2,789 matches
-
care era furată. și toată trebuia acoperită în registre”). Ca să facă față unei asemenea presiuni, era nevoit să țină registre duble, două contabilități. Carnea era un mijloc de troc: ducea carne și primea, desigur, pentru fermă, fier, ipsos, ciment, semințe, grinzi. Individul s-a „descurcat” astfel timp de 17 ani și i se pare normal: a lua de la stat 2-3 kg de carne pentru familie nu e furt, e o stare de normalitate, toți profită de această toleranță a sistemului, și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
străin a fost instalat undeva. Se recomandă ca zonele deosebit de importante pe linia securității să fie inspectate periodic. În prima fază a cercetării, echipa va trebui să aibă acces la planurile clădirii, din care să reiasă locurile de amplasare a grinzilor, conductelor de canalizare, țevilor, ușilor, ferestrelor, conductorilor electrici ș.a. Se va continua cu stabilirea locurilor de amplasare a mobilierului, rafturilor, lămpilor, diverselor aparate, tablourilor, cablurilor mobile ș.a. Orice modificare a poziției acestora trebuie să fie anunțată din timp. Se va
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Gage, Tabu, București, 1995; Flannery O’Connor, Judecata de Apoi, pref. Ștefan Stoenescu, București, 1997; Henry Miller, Tropicul Cancerului, București, 1997, Tropicul Capricornului, București, 1997, Sexus, București, 2000, Plexus, București, 2002; Bernard Malamud, Cârpaciul, București, 1998; J. D. Salinger, Dulgheri, înălțați grinda acoperișului, București, 1998; Russell Banks, Deriva continentelor, postfață Ștefan Stoenescu, București, 1999; Nadine Gordimer, Nimeni alături de mine, București, 2000; Daniel Boorstin, Căutătorii, București, 2001; Salman Rushdie, Pământul de sub tălpile ei, Iași, 2003. Repere bibliografice: Petru Popescu, Catherine Mansfield, „Preludiu”, RL
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
Bogdan Ghiu, Postscriptum la „Ravelstein”, LCF, 2002, 14; Costi Rogozanu, O doamnă extraordinară, „Evenimentul zilei”, 2002, 3202; Simona Sora, Răspunsul e simplu, „Dilema”, 2002, 506; Luminița Marcu, Cu sau fără voie de la partid, „Evenimentul zilei”, 2002, 3213; Grete Tartler, Sub grinzile înțelepciunii zen; Zeița fiica negustorului, RL, 2002, 39; Dicț. scriit. rom., IV, 19-20; Costi Rogozanu, Literatura de culoare, „Evenimentul zilei”, 2003, 3243; Ruxandra Cesereanu, Henry Miller, „Plexus”, OC, 2003, 180; Simona Sora, Erotice, „Dilema”, 2003, 55; Ilinca Anghelescu, Romanul care
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
sînt patruzeci și doi de dinți; la balenele bătrîne, dinții aceștia sînt foarte tociți, dar nu vădesc nici o carie și nici vreo plombă artificială, cum au oamenii. După aceea, falca este tăiată cu fierăstrăul în felii, care sînt stivuite aidoma grinzilor folosite în construcții. Capitolul LXXIV CAPUL balenei normale - VĂZUT PRIN CONTRAST Străbătînd puntea, să privim acum cu luare-aminte capul balenei normale. Așa cum, prin forma sa generală, nobilul cap al cașalotului ar putea fi asemuit unui car roman de război îîndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
zidăria cea mai solidă cu stejarul și cu cînepa. E ca și cum pe puntea ei de scînduri ar fi adusă, de pe cîmp, o cărămidărie. Cazanele sînt așezate între arborele trinchet și arborele mare, adică în partea cea mai încăpătoare a punții. Grinzile de sub ele au o rezistență deosebită, pentru a putea susține greutatea acestei construcții de cărămidă și mortar, înaltă de cinci picioare și cu o suprafață de zece pe opt picioare. Temelia nu e înfiptă în punte, dar pereții instalației sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
construcții de cărămidă și mortar, înaltă de cinci picioare și cu o suprafață de zece pe opt picioare. Temelia nu e înfiptă în punte, dar pereții instalației sînt sprijiniți la bază prin crampoane masive de fier, ce-i fixează de grinzi. Pe margini, instalația are o bordură de lemn, iar deasupra e acoperită complet cu un capac mare și înclinat, făcut din șipci trainice. Scoțînd acest capac, vezi cele două cazane uriașe, fiecare cu o capacitate de mai multe butoaie. Cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fript? De bună seamă că nu. Ai fost, pînă acum, un martor cinstit, Ismaele, ai grijă însă, căci dreptul pe care ți-l arogi acum a fost privilegiul exclusiv al lui Iona și anume privilegiul de a vorbi despre bîrnele, grinzile, stîlpii, cosoroabele, căpriorii și coama de acoperiș din care e alcătuită șarpanta leviatanului, precum și despre hîrdaiele și putinile cu grăsime, cu lapte, cu unt și cu brînză din măruntaiele sale. Recunosc că, de la Iona încoace, puțini vînători de balene au
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
