1,469 matches
-
precară cu gândul la milioane de oameni nimiciți În secolul nostru. Nu mă gândesc la luptătorii, la țăranii, la chiaburii ruși, la burghezii, la membrii de partid și la acei oameni socotiți eligibili pentru lagărele de muncă, pentru moartea În gulaguri sau În lagărele de exterminare fasciste - oameni ușor de recoltat și de expediat În vagoane de vite. În mod normal, nu la aceștia s‑ar fi oprit Ravelstein. Ei erau obișnuiții “Înfrânți”, oamenii de care guvernele nu aveau nici un motiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
descotorosești grabnic de ei, să‑i prefaci În hoituri. Pe lângă aceștia, mai erau și evreii, care‑și pierduseră dreptul la existență și cărora călăii le spuneau doar atât: „Nu există nici un motiv pentru care să nu mori”. Și astfel, de la gulagurile din Rusia asiatică și până pe coasta Atlanticului, a existat un record de distrugere sau ceva ca o anarhie diseminatoare de moarte. Trebuie să ne gândim la aceste sute de mii de oameni omorâți pe temeiuri ideologice - adică sub un pretext
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
o dorință generală de a trăi, de a conviețui cu nimicirea a milioane de oameni. Secolul avea predispoziția de a accepta așa ceva. Pe front, ești acoperit de Încuviințările speciale acordate soldaților. Dar mă gândesc la marile populații ale morții din gulaguri și din lagărele germane... De ce a subscris - nu găsesc alt cuvânt - secolul nostru la atâta distrugere? Pe toți ne pălește un soi de amorțeală când ne gândim la asemenea fapte. Această conversație specială poate fi localizată În timp la vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
lui Philip Roth Operation Shylock. A Confession (Simon and Schuster, 1993). Toate acestea au o strânsă legătură cu discuția despre „dosarul Eliade”, precum și cu fundalul lor: dezbaterile despre memorie și istorie, responsabilitate colectivă și vinovăție individuală, justiție retrospectivă, reconciliere, Holocaust, Gulag și așa mai departe. Din nefericire, discuțiile românești pe asemenea teme cardinale ale istoriei recente sunt prea puțin racordate la discuțiile internaționale și sunt, ca mai toate discuțiile publice de la noi, rudimentare și diletante. Astfel, pentru a nu mă opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
1948 și condus de A. Oțetea (1947-1948). în ultima fază a perioadei de tranziție (noiembrie 1947-1948) nu mai exista decât o alternativă la colaborarea cu regimul comunist prosovietic: martiriul, căci granițele fuseseră închise și erau extrem de bine supravegheate. Seria victimelor gulagului românesc o deschide țărănistul I. Hudiță - condamnat pentru implicarea în procesul regizat de comuniști P.N.Ț.-ului după episodul Tămădău (noiembrie 1947). Ceilalți istorici cunosc mai întâi supravegherea și domiciliul obligatoriu (Gh. Brătianu, în special: 1947-1950), excluderile amintite, perchezițiile la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sediul comandamentului Armatei a 4-a române un număr de 36 de persoane, incluzând pe cei doi generali amintiți, soția, fiicele și nepoții generalului Avramescu, comandantul gărzii personale și oamenii acestuia, șoferi, ordonanțe, bucătar etc. Cei mai mulți aveau să ajungă în Gulag, unde au petrecut ani mulți și aveau să fie cunoscuți sub numele de „lotul Avramescu”. Multă vreme nu s-a știut ce se întâmplase cu generalul Avramescu după preluarea sa de către sovietici, fără suport documentar susținându-se că fusese dus
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost dus în URSS și reținut până în 1955, cunoscând rigorile sistemului judiciar și penitenciar sovietic. S-a reîntors în țara sa abia în 1956, unde a fost din nou arestat și a experimentat timp de câțiva ani copia românească a Gulag-ului. Adela Avramescu a revenit în România în ianuarie 1956, după aproape 11 ani petrecuți în diferite lagăre sovietice. Nu știa nimic despre soțul ei. Felicia Sturdza, fiica generalului Avramescu, a murit la scurtă vreme după arestare. Sovieticii aveau să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
opinii, el a ajuns în Elveția după încheierea războiului, în vreme ce o mărturie indica prinderea sa de către sovietici la București, în septembrie 1945, și aruncarea apoi în sistemul penitenciar sovietic. Pilotul Dumitru Marinescu a petrecut mai bine de zece ani în Gulag, la întoarcerea în România, în 1955, fiind închis pentru încă aproape un deceniu. 9.2. Intențiile germane de ofensivă După lovitura de stat de la București, în august 1944, Hitler a sperat că va reocupa măcar nord-vestul României prin lansarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în manualele de istorie -, nu doar că îi facem pe aceștia mai vizibili ca indivizi, dar încurajăm și reflecția asupra noastră și asupra propriilor societăți și sisteme politice. Astfel, nu putem să nu amintim cuvintele Leonei Toker privind importanța memoriei Gulag-ului: Scala valorilor noastre se modifică și viețile noastre sunt plasate în perspectivă. Această autotestare ia deseori forma unei identificări empatice cu cei ce-și amintesc și a presupozițiilor despre cum am fi acționat noi în locul lor, dacă am fi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
