1,454 matches
-
chiar dacă cei cu care am lucrat, studenții mei, nu alcătuiesc neapărat o generație. Așa că mai corect ar fi să spun că am întâlnit și am lucrat cu o minoritate care a dorit să aibă memorie. În ce sens? Cursul despre Gulagul românesc este opțional - vine cine dorește, nu este nimeni obligat să participe la el. Întrebarea pe care le-o pun aproape întotdeauna studenților este legată de motivația, de ce i-a determinat să aleagă respectivul curs. La prima întrevedere, după ce le
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
să participe la acest curs? Și majoritatea răspunsurilor sună cam așa: „Pentru că știu deja câte ceva și vreau să știu mai multe, mă interesează tema” sau „Pentru că nu știu nimic și vreau să aflu despre ce este vorba în legătură cu tema aceasta” (Gulagul românesc); mai există, desigur, și explicații de genul „Pentru că am un bunic sau altă rudă care a fost deținut politic sau a trecut prin situația cutare de represiune”. Mai există și unii care nu spun nimic și despre care aflu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
să afle de ce tatăl lor - de obicei de figura tatălui e vorba - a făcut parte din sistemul respectiv și s-a comportat obedient în fața dictaturii comuniste. Esențial este apoi că, pe lângă partea teoretică pe care le-o predau, cursul despre Gulagul românesc se axează pe discuții-dezbatere-seminarii propriu-zise despre anumite cărți intrate deja în conștiința publică. Este vorba despre Gherla de Paul Goma, Evadarea tăcută de Lena Constante, despre cartea Adrianei Georgescu La început a fost sfârșitul, despre Steinhardt, atât cât este
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
-vă pentru fratele Alexandru de Constantin Noica, despre 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean de Anița Nandriș-Cudla. Și mai ales despre Închisoarea noastră cea de toate zilele de Ion Ioanid, adevărata saga a detenției, echivalentă, păstrând proporțiile, cu Arhipelagul Gulag de Alexandr Soljenițân. Mai sunt, firește, destule alte cărți care intră în joc. Unii mărturisitori au rezistat mai bine, alții mai puțin bine, dar aproape toți au fost victime. Discutăm însă despre felul în care au rezistat, cum și cât
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
pe marginea cărții respective, ca să știe ei înșiși cum rămâne cu problema memoriei, a eticii, a responsabilității în fața istoriei, și nu numai. Studenții sunt apoi extrem de interesați de diferite filme documentare legate de perioada comunistă. De pildă, în cadrul cursului despre Gulagul românesc am șansa să posed o casetă video cu spovedania lui Franț Țandără, un fost torționar comunist intervievat de Doina Jela (vezi cartea acesteia Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar comunist, Humanitas, București, 2002). Este un documentar care nu a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
că au acces la o latură palpabilă, prin care ajung la istorie. Chestiunea legată de clasificarea memoriei și de căutarea unei memorii adecvate pentru a calibra util și moral trecutul recent (în conștiința tinerilor) este adeseori discutată și de analiștii Gulagului românesc, în special de istorici. Care ar fi modalitatea cea mai adecvată pentru a avea un fel de recuperare, chiar și terapeutică, a istoriei recente românești? Majoritatea istoricilor mizează pe explicitarea unei memorii a suferinței. Și eu mizez tot pe
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
istorici. Care ar fi modalitatea cea mai adecvată pentru a avea un fel de recuperare, chiar și terapeutică, a istoriei recente românești? Majoritatea istoricilor mizează pe explicitarea unei memorii a suferinței. Și eu mizez tot pe o asemenea memorie (vezi Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste, Polirom, Iași, 2005). Există, însă, și alte perspective sau opțiuni. Mă refer, de pildă, la cei patru autori (este vorba despre Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir) ai
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și Sighet au fost întotdeauna opționale - s-a participat la ele numai dacă a existat dorință în acest sens; în plus, nu am stipulat ca fiind obligatoriu ca studentul care participă la aceste excursii documentare să și frecventeze cursul despre Gulagul românesc. Și această chestiune a fost tot opțională. Desigur, ar fi ipocrit să nu admit că respectivele excursii puteau fi o formă de captatio benevolentiae față de studenții mei, însă una minoră, nu majoră. Ca memoria etică să fie materializată și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
să fie familiarizați măcar minimal, încă de pe băncile liceului, cu istoria comunismului românesc și a acțiunilor sale abominale. Programa școlară ar trebui să prevadă, fără să perturbe alte teme ale istoriei României, măcar vreo 4 ore de predare legate de Gulagul românesc și de periodizarea comunismului. Totul depinde, în acest sens, de Ministerul Educației, dar și de mentalitatea publică din România. Ca să preîntâmpin neștiința ori inadecvarea informațională a studenților participanți la cursul opțional despre Gulagul românesc, în primele 3 ore le
