2,577 matches
-
în majoritatea statelor. Chiar și guvernele rele și ineficiente reușesc în general să ofere un nivel considerabil de securitate pentru viața și proprietatea cetățenilor lor, reducând în mod dramatic presiunile pentru înlocuirea stării de natură la nivel internațional cu un guvernământ internațional. Este, prin urmare, de așteptat ca anarhia internațională să persiste, chiar fără a lua în calcul dorința puternică de autonomie a statelor și a cetățenilor lor. Inegalitatea materială reduce numărul jucătorilor cu o importanță autentică. Dar, în afara cazului în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
război a acestor lideri a condus masele ezitante spre conflicte violente care, pe cât de profitabile au fost pentru industriile de armament și pentru aristocrații militari, pe atât de dezastruoase au fost pentru aceia care luptau. Pentru Kant, crearea formelor de guvernământ republicane în care conducătorii erau răspunzători pentru faptele lor, iar drepturile individuale erau respectate, ar conduce la relații internaționale pașnice, pentru că cetățenii ar fi aceia care ar trebui să decidă, în ultimă instanță, războiul (Kant 1970: 100). Atât pentru Kant
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
baza optimismului lui Fukuyama în privința erei postcomuniste (Doyle 1986, 1995, 1997; Russett 1993). Există atât aspecte structurale, cât și normative referitoare la "teoria păcii democratice". Anumiți liberali accentuează constrângerile instituționale asupra statelor liberal-democratice, precum opinia publică, statul de drept și guvernământul reprezentativ. Alții pun accentul pe preferința normativă pentru compromis și rezolvarea conflictelor, care poate fi găsită în democrațiile liberale. O combinație între cele două explicații întărește argumentul conform căruia statele liberal-democratice nu își rezolvă diferendele în mod violent, deși criticii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
normal de subiectivitate în relațiile internaționale. Violența Gândirea politică modernă a încercat să depășească formele nelegitime de guvernare (cum ar fi tirania sau despotismul), unde puterea nu este constrânsă sau controlată, ci arbitrară și violentă, prin crearea unor forme de guvernământ legitime și democratice în care autoritatea este subordonată legii. În politica modernă, rațiunea a devenit măsura legitimității, și nu puterea sau violența. Totuși, așa cum subliniază Campbell și Dillon (1993: 161), relația dintre politică și violență în modernitate este profund ambivalentă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
așa fel încât să se poată lua în calcul efectele unor decizii asupra altor comunități. Chiar dacă această idee este respinsă ca fiind prea naivă, ceea ce se pierde din vedere în cadrul obiecției de mai sus este faptul că nicio formă de guvernământ (cu excepția guvernului mondial, deși și acela are problemele sale) nu poate garanta că aceste comunități se vor preocupa de efectele pe care le au asupra altor comunități. Rezolvarea acestei probleme este o chestiune de cultură politică, și nu de structură
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Reus-Smit, Capitolul 8, în acest volum), mai ales în privința noțiunii de "culturi ale anarhiei" (Wendt 1999), pentru a argumenta că suveranitatea nu ar trebui să însemne numai ostilitate permanentă și competiție între state (după cum se subînțelege din argumentele eco-autoritariste în favoarea guvernământului și din argumentele eco-anarhiste împotriva statului), ci poate implica apariția unor obligații reciproce și a cooperării extensive, și sugerează că dezvoltarea multilateralismului ecologic (după cum este el dezbătut în literatura convențională asupra regimurilor internaționale ecologice) este dovada posibilităților existente aici. Eckersley
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în forma diferitelor ideologii ce se manifestă în cadrul cooperării specifice democrațiilor consensualiste. În ambele situații însă, conceptul de ideologie oferă atât posibilitatea înțelegerii mecanismelor interne ale acestor modele de ordine democratică, cât și pe aceea de legitimare a dominației unui guvernământ reprezentativ ce este rezultatul competiției politice și participării cetățenilor la instituirea sa. Există, așadar, motive să credem că, dincolo de a trimite spre un arhetip al gândirii politice și de a fi, prin urmare, un instrument al cunoașterii realității care este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Cambridge, 1986. LICHTHEIM, George, The Concept of Ideology and Other Essays, Vintage Books, New York, 1967. LIJPHART, Arend, Modele ale democrației. Forme de guvernare și funcționare în treizeci și șase de țări, Editura Polirom, 1999. LOCKE, John, Al doilea tratat asupra guvernământului civil. Scrisoare despre toleranță, Editura Nemira, București, 1999. LONGINO, Helen E., Science and Social Knowledge: Values and Objectivity in Scientific Inquiry, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1990. LOWENSTEIN, Karl, "The role of ideologies in political change", în International Social Science
