2,626 matches
-
și Enzenberg, 1774-1786, în "Junimea Literară", Cernăuți, 7-8/1908, p. 159 și urm. 57 J. Polek, General Spleny's Beschreibung des Bukowiner Distrikts, Czernowitz, 1893, p. 50-53; Rudolf Wagner, op. cit., p. 374-375. 58 Mihai-Ștefan Ceaușu, Aspecte juridice ale instituirii administrației habsburgice în Bucovina, p. 400. 59 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet I, doc. nr. 13/1775, f. 1-8. 60 Ibidem, pachet II, doc. nr. 20/1777, f. 1-4. 61 Ibidem, pachet III, doc. nr. 11/1777; f. 2-4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
zu der Bukowina, în "Jahrbuch des Bukowiner Landes Museums", Czernowitz, 4/1896, p. 16. 94 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. V, doc. nr. 87/1780. 95 Ibidem, p. IV, doc. nr. 29/1779. 96 Mihai-Ștefan Ceaușu, Bucovina habsburgică de la anexare la congresul de la Viena, p. 76-77. 97 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. III, doc. nr. 88/1779. 98 Kriegsarchiv, Wien, HokfriegsRath, Protokoll, 1779, Dep. Lit. G, Pg. 2521. 99 DANIC București, fond Consiliul Aulic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
doc. nr. 10/1780. 113 Ibidem, doc. nr. 61/1780. 114 Mihai-Ștefan Ceaușu, op. cit. 115 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. V, doc. nr. 87/1780. 116 Ibidem, doc. nr. 88/1780. 117 Ibidem. 118 Mihai-Ștefan Ceaușu, Bucovina habsburgică de la anexare la Congresul de la Viena, p. 86. 119 Idem, Vasile Balș, un iosefinist bucovinean, în "Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei", XVII-XVIII-XIX, 1990-1992, p. 407-418. 120 Vlad Georgescu, Ideile politice și iluminismul în Principatele Române. 1750-1831, Biblioteca istorică XXXII, Ed. Academiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
196 și urm.; Vlad Georgescu, op. cit., passim. 124 Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p. 201-234; D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984, passim. 125 Mihai-Ștefan Ceaușu, Bucovina habsburgică de la anexare la Congresul de la Viena, p. 86. 126 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. VI, doc. nr. 3 a/1780, v. anexa I. 127 Ibidem. 128 Ibidem. 129 Ibidem. 130 Paul Hazard, Gândirea europeană în secolul al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
25/1781; nr. 26/1781. 38 Kriegsarchiv, Wien, HofKriegsRat, Protokoll 1781, Dep. Lit. G., Pg. 2466. 39 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet VIII, doc. nr. 18/1781. 40 Ibidem, doc. nr. 49/1782. 41 Mihai-Ștefan Ceaușu, Bucovina habsburgică de la anexare la Congresul de la Viena, Iași, 1998, p. 112. 42 Romul Munteanu, Rumänische Aufklärer über Erziehung, Kultur und Fortschritt. Die Auswirkungendes Josephinismus, în Rumänisch-deutsche Interferenzen, seria "Studia Romanica", 62, Heidelberg, 1986, p. 16; Emanuel Turczynski, Von der Aufklärung zum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
VIII, doc. nr. 64; pachet XXI, doc. nr. 19. 163 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150). 164 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet XX, doc. nr. 95. 165 Mihai-Ștefan Ceaușu, Bucovina habsburgică, p. 94-97. 166 DANIC Suceava, fond Primăria orașului Suceava, dosar 2/1782, f. 1. 167 Mihai-Ștefan Ceaușu, Emil I. Emandi, op. cit., p. 77-78. 168 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet XIV, doc. nr. 13. 169 J. Polek, Die
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Vereinigung der Bukowina mit Galizien im Jahre 1786, în "Jahrbuch des Bukowiner Landes-Museums", Achter Jahrgang, Czernowitz, 1900, p. 68 și urm. 226 Ibidem; Ion Nistor, Istoria Bucovinei, p. 51-52. 227 Elisabeth Bradler-Rottmann, op. cit., p. 39-40. 228 Mihai-Ștefan Ceaușu, Instituirea administrației habsburgice în Bucovina, p. 133. 229 Elisabeth Bradler-Rottmann, op. cit., p. 40. 230 J. Polek, Joseph's II. Reisen nach Galizien und der Bukowina, p. 72. 231 Elisabeth Bradler-Rottmann, op. cit., p. 38. 232 J. Polek, op. cit., p. 112-114. 233 HausHofund Staats Archiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