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
4 ore de predare legate de Gulagul românesc și de periodizarea comunismului. Totul depinde, în acest sens, de Ministerul Educației, dar și de mentalitatea publică din România. Ca să preîntâmpin neștiința ori inadecvarea informațională a studenților participanți la cursul opțional despre Gulagul românesc, în primele 3 ore le predau întotdeauna istoria României, de la 23 august 1944 până la 22 decembrie 1989. Întru asumarea din partea studenților a unei memorii etice am avut noroc și cu donațiile de carte pe care le-am primit pentru
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
august 1944 până la 22 decembrie 1989. Întru asumarea din partea studenților a unei memorii etice am avut noroc și cu donațiile de carte pe care le-am primit pentru cei tineri de-a lungul celor șase ani de când predau cursul despre Gulagul românesc. Am primit donații masive de la revista Memoria, a foștilor deținuți politici, apoi de la Fundația Academia Civică am primit cărți apărute în colecția „Biblioteca Sighet” (de fiecare dată când am fost în excursiile documentare la închisoarea Gherla și la Memorialul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
donații de la persoane particulare (de pildă, de la doamna Daniela Țăranu, fiica profesorului Nicolae Mărgineanu, deținut politic timp de 16 ani). Din aceste donații, pe lângă cărțile care le-au rămas studenților, am reușit să alcătuiesc câteva mici biblioteci specializate pe tema Gulagului românesc și represiunii din România comunistă: cea mai importantă bibliotecă de acest tip funcționează în cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului. IV. Româniile Fuck you România! Me cago en esos putos Rumanos, hijos de puta Două hituri care au făcut oarecare
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
alte forme contemporane ale acestui tip de de sistem totalitar. Cel de tip comunist este o altă discuție, iar de o dimensiune religioasă a stalinismului contemporan legionarismului nu se poate vorbi. Mântuirea nu se dorea spirituală, se făcea direct prin Gulag. Într-un mod ce ar putea părea paradoxal azi, cel puțin în primul deceniu și jumătate de regim comunist sovietic avangardismul, curentul muzical consonant cu cel central european, a fost permis, dacă nu chiar încurajat prin vizitele la Moscova ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
din funcție și i s-a interzis publicarea. În ciuda interdicțiilor și a atitudinii dure a criticii literare staliniste față de Platonov, el a mai reușit să scoată câteva volume de povestiri. E interesant faptul că nu va fi niciodată amenințat cu Gulagul, Însă, subit, fiul lui este arestat și face ani buni de pușcărie. Platonov se stinge din viață În 1947, fără a-și vedea publicate cărțile cele mai importante, Cevengur și Cotlovan, nu Înainte de a-și plânge și Îngropa fiul. Într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Ce se poate face ca să ajungem la tineri cu această informație? Lor nu le pasă de istorie, e o situație fără speranță“.) Jumătate din discuțiile de la conferință s-au învârtit în jurul acestei chestiuni: ce finalitate poate avea un simpozion despre Gulag și Holocaust, atâta vreme cât el nu îi atinge în nici un fel pe tineri? Câțiva ziariști se lamentau ca și cum cineva i-ar fi nedreptățit să aibă o meserie în care le e strict interzis să facă lucruri cu adevărat importante. Replică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
meserie în care le e strict interzis să facă lucruri cu adevărat importante. Replică a unui participant la conferință: „am să încerc să forțez o știre“ despre simpozion. Dar de ce nu încearcă mai bine să forțeze materiale despre supraviețuitori ai Gulagului, de ce nu pornesc chiar ei o campanie națională de informare în licee, de ce nu fac „jurnalism civic“? Între doar știriști sau doar comentatori, nu mai există loc pentru a treia variantă, iar responsabilitatea față de public se limitează la un anumit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
în Austria. Veteranii povesteau că nu a fost familie din comuna Hudești care să nu fi dat frontului un fiu în Est sau în Vest, una din două familii pierzând un bărbat pe front sau în lagărele de prizonieri ale gulagului rus, în minele din Karaganda sau Dombas, la Celiabinsk sau Magnitogorsk, în pădurile Siberiei ori ale Leningradului. Veteranii care au fost prizonieri la ruși ziceau că de multe ori îi invidiau pe camarazii lor care muriseră în luptele din Basarabia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