șiră ce se întindea în linie dreaptă, pînă departe, semăna izbitor cu coca unei mari nave proaspăt așezată pe o cală de construcție, cînd doar vreo douăzeci dintre crivacele ei golașe sînt fixate, iar chila nu e încă decît o grindă lungă, de sine stătătoare. De-o parte și de alta, avea cîte zece coaste; prima, pornind de la gît, avea o lungime de circa șase picioare; a doua, a treia și a patra deveneau, rînd pe rînd, mai lungi, iar a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Nu se cuvine uitată și o altă mărturie despre antichitatea balenei, despre realitatea ei osoasă de după Potop - mărturie bizară, adusă de venerabilul Johannes Leo, bătrînul călător de pe țărmurile Barbariei: „Nu departe de malul mării, se află un templu, ale cărui grinzi și cosoroabe sînt făcute din oase de balenă, căci balene moarte, de dimensiuni monstruoase, eșuează adesea la acel țărm. Oamenii de rînd își închipuie că, în virtutea unei puteri tainice hărăzite de Dumnezeu templului aceluia, nici o balenă nu poate trece prin fața
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
TRANSVERSAL - una din nervurile metalice sau de lemn care, împreună cu alte elemente structurale - transversale ori longitudinale - formează scheletul rigid și rezistent al cocăi unei nave. CAMBUZĂ - magazie de provizii. CARENĂ - partea imersă a unei nave încărcate. CARLÎNGĂ - denumire generală dată grinzilor din structura longitudinală a fundului unei nave, instalate de la prova la pupa, cu scopul de a mări rezistența longitudinală a navei. CART - diviziune unghiulară egală cu 11° 15’ care reprezintă a 32-a parte din cerc. Servește la stabilirea direcției
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
obiecte. CAVILĂ - piesă de lemn sau de metal pentru legarea manevrelor unui velier. CAVILĂ DE MATISIT - piesă de lemn conică, folosită la desfacerea șuvițelor în operația de matisire. CHILĂ - element principal din structura longitudinală a unei nave, constituit dintr-o grindă metalică sau o filă de tablă groasă, instalată de la prova la pupa, în planul diametral, pe fundul navei. COCA - partea principală a navei îcorpul navei). CONTRARÎNDUNICĂ - una din velele superioare îa șasea începînd de jos) ale unui velier cu greement
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o filă de tablă groasă, instalată de la prova la pupa, în planul diametral, pe fundul navei. COCA - partea principală a navei îcorpul navei). CONTRARÎNDUNICĂ - una din velele superioare îa șasea începînd de jos) ale unui velier cu greement pătrat. COPASTIE - grindă de lemn care conturează bordajul unei ambarcațiuni, la partea sa superioară. CRIVAC - nervură transversală de lemn care dă forma exterioară a corpului unei ambarcațiuni. CRUCETĂ - mică platformă fixată la baza arboretului. DANĂ - porțiune de chei la care poate acosta o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în pat și m-am întins pe spate răsuflând greu, privind fumul. Fumul nu era prea limpede. Și nici chiar real. Poate nu era decât ceva în adâncul ochilor mei. Și-apoi nu mai fu acolo deloc și lumina din grinda de porțelan din tavan străfulgeră cu ascuțime încăperea. Asemenea fragmente, a căror valoare artistică este indiscutabilă, nu constituie excepția, ci regula discursului chandlerian. Intuiția și talentul l-au trimis spre o zonă în care miza pe efectul artistic este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
le cu altele mai ușoare; fixați-le contra căderii sau mutați-le astfel încât să nu vă pericliteze viața sau integritatea prin oscilații sau cădere. Asigurați piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse și înalte între ele, prin prinderea de un perete, grindă solidă, mai ales la etajele superioare și în locurile unde se aglomerează de obicei copiii. Amplasați toate aparatele grele sau pe rotile astfel încât să nu fie în vecinătatea ieșirilor din încăperi sau coridoare, spre a nu le bloca prin deplasări
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
se pot sparge; stați înspre centrul clădirii, lîngă un perete cu structură rezistentă. Dacă vă aflați în fața unei clădiri, rămâneți departe de aceasta; feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, geamuri, care se pot prăbuși în stradă. Protejați-vă sub o grindă, toc de ușă solid, birou, masă, iar elevii sub băncile din clase. Sprijiniți-vă cu palmele de podea sau țineți-vă cu mîinile de piciorul mesei sau de tocul ușii, pentru a vă asigura stabilitatea. Închideți sursele de foc și
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
