3,747 matches
-
ne punem o clipă În atmosfera secolului I sau al II-lea după Cristos, În Palestina, Siria, Antiohia sau Egipt. Deși limbile vernaculare continuau să fie vorbite, totuși, pentru a „face carieră”, pentru a intra În circuitul cultural sau spiritual, greaca era absolut obligatorie; chiar și după cucerirea romană. Nu intru În amănunte. Vreau doar să spun că evreii nu se puteau dispensa de greacă atât de ușor, numai pentru că o „sectă”, creștinii, și-au apropriat Torah prin greacă. Nu, ei
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
să fie vorbite, totuși, pentru a „face carieră”, pentru a intra În circuitul cultural sau spiritual, greaca era absolut obligatorie; chiar și după cucerirea romană. Nu intru În amănunte. Vreau doar să spun că evreii nu se puteau dispensa de greacă atât de ușor, numai pentru că o „sectă”, creștinii, și-au apropriat Torah prin greacă. Nu, ei au produs replici, traduceri care se voiau polemice la adresa vechii Septuaginte: versiunile lui Symmachos sau Aquila, de pildă. Acum, din perspectiva secolului XXI, criteriile
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sau spiritual, greaca era absolut obligatorie; chiar și după cucerirea romană. Nu intru În amănunte. Vreau doar să spun că evreii nu se puteau dispensa de greacă atât de ușor, numai pentru că o „sectă”, creștinii, și-au apropriat Torah prin greacă. Nu, ei au produs replici, traduceri care se voiau polemice la adresa vechii Septuaginte: versiunile lui Symmachos sau Aquila, de pildă. Acum, din perspectiva secolului XXI, criteriile care definesc autonomia Septuagintei sunt mai ușor de definit, Întrucât În spatele nostru există o
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
nu este prilejul unic al reînnoirii limbii proprii, prin manifestarea unui univers străin căruia i se deschide. În acest sens, scriitorul german Rudolf Pannwitz spunea: „Traducerile noastre, chiar cele mai bune, pleacă de la un principiu fals, vrând să germanizeze sanscrita, greaca, engleza În loc să sanscritizeze, să elenizeze și să anglicizeze germana. Ele respectă mai degrabă obiceiurile propriei limbi decât spiritul limbii străine [...], greșeala fundamentală a unui traducător fiind aceea de a păstra momentul contingent al propriei sale limbi În loc să o supună acțiunii
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
intra În adâncimea textului biblic fără calitățile Înșirate de Luther. Dar ce ne facem cu tabăra „adversă”, a pioșilor semidocți, a aflătorilor În treabă, care se apucă să traducă ori să Îndrepte Biblia fără să fi Învățat cum trebuie nici greaca, nici ebraica, nici latina, fără să fi văzut În viața lor un manuscris, fără să știe exact cu ce se mănîncă patristica sau exegeza biblică? Traducătorii Septuagintei din cadrul Colegiului Noua Europă nu sunt numai creștini, dar sunt și serios școliți
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Moise sub forma „Isus Nave” (folosind un singur „i”), cu o prudență nejustificată și ridicolă. De ce trebuie să-l deosebim ortografic de numele MÎntuitorului, scris cu doi de „i” (această chestiune a „i”-urilor e altă poveste tipic ortodoxă)? În greacă e un singur nume, de ce noi trebuie să creăm două, În românește? Logica Înaintașilor merge Împotriva respectului față de textul sfânt. Noi nu avem dreptul să umblăm cu fofârlica prin textul biblic. Nici românii, nici BOR n-au tradus Torah din
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
singur nume, de ce noi trebuie să creăm două, În românește? Logica Înaintașilor merge Împotriva respectului față de textul sfânt. Noi nu avem dreptul să umblăm cu fofârlica prin textul biblic. Nici românii, nici BOR n-au tradus Torah din ebraică În greacă. Au tradus-o rabinii din Alexandria. Prin urmare românii și BOR au obligația morală să respecte acest text, așa cum l-au respectat toți Părinții Bisericii. Că sunt Într-Însul lucruri ciudate, unele chiar respingătoare sau absurde, cu care morala sau
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Sună deplasat. Am mai auzit, dar nu foarte des, „corabia lui Noe”. Dar „corabia” este banal. Problema ridicată aici de traducere se află În altă parte și mărturisesc că am avut câteva nopți nedormite din pricina ei. De ce? Pentru că „arcă”, În greacă, este kibotos, strămoșul românescului „chivot”. Tot kibotos este folosit și de traducătorul Exodului pentru a numi „chivotul legământului”. Aceasta este o caracteristică a LXX, de a folosi același cuvânt atât pentru ambarcațiunea lui Noe, cât și pentru cufărul din lemn
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
of fashion?”, În C. Badilita/Ch. Kannengiesser, Les Pères de l’Eglise dans le monde d’aujourd’hui, Paris/București, 2006, pp. 223-241. Cu o singură excepție: cele câteva pasaje din Ioan Casian, incluse În Filocalie. Acestea sunt traduse... din greacă. Esențială rămâne lucrarea coordonată de Giuseppe Alberigo, Storia del Concilio Vaticano II, Bologna, 1995-2001, cinci volume. Același Alberigo a scris, ulterior, și o Breve storia del Concilio Vaticano II. De asemenea, René Latourelle (ed.), Vaticano II. Bilancio/Prospettive, 1962-1987, Roma
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
docuri nefacute\calatorii redactare finala.doc PAGE 1 PAGE \# "'Page : '#' '" Se scrie filozofie; filosofia nu e corect filologic, pur si simplu, ptr ca ortografia limbii române fonetica, nu etimologica. Cei care scriu filosofie (indeobste nu cunosc decit acest cuvint din greaca) ar trebui, pentru consecventa, sa scrie philosophie; altfel e caraghios. PAGE \# "'Page: Nu-i nevoie să explici bancurile... Aș scoate. PAGE \# "'Page: Pentru mintea de clasicist, “ versiune ” Înseamnă iremediabil “ traducere ”. N-ar merge “ ca termen/ element ” ?