120/866. 90 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Hofkanzlei, A III 4, Galizie, Karton 324. 91 Erich Prokopowitsch, Die Wiener "Geheime Assoziation" und der Bukowiner Bojar Basilius von Balsch, în "Südost-Forschungen", Bd. XX, 1961, München, p. 277-278. 92 Mihai-Ștefan Ceaușu, Bucovina habsburgică de la anexare la Congresul de la Viena, Iași, 1998, p. 134. 93 Maria Dogaru, Un armorial românesc din 1813. Spița de neam a familiei Balș dotată cu steme, București, 1981, p. 119. 94 Erich Prokopowitsch, op. cit., p. 274-278. 95 Pentru mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
precum și asaltul Franței Republicane asupra Europei Monarhice, a obligat Rusia să amâne pentru o vreme problema stăpânirii Gurilor Dunării și a întregului litoral nord-vestic al Mării Negre. Așa se explică introducerea de către Rusia a unei clauze secrete în acordul cu Imperiul Habsburgic, încheiat la Sankt Petersburg, la 3 ianuarie 1795, care consacra cea de-a treia împărțire a Poloniei. Potrivit acestei clauze, împăratul austriac se angaja să sprijine desprinderea Principatelor Române și a „Basarabiei”, adică a Bugeacului care se afla sub stăpânire
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
austriac, rus sub forma unor obligații fiscale? Aveți vreo evidență aproximativă...? Da! Din câte știu, există o astfel de situație. După extrase din arhivă, pe baza documentelor de care dispunem, în ciuda războaielor și calamităților naturale care-au fost, imperiile otoman, habsburgic și rus au încasat și de la români suma de peste 340 miliarde lei aur, în valoare actuală. Aceasta înseamnă 14.000 de tone aur sau 1.400 vagoane aur. Adăugați la aceasta și calvarul suferit de românii din Basarabia și nordul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Alecu Donici" au lansat un apel către populație, spre a strânge piese cu valoare istorică "pentru un muzeu regional". De când austriecii ocupaseră (în 1774) și anexaseră (în 1775) nordul moldav, inclusiv Suceava, românii înființaseră aici, la granița vremelnică a Imperiului Habsburgic, un nou ținut (devenit județ după reformele lui Cuza) Suceava, cu capitala la Fălticeni. Deci, o unitate administrativă, fără Suceava, dar care se chema Suceava. Și care da numele Sucevei unei tipografii, unei bănci populare, unei salbe de publicații locale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a Moldovei cu mutarea capitalei la Iași, cu distrugerea Cetății de Scaun, cu invaziile poloneze la sfârșitul secolului al XVIII-lea și, îndeosebi cu ocupațiile și jafurile succesive ruse din veacul al XVIII-lea, cu ocuparea (1774) și anexarea (1775) habsburgică și crearea ducatului Bucovina și întreaga evoluție până la 1918 trebuia să-și afle pentru prima oară o expunere amplă, veridică, nuanțată, cu foloasele și, totodată, ponoasele demografice, economice, politice, culturale, când, dintr-un teritoriu firesc și, în majoritate covârșitoare, românesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe unii creatori să rămână aici pentru multă vreme și să-și cheltuiască astfel cu folos viața în opere durabile; apoi, aici, în acest târg de frontieră spre Bucovina care, vreme de 143 de ani s-a aflat la Imperiul Habsburgic s-au așezat și activat "o pleiadă de învățători", cei ce-au fost supranumiți "leii lui Haret", care s-au remarcat drept "apostoli ai neamului". Ce-am putea selecta și înfățișa dintr-un noian de informații? Sadoveanu a stat întâi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