față de cele sovietice. Retragerea trupelor sovietice a fost precedată și asezonată cu noi acțiuni represive împotriva dușmanilor reali sau presupuși ai regimului, noi valuri de arestări producându-se în țară ș.a.m.d. Cel de-al nouălea capitol este dedicat „Gulagului românesc”. Este o realitate că mulți dintre membrii PCdR făcuseră ani îndelungați de închisoare înainte de 1944, din cauza acțiunilor subversive și apartenenței la serviciile secrete sovietice. O dată ajunși la putere, și-au dovedit resentimentul. La începuturile regimului comunist „vinovăția” victimelor era
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
politice - Serviciul Român de Informații, unde a reușit să pătrundă încă de la începutul anilor ’90. S-au adăugat documente din arhivele britanice sau americane, unele dintre ele publicate în colecții celebre. Nu a fost neglijată nici bogata literatură memorialistică a Gulag-ului românesc; autorul a primit scrisori sau a realizat unele interviuri cu unii actori ai perioadei. Atât în utilizarea istoriei orale, cât și a documentelor de arhivă este necesară o sporită precauție, după cum pe bună dreptate consideră și autorul. Istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Mihail Sturdza, op.cit., p. 261. A văzut lumina tiparului și mărturia lui Dumitru Marinescu, aviatorul român care pilota aparatul „Heinkel 129 B.2” `n care se aflau Andreas Schmidt și Constantin Stoicănescu la 9 februarie 1945: Constantin Strună, Bate clopotu-n Gulag. Drama locotenent-comandorului (r) aviator, prizonier de război și deținut politic Dumitru Marinescu. 10 ani `n lagărele sovietice, 11 ani `n temnițele românești, Editura Semne, București, 2000, vezi `ndeosebi p. 82-173. Deși ușor romanțată și pierz`nd parțial din valoare prin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vii, p. 146. Printre legionari a circulat și varianta morții lui C. Stoicănescu `n urma dobor`rii avionului cu care se `ndrepta spre Germania (Petre Baicu, Alexandru Salcă, op.cit., p. 113). Achile Sarry, „De la `ntinderile `nghețate ale Siberiei `n Bărăganul «gulag»-ului românesc”, România liberă, nr. 732, 29-30 august 1992, p. 5; Atanasie Berzescu, „Martiriul profesorului de teologie Ion V. Georgescu”, Altarul Banatului, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1992, pp. 154-157; Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 179
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Interviu cu Maria Coc`rlă, pp. 1-2. Vezi Massino, op.cit., și Veronica Shapovlov (ed.), Remembering the Darkness: Women in Soviet Prisons, Rowman & Littlefield Publishers, inc., Lanham, Boulder, 2001, pentru o analiză a modului `n care erau celebrate evenimentele religioase `n Gulag-ul sovietic, pp. 229-231. Interviu cu Maria Coc`rlă, p. 3. Ich Weiss dass du Mein Vater Bist, Aber ich Kenne dich nicht - Erzahlungen von Russlandeportieren. Ibidem, p. 63. Interviu cu Sofia Magyari, p. 4. Radosav, Donbas, ed.cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ed.cit., p. 48. Ibidem. Interviu cu Maria Coc`rlă, p. 3. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 43. Interviu cu Regine Șimon, p. 1. Ignaz Fisher, „Date Despre...”, p. 417. 82 Vezi Leona Toker, Return from the Archipelago: Narratives of Gulag Survivors, Indiana University Press, Bloomington, 2000, privind acest aspect `n Gulag-ul sovietic (p. 21). Radosav, Donbas, ed.cit., p. 53. Ibidem, p. 51. Interviu cu Iosefina Hrușcă, p. 4. Ibidem, p. 5. Ibidem, p. 4. Interviu cu Regine Șimon
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
3. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 43. Interviu cu Regine Șimon, p. 1. Ignaz Fisher, „Date Despre...”, p. 417. 82 Vezi Leona Toker, Return from the Archipelago: Narratives of Gulag Survivors, Indiana University Press, Bloomington, 2000, privind acest aspect `n Gulag-ul sovietic (p. 21). Radosav, Donbas, ed.cit., p. 53. Ibidem, p. 51. Interviu cu Iosefina Hrușcă, p. 4. Ibidem, p. 5. Ibidem, p. 4. Interviu cu Regine Șimon, p. 6. Stefan Tyukodi/Grosskarol, „Funf Jahre „Malenki robot”, `n H.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
91, p. 73. Janics, Czechoslovak Policy, p. 3; de asemenea, vezi Benjamin Frommer, art.cit., pentru o discuție asupra diferențelor de tratament din partea guvernului cehoslovac al etnicilor germani și al celor maghiari. Leona Toker, Return from the Archipelago: Narratives of Gulag Survivors, Indiana University Press, Bloomington, 2000. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 156/1950, ff. 15-20, document citat la pp. 237-241. Vezi Dennis Deletant, Teroarea comunistă `n România, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 87. Ibidem, p. 77. Catherine