aur într-un stil lipsit de orice calități literare. Același lucru se poate spune și despre schița Pâinea păcii, în care apar expresii fără sens (...). O expresie cu totul nepotrivită spiritului limbii noastre utilizează George Sidorovici în volumul Luceferii de sub grindă «o groapă fusese de acuma săpată», «când au ajuns de acuma era seară». Ceea ce miră și mai mult este că expresii împotriva gramaticii și sensului firesc al vorbirii apar și în lucrarea unui scriitor talentat, a cărui exprimare este de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al holteiului stupi în palmă, înșfăcă o bărdoaie lată și porunci să i se dea la mână. Zidi în cele patru colțuri, din lespezi late, picioare de piatră pe care le legă cu lut. Pe ele fură așezați urșii, patru grinzi groase de ulm, pe sub care holteiul umplu cu bolovani temelia. în unghiul urșilor fratele mai mare ridică popii prinși cu scoabe făcute la țigan, iar deasupra lor așeză costoroabele. Când ajunse la acoperiș, puse scaun pentru haizaș și legă într-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Alții au sărit cu furci și cu topoare, împrăștiind și ucigând pojarul. Slobozite, animalele fură duse departe. Nemaiavând putere decât până la pereți, focul s-a ogoit. Vreme de un an casa a stat cu geamurile plesnite, fără acoperiș și cu grinzile din cărbune înnegrit. Apoi, împrăștiind și scoțând lemnul rămas, gospodarii au făcut, lângă cea veche, casă nouă. Pe locul ei se vedea, înălțat, un morman pe care creștea troscotul. Mai ales după războiul din urmă și, mai apoi, când fu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
creste tulburi și năboind din matcă. De sus se prăbușea potopul. Pe mal arborii erau luați în vârteje. Bulboana îi răsucea, rotindu-i cu rădăcinile către cer. Puhoiul năzuia la opust, așezătura se clătina iar apele făceau vârteje cu spumă. Grinzile de stejar ale stăvilarului gemeau și se îndoiau. Zarea era tulbure și, cufundat în apă, pământul se muia. Sus, în ceață, pe puntea opustului alerga un felinar cu lumină vâscoasă și puțină. Prin zvonul ploii se auzea o chemare întreruptă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
lumină vâscoasă și puțină. Prin zvonul ploii se auzea o chemare întreruptă de vijelia care cădea în valuri. Lângă felinar apărea o umbră. Răsuna, repezită, o strigare. Opustul începea să pârâie și să se miște. Aninat de un capăt de grindă, felinarul se clătina în șuvoirea ploii. - Lanțul ! răcnea un glas. Leagă-l la buhai Acuma, sloboade ! Zuruiau verigile de fier. Scrâșnind, stavila uriașă pornea năboiul. Jos, în lada opustului, apele bubuiau, astupând zvonul vântului ș-al ploii. Prin golul porții
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vârtej, pe sticla felinarului se scurgeau picuri de apă. Fețele jăruite ale oamenilor se răsuceau de spaimă. - Dacă rupe opustul îneacă toate casele, răcni cu groază același glas. Du-te și scoală oamenii ! Răzbubuind în adâncimi, apa năvalnică suna sub grinzi. Șuruitul ploii sosea cu tropote și plesnituri într-un zvon care se topea în urlet neîncetat. Rămas singur, omul aștepta. începuse să-i sclipească privirea. Apropiindu-se, negura se desluși mai bine : era un vârtej de răchiți înnodate. Morarul pregăti
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dovedea mai tare. Morarul cercă să îndrepte trunchiul de-a lungul sforului, să-l poată scăpa prin strungă; dacă puterea copacului ar fi venit de-a curmezișul, izbitura ar fi rupt opustul și l-ar fi prăvălit în ape. în grindă felinarul începu a scârțâi. Lăsându-se cu totul în prăjină, omul împingea cât îi stătea în puteri. Simțea că i se rup vinele iar picioarele i se înfundă în puntea de stejar. Ploaia îi răcorea fruntea și trupul scotea aburi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o voință supraomenească, dinții mușcau buzele. încet-încet copacul se îndrepta de- a lungul sforului. Pe mal se apropiau în goană picuri de lumină. Atunci, din cotul bulboanei, se desprinse întreaga negură. în strașnica izbitură care urmă, prăjina omului se frânse. Grinzile opustului vuiră și întreg stăvilarul păru că a pornit din loc. Chiar în acea clipă, din noapte, se iscară umbre. - Funiile ! răcni năprasnic, de sus, morarul. Căzuse în genunchi, agățându-se de grinda pe care se zbătea felinarul. Sprinteni, oamenii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
izbitură care urmă, prăjina omului se frânse. Grinzile opustului vuiră și întreg stăvilarul păru că a pornit din loc. Chiar în acea clipă, din noapte, se iscară umbre. - Funiile ! răcni năprasnic, de sus, morarul. Căzuse în genunchi, agățându-se de grinda pe care se zbătea felinarul. Sprinteni, oamenii legară șfacurile. înotând ca niște monștri scufundați, copacii porniră către mal. Șuvoiul se limpezi iar opustul venea cu scrâșnete la loc. Apele băteau năvalnic dar cu puteri slăbite. Prinși între plavii, prin spumă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]