păr bogat și brumat de ani, strâns într-un coc ca o căpiță ușor țuguiată, vorbăreață și autoritară, umblată prin lume și foarte diplomată cu o soră în Austria și alta în Germania nemțoaică venită în urbe în anii stăpânirii habsburgice, dar fiind prima generație românizată și căsătorită cu un câmpulungean, coana Zitta vorbea o română impecabilă, iar limba etniei sale, germana, o folosea rar, doar atunci când se întâlnea cu câteva cunoștințe și rude, descendente și ele ale unor familii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
coloniști printre care era și verișoara ei, doamna Mândrilă, soția adjunctului lui Bițu. Cu suratele ei germane vorbea totuși duminică de duminică; era catolică și mergea cu regularitate la biserica din centrul târgului, ridicată la vreun deceniu după instaurarea stăpânirii habsburgice. Coana Zitta era, în aparență, o româncă de la munte, perfect integrată obiceiurilor câmpulungene. Avea prietene și cunoștințe printre vecine și orășence în întreaga urbe de la poalele Rarăului. Dar, în realitate, părinții și înaintașii ei o zămisliseră și împodobiseră să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aproape de Cetatea de Scaun. Cimitirul acesta al Sucevei se întindea pe câteva hectare. Și adăpostea laolaltă oameni de etnie română, germană, ucraineană, poloneză, austriacă, armeană, lipoveni; și un mozaic religios ortodocși, romano-catolici, creștini pe stil vechi etc., din perioada stăpânirii habsburgice cimitirul fiind, astfel, el însuși o cronică a orașului, a oamenilor de-aici. Coana Zitta se așeza, astfel, pentru somnul de veci, fără a fi bănuit sau voit anume, lângă fiica ei dragă, Corina. Poate aceasta s-o fi strigat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
specialiștii în istoria culturii și în literatura comparată îl numesc Europa Centrală, "A treia" Europă, Europa "intermediară" sau cu sintagma germană Mitteleuropa, Zwischeneuropa, Ostmitteleuropa, ori cu varianta austriacă Zentraleuropa Bucovina rezumă ea însăși vitregiile, schimbările dramatice, implicațiile și complicațiile stăpânirii habsburgice, cu acel "homo bucovinensis" sau ale celei sovietice, cu acel pretins "homo sovieticus", ca și anacronica stare actuală de provizorat, când jumătatea de nord a provinciei, adică 6.340 km2 din cei 10.442, cât însuma Bucovina întreagă, se află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Centrul de studii din Rădăuți încearcă să reconstituie punctul de vedere românesc, cu privire la modul cum s-a ajuns la situația actuală, procesul și etapele deznaționalizării românilor bucovineni, căile și mijloacele prin care s-a ajuns, cu începere din etapa stăpânirii habsburgice și continuând cu cea sovietică, iar în prezent cea ucraineană, la statisticile demografice actuale, prin colonizări, imigrări, expulzări, deportări și chiar exterminări, încât, din majoritari, românii bucovineni au devenit minoritari și numărul lor continuă să scadă. În ultima vreme, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sau a statelor născute pe ruinele sale, cum e cazul Ucrainei (care a preluat sub administrația sa teritorii locuite de polonezi, români, cehi, slovaci și unguri etc.), nu lipsesc nici ideile nostalgice, exagerările, caracterizările subiective cu privire la rolul și locul imperiului habsburgic, până în 1918. Mitul habsburgic pe care încercam să-1 schițăm și să-l dezaprobăm într-o primă formă în 1998, la Simpozionul Internațional Istoria ca discurs demistificator, organizat la Iași, sub egida Academiei Române și a Comisiei Naționale pentru UNESCO are ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe ruinele sale, cum e cazul Ucrainei (care a preluat