loc din România a fost închisoarea de la Pitești, unde erau arestați studenții anticomuniști, Eugen Țurcanu fiind una din cele mai sinistre figuri ale terorii practicate de deținuți. Cărțile care au descris mecanismul reeducării au devenit celebre; ele se numesc Arhipeleagul Gulag, Primul cerc, Fenomenul Pitești etc. Militarizarea obligatorie a personalului a scos închisorile de sub autoritatea juridică, iar politizarea generalizată a sistemului (fiecare pușcărie avea un locțiitor politic, avansările făcîndu-se în funcție de rîvna ideologică demonstrată) a înlăturat mulți specialiști din afara cîmpului concentraționar. Cei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
John; Mennell, Stephen, Classical Readings on Culture and Civilisation, Routledge, Londra/New York, 1998. Sbarbaro, Edward P.; Keller, Robert L., Prison crisis: critical readings, New York, 1995. Schmalleger, Frank, Criminal Justice Today, A Brief Introduction, Prentice-Hall, New Jersey, 2004. Soljenițîn, Aleksandr, Arhipeleagul Gulag, 3 vol., Editura Univers, București, 1999. Stănciulescu, Ovid; Moroiu, Constantin, Cercetări asupra regimului penitenciar din veacul XIX, Tipografia Fondul Cărților Funduare, Cluj, 1933. Stănișor, Emilian, Delincvența juvenilă, Editura Oscar Print, București, 2003. Stănișor, Emilian; Bălan, Ana; Pripp, Cristina, Universul carceral
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ștefan, Pavel Popescu Neveanu, Manuela Ghiuruțan, Atitudini și valori în administrația publică locală, Editura BCS, București, 2001) și 350 de studenți bucureșteni în 2002 (Bruno Ștefan, Pavel Popescu Neveanu, Orientări valorice în mediul studențesc, studiu nepublicat). 136 Aleksandr Soljenițîn, Arhipelagul Gulag, Editura Univers, București, 1999, p. 231. 137 Octav Bozînțan, op. cit., p. 82. 138 Bruno Ștefan, Minorii în detenție, lucrare de diplomă susținută la Universitatea București, 1993, p. 69. 139 Aleksandr Soljenițîn, op. cit., p. 346. 140 Am aplicat testul în 1997
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
primul ziar al închisorilor în 1928. 261 Vlad Georgescu, Istoria românilor. De la origini pînă în zilele noastre, Editura Humanitas, București, 1992, p. 259. 262 Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990, p. 395. 263 Gheorghe Boldur Lățescu, "Gulagul românesc în cifre", în Memoria ca formă de justiție, Sighet, 1994, p. 18. 264 Ion Rațiu, România de astăzi. Comunism sau independență, Londra, 1975; Ghiță Ionescu, Comunismul în România, Londra/New York, 1980; Vlad Georgescu, Istoria românilor. De la origini pînă în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
România după obiectivitatea cu care se scria despre noi, acum s-au umplut hotelurile cu tot felul de indivizi de la diferite publicații sau televiziuni străine, flămânzi după informații noi, ca șacalii după pradă. Noi, cei care suportasem atâția ani vitregiile gulagurilor comuniste, le-am pus la dispoziție toate mijloacele și metodele cu care lucrase aparatul nostru informativ, parcă eram unicii care aveam securitate, iar alte state "democrate" trăiau fără granițe, fără organe de ordine, fără justiție sau instituții de constrângere, în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ți le însușești în propria ogradă. Așa se explică apariția unor multi miliardari, într-un timp foarte scurt, deși acești indivizi "vrednici", cu puțini ani în urmă vindeau semințe, gumă de mestecat sau măturau curțile penitenciarelor. Când au scăpat din gulagurile comuniste și au simțit "libertatea" de afirmare la averile statului, și-au însușit până și cazarmele fostelor unități militare din fosta armată populară, armată din popor, așa cum i se spunea pe vremuri, atunci când generația de azi, transformată acum în pensionari
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
astfel să nu se mai amestece în treburile altor state și să nu mai facă să curgă sânge nevinovat, lacrimi și durere peste pământul globului. După destrămarea URSS-ului a venit și desființarea "Tratatului de la Varșovia" de către țările "eliberate" din gulagul comunist. Acum majoritatea populației din țările eliberate este liberă să-și caute de lucru pe toate continentele, pe toate meridianele și paralele globului,inclusiv pe sub poduri, pe unde se mai poate găsi de lucru, pentru a se întreține. Nu știm
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de prizonieri mânați la muncă, în haine vărgate, precedați și urmați de gărzi înarmate și de câini. Această imagine, neobișnuită pentru mine pe atunci - imagine ce a ajuns apoi clasică: cea a deținuților din lagărele de concentrare naziste și ale gulagurilor comuniste din secolul XX - aveam s o văd sau s-o revăd în viitor în cărțile, în memoriile și în mărturiile despre lumea carcerală; dar atunci era ceva nou, ceva nemaivăzut pentru mine, ceva necunoscut, surprins pe viu. Noi, femeile
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]