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
citire, despre I. Prale, și Tragedia Moldovei de vornicul Alecsandru Beldiman, ambele de I. M. Codrescu). O rubrică de informații bibliografice, Bibliohronologie română, include scurte recenzii scrise cu spirit critic de I. M. Codrescu, care traduce, împreună cu Al. Athanasiadi, din greacă, poemul Poezia morală de A. Calfoglu. Aici T. Codrescu a republicat mai multe studii ale lui Gh. Săulescu despre limba textelor vechi bisericești, precum și documente istorice. La sfârșitul primului an de apariție, în numărul 12 din februarie 1876, apar întâiele
BUCIUMUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285889_a_287218]
-
are cam același statut, în codul epocii, cu Viața și traiul precuvioasei maicii noastre Filotheea, text cu două versiuni succesive, una aparținând lui Eftimie al Târnovei și cealaltă lui Ioasaf al Vidinului, sau cu Viața Sfântului Grigorie Decapolitul, tălmăcită din greacă în slavonă la mănăstirea Bistrița din Oltenia, unde poposiseră moaștele sfântului -, mult mai multă pondere decât o originalitate interpretată doar prin identificarea elementelor de diferențiere. Istoriografia începe firesc prin „inscripții”, într-o manieră pe care o dezvoltă pomelnicele, dar și
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Imperiul. B. este și autorul unei monografii, Emil Isac, un tribun al ideilor noi (1972), scrisă simpatetic, cu abundență deliberată de citate, menite a reconstitui mai autentic „fluxul vieții” și operei. Traducătorul s-a remarcat îndeosebi prin tălmăciri din lirica greacă modernă. A abordat, în ultima vreme, cu succes, și genul memorialistic, evocându-și cu deosebire cariera diplomatică. Un volum intitulat Monologuri paralele (1999) și cuprinzând un dialog epistolar cu Monica Anton dezbate probleme la ordinea zilei în anii ‘90. SCRIERI
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
cu un an înainte la Paris. După stagiul de la Roma, publicase cercetarea De Quintiliani fontibus graecis (1927). La Universitatea din Iași, asistent al lui I. M. Marinescu la Catedra de latină, avansat conferențiar în 1932, devine profesor la Catedra de greacă în 1937 și decan în 1945. Este transferat în 1948 la Universitatea din București și i se acordă acum mai multe demnități: membru al Academiei (1949), rector al Universității, director al Muzeului Național de Antichități, deputat în Marea Adunare Națională
BALMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
1940), iar postum, în 1963, a apărut, publicată prima oară integral în limba română, scrierea Despre viețile și doctrinele filosofilor a lui Diogene Laerțiu. De o bună apreciere s-au bucurat cursurile universitare ale lui B. (la preluarea Catedrei de greacă de la Iași, lecția inaugurală, ulterior editată, se intitula Fost-au grecii senini? și urma o idee nietzscheiană), precum și seria completă de manuale de limba latină pentru cursurile de gimnaziu și liceu, publicate în colaborare cu Al. Graur, în 1935-1936. Dacă
BALMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
vătaf de sat, A.U. ajunge în 1702 pisar de cancelarie, iar în 1707, uricar la Logofeție, primind după un an și diferite însărcinări de hotărnicii. Și-a spus Uricariul după funcția pe care a îndeplinit-o. Cunoștea limbile slavonă, greacă, latină și, probabil, turcă. Din 1710, la porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat, A.U. transcrie letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin și Nicolae Costin. În letopisețul anonim dintre 1661 și 1709, intervine cu modificări și adăugări de pasaje. Se pare că
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
