresponsabilitatea politică a tinerilor de azi e la fel de semnificativă. Privim distrați la atacurile teroriste din Occident ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Literatură și senzație, București, 1980; Louis Hautecoeur, Literatură și pictură în secolele XVII-XX, București, 1982; Voltaire, Secolul lui Ludovic al XIV-lea, pref. trad., București, 1983; Pierre-Joseph Proudhon, Principiul artei și destinația ei socială, introd. trad., București, 1987; Jean-Paul Sartre, Greața, pref. Irina Mavrodin, București, 1990. Repere bibliografice: Marian Popa, „Clepsidra cu venin”, SPM, 1971, 40; Călinescu, Fragmentarium, 144-146; Constantin, Prozatori-critici, 130-135; Grigurcu, Critici, 472-486; Nicolae Manolescu, Fără început și fără sfârșit, RL, 1984, 52; Ioan Holban, Text și intertext, CRC
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Micaela Ghițescu], „A Bem da Língua Portuguesa”, (Lisabona), 1969, 8-9, 1973, 19, 1979, 3, 1980, 1-2; Dicionario biografico universal de autores, Lisabona, V, 1982, 3983; Darie Novăceanu, Efectul oglinzii, București, 1983, 350-356; Mihai Zamfir, Îndrăgostită de Iberia, RL, 1986, 9; Grețe Tartler, Mistere braziliene..., RL, 1997, 21; Dicț. scriit. rom., ÎI, 401-403; Anca Vaidesegan, O scurtă istorie a unei mari literaturi, LCF, 1998, 5; Victoria Luță, Despre pasionalul „spirit lusitan”, RL, 2000, 3; Iulia Alexa, Terapia eliberării, RL, 2000, 23; Geo
GHIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
1978; Autori și spectacole, București, 1980; Spiritul însetat de real, postfață Petru Poantă, București, 1980; Pielea minotaurului, București, 1982; Inimile de platină, București, 1984; Joc și înviere, București, 1985; Ideogramă: arta insomniei, București, 1986; Poesii, București, 1996 .Traduceri: Jean-Paul Sartre, Greața, pref. Romul Munteanu, București, 1981. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Clar și singurătate”, RL, 1972, 48; Caraion, Duelul, 133-135; Piru, Poezia, II, 407-409; Ciobanu, Incursiuni, 110-112; Raicu, Critica, 356-358; Al. Andriescu, „Utopia ninsorii”, CRC, 1976, 5; Aurel-Dragoș Munteanu, Cristalele de gheață
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
goana după cel mai mare vis” nu era o iluzie, o utopie, așa cum se va dovedi cu trecerea timpului. Dacă aici sentimentul predominant este tristețea pentru anii „care ne-au înșelat la tot pasul, / [...] un amestec neîncetat de grandoare și greață” (Prietenii mei), în secțiunea Interpretări există o jubilație, o bucurie intensă a simplului fapt de a fi: „Dans, frenezie, credință în orga naturii” (Traversări). Dedicând versuri unor cunoscute personaje (Yorick, Casandra, Charlot, Peer Gynt, Horatio), S. reușește să le surprindă
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
47; Domnită Dumitrescu Sarbu, Adolfo Bioy Casares, „Dormind la soare”, RL, 1984, 25; Andreea Deciu, Cele mai frumoase povestiri, RL, 1995, 21-22; Andreea Deciu, Dragoste târzie, RL, 1995, 28; Ioan Lascu, Din nou despre tentația literaturii hispano-americane, R, 1995, 7-8; Grețe Tartler, Două sute de ani de singurătate, RL, 1996, 45; Cornelia Maria Savu, „Rayuela”, românul care „a făcut ca două generații să simtă că le fuge pământul de sub picioare”, „Curierul național”, 1998, 2 236; Andreea Deciu, De ce nu iertam și de ce
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
bălțile primăriei,/ prin tufișurile eparhiei,/ risipesc, vai mie, perle/ în calea porcilor. Stric/ orzul pe gâște./ Le scriu numele în analele lui Exitus,/ în orașul acesta tembel,/ prin care mă plimb singurel." Justițiar-caricatural uneori, limbajul sugerează nu numai "sila și greața", ci și un fel de vitriolantă vendetă literară prin care se poate detașa poeta de obsedanții demoni mărunți. "Vivandiera" veștejește crunt o mercenară locală aservită stăpânirii. O anamneză poetică a tinereții proiectelor, singulară și înfiorată în economia cărții, este "Singură
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