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
302, 303, 308 grup, 18, 30, 31, 32, 35, 36, 37, 38, 39, 42, 44, 48, 51, 60, 65, 68, 70, 77, 96, 101, 112, 133, 182, 187, 198, 212, 219, 222, 225, 227, 231, 233, 246, 261, 302, 309 guvernământ, 236 H hermeneutică, 15, 94, 189, 210 holism, 164, 165, 171 I idealism, 52 identitate, 53, 68, 71, 105, 118, 154, 156, 169, 175, 183, 222, 231, 232, 245, 259, 271, 272, 274, 277, 286, 289, 290, 291, 292, 294
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 71). 294 Idem, p. 93. 295 Friederich Hayek, Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 107. 296 Idem, p. 108. 297 Pentru această problematică, a se vedea John Locke, Al doilea tratat asupra guvernământului civil. Scrisoare despre toleranță, Editura Nemira, București, 1999, îndeosebi pp. 129-133. 298 Louis Dumont, op. cit., p. 103. 299 Thomas Hobbes, Leviathanul, cap. XXI, XXVI, în Emanuel-Mihail Socaciu, Filosofia politică a lui Thomas Hobbes, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 83-95. 300
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Român. -În sistemul partidelor politice din perioada interbelică s-au distins trei orientări principale: o liberalismul; o țărănismul; o extremismul. 1. Liberalismul -ideologia liberală a fost promovată de Partidul Național Liberal (constituit în 1875), care a reprezentat principalul partid de guvernământ al perioadei interbelice; o a reprezentat interesele: burgheziei industriale și financiare, meseriașilor, intelectualilor, etc. o a fost condus de: I.I.C. Brătianu; Vintilă Brătianu; I.G. Duca; Constantin I.C. Brătianu. o avea ca organ de presă ziarul “Viitorul”; o a promovat teoria
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
construcția Galeriei Naționale din Edinburgh. Arhitectul Lewis Cubitt construiește Osborne House (pe insula Wight) după indicațiile prințului Albert. 1846. Parlamentul respinge Legea cerealelor în timpul ministeriatului tory al lui Peel, dar opoziția unor politicieni tory va provoca sciziuni în cadrul partidului de guvernămînt și va duce la căderea guvernului (v. Viața economică și socială). // Prin Tratatul de la Oregon (15 iunie), granița de sud a Canadei (cu SUA) este fixată la Paralela de 49° N. În plus, Marea Britanie primește insula Vancouver. // Arhitectul Charles Barry
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fost dictată de conștiința lui civică, ergo ceea ce apare ca un defect este în realitate o calitate. De altfel (adăugăm noi) în Camera Comunelor nu sînt neobișnuite cazurile cînd un deputat părăsește rîndurile propriului său partid (de opoziție sau de guvernămînt și se înscrie în rîndurile celuilalt partid, de unde și expresia to cross the floor (of the House). 2) Churchill ar putea fi considerat parțial responsabil pentru planurile strategice eronate și lacunare de pe varii teatre de luptă din Europa (Turcia, Norvegia
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
drepturi depline de cetățean. Bineînțeles, este vorba de femei. Iată acum o idee captivantă: dacă acceptăm sufragiul universal pentru adulți ca o cerință a democrației, în fiecare stat democratic există unele persoane mai în vîrstă decît sistemul lor democratic de guvernămînt. Democrația, în înțelesul nostru modern, s-ar putea să nu fie chiar tînără, dar în nici un caz nu este străveche. Imediat ați putea obiecta: oare nu au fost Statele Unite o democrație începînd cu Revoluția Americană o "democrație într-o republică
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în locuri diferite și în perioade diferite de timp. La fel cum o porțiune de teren arabil și o ploaie binefăcătoare au încurajat, în general, apariția agriculturii, tot astfel, anumite condiții favorabile au susținut întotdeauna o tendință spre evoluția unui guvernămînt democratic. De exemplu, datorită condițiilor favorabile, vreo formă de democrație probabil că a existat în timpul conducerilor tribale cu mult timp înaintea documentelor istorice. Să luăm în considerare următoarea posibilitate: vom presupune că anumiți oameni alcătuiesc un grup destul de bine delimitat
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sistem politic. Totuși, știm că această îndelungată perioadă a ajuns la un sfîrșit. După ce oamenii încep să se stabilească pe lungi intervale de timp în comunități fixe, în principal pentru agricultură și comerț, tipurile de condiții favorabile participării populare la guvernămînt, pe care tocmai le-am menționat identitatea de grup, prea puțin amestec din exterior, asumpția egalității par să devină din ce în ce mai rare. Forme de ierarhie și dominație ajung să fie mai "naturale". În consecință, guvernările populare au dispărut, timp de mii
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