cu fratele meu la biserică. Tata nu se ducea niciodată cu ei; devenise apostat de la vârsta de opt ani, din cauza prețului exorbitant al lumânărilor de Închinăciune. Bunicul meu prefera, de asemenea, să-și petreacă diminețile lucrând la o traducere În greaca modernă a poeziilor „restaurate“ ale lui Sappho. În cei șapte ani care au urmat, În ciuda infarcturilor repetate, bunicul meu a lucrat la un birou micuț, lipind laolaltă fragmente legendare spre a forma un mozaic mai mare, adăugând o strofă ici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de a-i șușui pe enoriașii care se comportau În biserică de parcă ar fi fost În tribunele de la Tiger Stadium și, În cele din urmă, de efortul de a ține predica În fiecare săptămână de două ori, mai Întâi În greacă și apoi În engleză. Biserica Adormirii Maicii Domnului: cu orele ei Însuflețite În care se bea cafeaua, cu fundația ei șubredă și cu găurile din acoperiș, cu festivalurile ei etnice perseverente, cu orele de catehism În care moștenirea noastră Învia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Nu făcea ea totul pentru el: gătea, Îi cosea, și ținea casa așa cum făcuse mama lor? Nu era ea cea care se ocupase de viermii de mătase de una singură, pentru ca el, frățiorul ei deștept, să poată lua lecții de greacă veche de la preot? Tot ea Îi spusese: ― Tu vezi-ți de carte, eu o să văd de crescătorie. Nu trebuie decât să vinzi gogoșile În piață. Și când Începuse să-și piardă vremea pe jos, prin oraș, se plânsese ea oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Dar grăbește-te. Eleutherios și Desdemona Stephanides au plecat din Bithynios pe 31 august 1922. Au plecat pe jos, cu două geamantane burdușite cu haine, obiecte de toaletă, cartea de vise, mătăniile Desdemonei și două din textele lui Lefty În greaca veche. La subsuoară Desdemona mai ducea cutia pentru viermi de mătase, care conținea câteva sute de ouă de viermi, Înfășurate În cârpe albe. Pe bucățelele de hârtie din buzunarele lui Lefty nu mai erau scrise acum datorii la jocuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
avea acum nici un guvern, că nu mai era nimic Între ei și turcii care avansau. (Și v-am spus cum, vara, străzile din Smirna erau pline de coșuri cu petale de trandafir? Și cum toată lumea din oraș vorbea franceza, italiana, greaca, turca, engleza și olandeza? Și v-am pomenit de celebrele smochine, aduse În caravane trase de cămile și descărcate pe jos, mormane imense de fructe cărnoase zăcând În noroi, cu femei murdare care le opăreau În apă cu sare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Înșiși, pentru Împărăția cerurilor“. ― „Eunuci“? se Înfioră Desdemona. De unde-ai scos asta? ― E un pasaj din Biblie. ― Care Biblie? Nu Biblia ortodoxă. Du-te și Întreabă pe altcineva ce se dă la testul ăla. Dar Lefty Îi arătă fragmentul În greacă, scris pe carton, și pe cel de dedesubt, În engleză. Îi repetă pasajul cuvânt cu cuvânt și o puse să-l Învețe pe dinafară, chiar dacă nu-l Înțelegea. ― N-aveam destui eunuci În Turcia? Acum trebuie să vorbim despre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
apropie de momentul prescrierii, ticăind zi după zi și ștergând, toate amintirile despre el. (Dar ce uită oamenii, țin minte celulele. Corpul, cu memoria lui de elefant...) Veni primăvara anului 1923. Bunicului meu, obișnuit cu multiplele conjugări ale verbelor din greaca veche, engleza, cu toată incoerența ei, i se păruse o limbă destul de ușor de stăpânit. O dată ce Înghițise o bună parte din vocabularul englezesc, Începu să deguste ingredientele familiare, asezonarea grecească a rădăcinilor, prefixele și sufixele. Se punea la cale o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pentru interesul acordat și un catalog. Îi dădu catalogul Desdemonei, care comandă o carte nouă de vise. Îmbrăcat În costumul albastru de protestant, Lefty vizită În persoană universitățile și colegiile locale, interesându-se de posibilitatea de a deveni profesor de greacă. Dar erau puține posturi disponibile și toate ocupate. Bunicului meu Îi lipsea licența În limbi clasice, care era necesară; nici măcar nu terminase o facultate. Deși Învățase să vorbească o engleză fluentă, oarecum excentrică, În scris era cel mult mediocru. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
știut de nimic. Au vrut doar să se angajeze și să fie dați afară. Să ia salaru’ pe o zi. Își miji ochii. ―Tu asta pui la cale? ― Nu, eu vreau numai angajare. Fără dat afară. ― Dar ce tu ești? Greacă, turcă, ce? Desdemona ezită iar. Se gândi la copiii ei. Își imagină că se Întoarce acasă la ei fără nimic de mâncare. Și apoi Înghiți În sec. ― Toți amestecați. Turci, greci, toți totuna. ― Asta am vrut să aud. Sora Wanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]