să invadeze existența cu o utopie ce li s-a năzărit unora că bântuia pretutindeni. Apoi, prin contagiune, li s-a părut tot mai multora. Până când fantomele s-au mutat în făpturile vii. Ideologii par ei înșiși manipulați de spectrul greței comunizante, ca variantă a unui existențialism ateu, după cum a dovedit-o curând evoluția unui Sartre spre un stalinism cu reminiscențe marxiste strategic obnubilate. Evenimentele își au termenele lor și vor cu orice preț să contrazică timpul societăților sau al indivizilor
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
arhaismelor și neologismelor, prinse în combinații ciudate, dar pare a se opri mereu, inexplicabil, la granița dintre poezia minoră și cea de viziune. Croșetând printre calambururi, perifraze, inovații lexicale, jocuri lingvistice, el merge către același registru senzual-duios ori violent. Între greață și grație, poemele sale „pricinoase”, experimentale, se învârt în jurul unei singure teme, considerată importantă: erotismul. „Dar zău uitai cum miroseai/ vanilie, cafea sau ceai/ enibahar, șerbet sau/ Vai!/ Exotică ce mai erai/ coloniala mea de mai!” (Colonială). De la pasteluri sau
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
Gazeluri”, CNT, 1977, 25; Ion Segărceanu, Saadi, „Bustan (Le Verger)”, „Actualités roumaines”, 1978, 24 octombrie; Dan Grigorescu, Poezia înțeleptului, CNT, 1978, 49; Șerban Cioculescu, Saadi, „Bustan (Livadă)”, LCF, 1978, 49; Al. Andrițoiu, Saadi în românește, „Scânteia tineretului”, 1978, 23 decembrie; Grețe Tartler, Privighetorile și... contextul, RL, 1983, 5; Aurel Dragoș Munteanu, Poezia persana, LCF, 1983, 5, 6; Mircea Anghelescu, Scrisori persane, RL, 2001, 7; Ion Cristofor, Țara Sfântă, ÎI, 124-127; Marius Chelaru, Coranul lăuntric, CL, 2003, 3; Romulus Căplescu, O capodoperă
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
de obiectul narației, ca și de sine însuși, prin stilul de o „ironie diamantină” al unui „pasionat glacial”, al unui „ironist tragic”. Eseista consideră că viziunile lui Musil anticipează fenomene psihice care își vor găsi expresia romanescă în scrieri precum Greața lui Sartre și Străinul lui Camus. Protagonistul romanului ce l-a impus pe Musil în literatura universală e un „om fără însușiri” pentru că „refuzând limitarea, nu poate alege dintr-o infinitate de posibile, rămânând într-o stare de disponibilitate”. De
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
de bere și de pipă, a luat aceste plăceri sub protecția sa, declarându-le mai puțin nocive decât ceaiul sau cafeaua - Însă cine m-ar putea Învinovăți că prefer contrariul? Nu pot consuma berea puternic alcoolizată, iar fumatul Îmi provoacă greață, În timp ce găsesc ceaiul și cafeaua foarte agreabile, nesuferind de pe urma lor nici un efect neplăcut, Întrucât sunt obișnuit cu ambele 22. Oricine folosește cu precădere un anumit articol dietetic va resimți, presupun, rezultate similare. Zilnic consumăm În variatele feluri de mâncare o
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și pe oameni sănătoși. Experiența ne Învață că efectele unui remediu sunt multiple, că același medicament acționează În mod diferit În funcție de cantitate sau de intervalul de timp la care este administrat. Spre exemplu, anumite remedii administrate În doze mici Îndepărtează greața și pun capăt vărsăturilor, În timp ce aceleași medicamente, administrate În doze mai mari, au efect advers; altele, luate În cantități mari, au efect purgativ, dar luate În doze mici opresc diareea. Astfel, de vreme ce ne dăm seama că medicamentele administrate În doze
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că amețeala Începea cam după jumătate de oră, durând aproximativ trei ore, după care urma un somn sănătos. Toți cei care au Împărtășit-o n-au simțit nici un efect negativ a doua zi - nici durere de cap, nici amețeală sau greață și altele asemenea care urmează În general după o beție cu vin sau băuturi spirtoase. Intoxicarea e Însoțită de un apetit bun, iar cei care absorb băutura devin excesiv de joviali, râzând, glumind și vorbind adesea fără control. Chiar dacă stomacul e