sub administrația sa teritorii locuite de polonezi, români, cehi, slovaci și unguri etc.), nu lipsesc nici ideile nostalgice, exagerările, caracterizările subiective cu privire la rolul și locul imperiului habsburgic, până în 1918. Mitul habsburgic pe care încercam să-1 schițăm și să-l dezaprobăm într-o primă formă în 1998, la Simpozionul Internațional Istoria ca discurs demistificator, organizat la Iași, sub egida Academiei Române și a Comisiei Naționale pentru UNESCO are ca element aglutinator iudaismul pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Comisiei Naționale pentru UNESCO are ca element aglutinator iudaismul pentru Europa Centrală, așa cum grecismul e invocat pentru mitul bizantin în cazul Europei sud-estice. Formulat sub o multitudine de variante, nu numai pentru Bucovina, ci pentru întreg spațiul Europei Centrale, mitul habsburgic aduce în atenția contemporanilor "o realitate a Imperiului habsburgic idealizată azi, ca simbolizând armonia dintre popoare diferite", un fel de "paradis transnațional" cu un potențial multicultural și multilingvistic benefic, roditor pentru gânditori și poeți; pornind de la o reconstruire nostalgică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pentru Europa Centrală, așa cum grecismul e invocat pentru mitul bizantin în cazul Europei sud-estice. Formulat sub o multitudine de variante, nu numai pentru Bucovina, ci pentru întreg spațiul Europei Centrale, mitul habsburgic aduce în atenția contemporanilor "o realitate a Imperiului habsburgic idealizată azi, ca simbolizând armonia dintre popoare diferite", un fel de "paradis transnațional" cu un potențial multicultural și multilingvistic benefic, roditor pentru gânditori și poeți; pornind de la o reconstruire nostalgică a trecutului, proiectând "o versiune concentrată a Europei însăși în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
potențial multicultural și multilingvistic benefic, roditor pentru gânditori și poeți; pornind de la o reconstruire nostalgică a trecutului, proiectând "o versiune concentrată a Europei însăși în întreaga ei varietate culturală (o varietate maximă în interiorul unui spațiu minim), autorii și apărătorii mitului habsburgic sunt convinși de regăsirea Europei Centrale pierdute", având ca ax al existenței și potenței sale nemții din Germania și Austria, cele 11-12 milioane de minoritari germani din statele răsăritene ale Europei. Sesizând perspectivele actuale și viitoare ale difuzării și acceptării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Rider constata falsitatea caracterului său progresist, scriind că, de pildă, în cazul a două teritorii ocupate și anexate de austrieci, Galiția și Bucovina, din ceea ce fusese anterior un teritoriu polonez și, cel de-al doilea, românesc, au ajuns în cadrul imperiului habsburgic, în ajunul Primului Război Mondial, "două provincii fără nici o altă identitate istorică, geografică, spirituală decât aceea în întregime creată, ce s-a făcut în timpul perioadei integrării lor la monarhia austro-ungară"; iar evreii, care se aflau între așa-zisele naționalități istorice austriacă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și reunirea ei la România, "odată cu mișcarea suprarealiștilor din Cernăuți", ai cărei exponenți străluciți au fost Rose Auslander și Paul Celan. Același J. Le Rider intuia, în finalul analizei sale cu privire la încercarea unora de-a reactualiza, difuza și exagera mitul habsburgic, că s-ar putea să asistăm la împlinirea previziunilor politologului Arnulf Baring că "Germania nu va face altfel, decât să pătrundă economic în Europa de Est și este probabil că ea va obține, astfel, ceea ce al III-lea Reich nu a putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]