monarhii, despotism, aristocrații sau oligarhii, toate bazate pe vreo formă de ierarhie. Apoi, în jurul anului 500 î.H., se pare că în cîteva locuri au reapărut condiții favorabile, iar cîteva grupuri restrînse de oameni au început să dezvolte sisteme de guvernămînt care ofereau posibilități destul de extinse pentru participarea la luarea deciziilor de grup. S-ar putea spune că democrația primitivă a fost reinventată într-o formă mai avansată. Evoluțiile cruciale au apărut în Europa, trei de-a lungul coastei mediteraneene, altele
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democrația primitivă a fost reinventată într-o formă mai avansată. Evoluțiile cruciale au apărut în Europa, trei de-a lungul coastei mediteraneene, altele în Europa de nord. MEDITERANA În Grecia și Roma clasică, în jurul anului 500 î.H., sisteme de guvernămînt susținînd participarea populară a unui număr substanțial de cetățeni au fost construite pe temeiuri atît de solide, încît, în afară de schimbări ocazionale, au rezistat timp de secole. Grecia. Grecia clasică nu era un stat în înțelesul nostru modern, un loc în
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
state naționale care au dominat în mare măsură lumea modernă, statele suverane ale Greciei erau orașe-stat. Cel mai faimos oraș-stat, și în vremurile clasice și mai tîrziu, era Atena. În anul 507 î.H. atenienii au adoptat un sistem de guvernămînt popular care a durat aproape două secole, pînă cînd orașul a fost cucerit de vecinul mai puternic din nord, Macedonia. (După anul 321 î.H. guvernămîntul atenian a continuat cu dificultăți sub controlul macedonean timp de generații; apoi orașul a
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
tîrziu, era Atena. În anul 507 î.H. atenienii au adoptat un sistem de guvernămînt popular care a durat aproape două secole, pînă cînd orașul a fost cucerit de vecinul mai puternic din nord, Macedonia. (După anul 321 î.H. guvernămîntul atenian a continuat cu dificultăți sub controlul macedonean timp de generații; apoi orașul a fost cucerit din nou, de această dată de către romani.) Grecii probabil atenienii au fost cei care au introdus termenul de democrație sau demokratia, compus din cuvintele
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
uneori denota doar oamenii obișnuiți sau chiar numai săracii. Se pare că termenul democrație era uneori utilizat de către criticii săi aristocrați ca un fel de epitet pentru a-și arăta disprețul față de poporul care desființase controlul anterior al aristocraților asupra guvernămîntului. Oricum, "democrație" era folosit de către atenieni și alți greci cu referire la guvernul Atenei și al multor alte orașe din Grecia.1 Printre democrațiile grecești, cea din Atena era de departe cea mai importantă, cea mai cunoscută atunci ca și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
din Atena era de departe cea mai importantă, cea mai cunoscută atunci ca și acum, avea o influență incomparabilă asupra filosofiei politice și deseori era adusă ca prim exemplu de participare a cetățeanului sau, cum ar spune unii, democrație participativă. Guvernămîntul Atenei era complex, prea complex pentru a fi descris aici în mod adecvat. Centrul îl constituia o Adunare la care toți cetățenii aveau dreptul să participe. Adunarea alegea cîțiva oficiali-cheie generalii, de exemplu, oricît de ciudat ni s-ar părea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
alegeri, ca mod de stabilire a reprezentanților. Astfel, instituțiile politice ale democrației grecești, cu toate că au fost inovative, la vremea apariției lor au fost ignorate sau chiar respinse categoric pe parcursul dezvoltării democrației reprezentative moderne. Roma. Cam în aceeași perioadă în care guvernămîntul popular era introdus în Grecia, el apărea și în Peninsula Italică, în orașul Roma. Totuși, romanii au ales să își numească sistemul republică, de la res, însemnînd lucru sau afacere în latină, și publicus, public: în linii mari, o republică era
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
supuși, ci cetățeni romani cu drepturi și privilegii depline. Chiar înțelept și generos cum era acest dar, dacă judecăm Roma după criteriile de astăzi, descoperim un defect uriaș: Roma nu și-a adaptat niciodată în mod adecvat instituțiile sale de guvernămînt popular la creșterea imensă a numărului de cetățeni și la marile distanțe geografice de Roma. În mod straniu, din punctul nostru de vedere actual, adunările la care cetățenii romani aveau dreptul să participe și-au continuat întrunirile, ca și înainte
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pentru a ajunge acolo fără eforturi și cheltuieli considerabile. În consecință, unui număr în creștere, și în cele din urmă copleșitor, de cetățeni, practic nu li se oferea șansa de a participa la adunările desfășurate în centrul sistemului roman de guvernămînt. Era ca și cum popoarelor din diversele state, pe măsură ce se adăugau, li s-ar fi oferit cetățenie americană, chiar dacă populația din noile state putea să își exercite dreptul la vot în alegerile naționale doar dacă era prezentă în Washington, D.C. Popor inventiv
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]