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Traian Ștef, Grațiile, țigara și salata, F, 1990, 12; Florin Ardelean, Timpul mărturisirii, F, 1990, 12; I. Negoițescu, În cunoștință de cauză, Cluj-Napoca, 1990, 13-19; Marta Petreu, Paul Goma între depoziție și fantasmare, RL, 1991, 3; Gabriel Dimisianu, Cărți despre gulagul românesc, CC, 1991, 1; Valeriu Cristea, Marele cutremur al românilor, CC, 1991, 1; Eugen Simion, Proza autobiografică, RL, 1991, 9; Florin Ardelean, Jocul cu briliante. „Din calidor” de Paul Goma, F, 1991, 3; Nicolae Oprea, Cărțile memoriei, VR, 1991, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
și Fantasmele nihilismului la Eminescu. Precedată de un interviu cu Vintilă Horia, publicarea în serial a romanului Dumnezeu s-a născut în exil începe de la numărul 3/1990. De asemenea, în cuprinsul revistei se găsesc transpuneri din Alexandr Soljenițân (Arhipelagul Gulag), Giovanni Papini (Gog, și anume secvența întâlnirii cu Lenin), alături de texte alese din scrierile lui Vladimir Nabokov. Se inițiază și reluarea, în mai multe numere, a eseului Schimbarea la față a României de Emil Cioran, a unor texte de Petre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
Represiunea se extinde pînă la revoluționarii străini refugiați în Rusia, ca fostul conducător al Jngariei comuniste, Bela Kun. În total, numărul celor uciși se ridică la 2 milioane, la care se adaugă 7-8 milioane de deținuți în lagărele gestionate de "Gulag"27 (ramură a NKDV-ului) unde rata mortalității atinge 10 % pe an. Puterea absolută a lui Stalin este fără îndoială consolidată, dar cu prețul unor pierderi mari entru URSS care pierde o parte din cadrele sale administrative, politice și militare
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sfîrșit toți cei care într-un mod sau altul nu par să fie în conformitate cu idealul "omului nou", impus de "conducătorul genial" și de principalii lui reprezentanți, șeful politic Beria și teoreticianul regimului, Jdanov. În 1953, populația din lagărele gestionate de Gulag este de cel puțin între 8 și 10 milioane de persoane multe dintre ele fără șansă de supraviețuire, în timp ce în rîndurile partidului se înmulțesc "purificările" sîngeroase și se întărește cultul personalității conducătorului carismatic. Obsedat de frica comploturilor (în 1953 îl
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
criticii modelului productivist și a crizei marxismului. Marile dificultăți prin care trec țările din Europa de Est, ecoul produs în Europa Occidentală de evenimentele de la Praga și de la Gdansk, traumatismul provocat în partidele europene de dreapta de publicarea în 1976 a "Arhipeleagului Gulag" a lui Soljenițin și în sfîrșit dezvăluirea crimelor comise în numele "socialismului" în China, în Cambodgia sau în Afganistan, fac ca numeroși intelectuali care nu au vrut să audă pînă atunci avertismentele celor care, de proveniență marxistă sau chiar foști militanți
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Schmitt care impune în 1931 -1932 expresia "totale Staat", cealaltă fiind legată de "conservatorii populari" (creștin-monarhiști) (cf. J. P. Fays, Langages totalitaires, Paris, Hermann, 1972, p. 269-275 și 377-390, apud Guy Hermet, op. cit., p. 272) 26 Vezi nota 10. 27 Gulag "Direcția de Stat a cîmpurilor muncii" din URSS. Cîmpuri de muncă existau în Marele Nord, Siberia, Asia Centrală, unde erau trimiși toți indivizii socialmente periculoși. În 1939, existau între 5-8 milioane de deținuți. 28 Etiopia, membră a Societății Națiunilor din 1923
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ale vieții din perioada comunistă. Dacă ne referim la comunismul românesc atunci putem observa chiar o adevărată competiție în mai multe forme de promovare a unei imagini a perioadei comuniste. În primul rând, există o memorie și o memorialistică a gulagului românesc, a crimelor și pușcăriilor comuniste. Memorialul de la Sighet este, în acest sens, cel mai bun exemplu de memorie instituționalizată. Un mesaj dur și un tablou sinistru sunt discursurile legitime ale victimelor comunismului, mai ales din perioada primelor două decenii
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
metodologia volumului, un program de esențializare selectivă, fiindcă, personal, i-aș mai fi adăugat cel puțin teroarea religioasă (metafizică) și teroarea politică, deși acest din urmă conținut a fost supralicitat abuziv în exegeza de după 1989 dedicată comunismului și lagărelor din "Gulag", ceea ce explică, probabil, și reticența autorului, subsumată cum spuneam dorinței de a-și depolitiza subiectul. Procedând însă în acest fel, spaima iradiată de către Principele lui Machiavelli ar ieși din schemă, și odată cu ea o bună parte a culturii europene, pentru
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]