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mare bucurie mentală, ușurarea durerii În mai toate cazurile și o remarcabilă creștere generală a apetitului. Tulburări mentale pricinuite de continua Îmbătare cu cânepă au fost vindecate prin aplicarea de vezicatoare pe ceafă, lipitori la tâmple, ca și prin producerea greței cu doze mici de tartru vomitiv sau sare purgativă. Băutura din cânepă se prepară În felul următor: o cantitate de cânepă uscată se spală Într-un vas cu apă rece, pentru a o curăța de semințe, paie, pământ și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Luiza și Cristian): opune capitalei provincia, recurge la onirism, întoarceri în trecut și mister într-o fascinantă mixtură, echivalentă cu o confesiune de tipul „a trăi pentru a-ți povesti viața” ca la Gabriel García Márquez. Delirul existenței, evadările imposibile, greața, lupta cu fantomele și obsesiile somniei sunt dominate de vocea auctorială, care mută romanul într-un exercițiu stilistic, concomitent joc de idei: se va transforma Herbert într-o carte? Confesiv și ironic, între a percepe și a transfigura decăderea unui
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
sau tentative de suicid, conduite paradoxale și reacții de inadaptare; b) tulburările somatice și psihosomatice, datorate pe de o parte traumatismului psihic de izolare și claustrare, iar pe de altă parte, mizeriei, subalimentației, schimbărilor de climă etc. și manifestate prin: grețuri, cenestopatii, anorexie sau bulimie, tulburări endocrine sau sexuale, distrofii, TBC, tulburări digestive, respiratorii, nevroze cardiace și hipertensiune arterială, avitaminoze, eczeme, stări alergice etc. Tulburările de mai sus au fost descrise de diferiți autori, care, dincolo de aspectele tablourilor clinice specifice, remarcau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o dietă alimentară adecvată (cel puțin 300 calorii suplimentare pe zi); · Sporturile indicate sunt înotul și tirul; · Sporturi contraindicate: ski, patinaj, călărie, înot subacvatic; · Exercițiile fizice de orice fel vor fi oprite imediat dacă apar: oboseală, cefalee, dispnee, astenie musculară, greață, dureri toracice, contracții uterine, metroragii; · Pentru cazurile patologice apărute după naștere se folosesc mijloace fizice speciale. Este cunoscut faptul că femeia gravidă este tot atât de aptă de a face exerciții fizice ca și o femeie negravidă. Răspunsul organismului acesteia la efortul
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
după tratament sau pot fi permanente. Efectele secundare includ: „uscăciunea gurii”; Prezența unui mucus gros („flegmă”) în loc de salivă; Ulcerații dureroase la nivelul cavității orale sau gâtului și distrucții tisulare (mucozită); Dificultăți la înghițire; Dificultăți la deschiderea completă a gurii (trismus); Grețuri sau tentative de vărsătură datorită flegmei din gură; Pierderea simțului gustului sau gust alterat; Pierderea apetitului; Arsuri, roșeață sau ulcerații la nivelul pielii; Probleme dentare; Osteoradionecroză (distrugerea oaselor: maxilar sau mandibular); Blocarea sau tumefierea glandelor salivare; Fatigabilitate; Căderea părului (particular
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
beneficia de mai multe ședințe de chimioterapie, în decursul câtorva săptâmâni. Oricum, echipa complexă de terapeuți va stabili programul de chimioterapie. Efecte secundare Chimioterapia poate avea mai multe efecte secundare, în funcție de medicamentele administrate. Câteva dintre acestea includ: slăbiciune și letargie, grețuri și vărsături, diaree, căderea părului, pierderea auzului, arsuri și ulcerații la nivelul cavității bucale, senzația de amorțire (lezare musculară sau nervoasă), anemie. TRATAMENTUL CANCERULUI SINUSURILOR PARANAZALE Tratamentul cancerului sinusurilor paranazale se poate efectua chirurgical, prin radioterapie și/sau chimioterapie. Echipa
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]