2,011 matches
-
ia spune-mi cum se numește felul acesta de friptură?» «Miel înăbușit, boieri domnia voastră, miel fript hoțește...»“ Oaia la groapă sau mielul haiducesc sunt feluri de mâncare născute în condițiile precare oferite de codru, fratele românului, dar mai ales al haiducului; și nu numai al haiducului român... În cartea sa de bucate, Mihail Sevastos susține fără nici o ezitare originea grecească a acestui preparat culinar, a mielului à la armatoli kai kleftes: „Așa se frigea mielul în Balcani, în timpul rebeliunilor împotriva stăpânirii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
numește felul acesta de friptură?» «Miel înăbușit, boieri domnia voastră, miel fript hoțește...»“ Oaia la groapă sau mielul haiducesc sunt feluri de mâncare născute în condițiile precare oferite de codru, fratele românului, dar mai ales al haiducului; și nu numai al haiducului român... În cartea sa de bucate, Mihail Sevastos susține fără nici o ezitare originea grecească a acestui preparat culinar, a mielului à la armatoli kai kleftes: „Așa se frigea mielul în Balcani, în timpul rebeliunilor împotriva stăpânirii turcești. În păduri, în munți
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de bucate, Mihail Sevastos susține fără nici o ezitare originea grecească a acestui preparat culinar, a mielului à la armatoli kai kleftes: „Așa se frigea mielul în Balcani, în timpul rebeliunilor împotriva stăpânirii turcești. În păduri, în munți, armatoli (ostași) și kleftes (haiduci) - în sensul de „patrioți“ sau „partizani“ - se ospătau cu miei fripți în blana lor. Această practică a trecut și-n țările noastre, cunoscută sub numele de «miel fript hoțește».“ Dacă există o dimensiune sacră în această rețetă, ea este foarte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
multe suspiciuni. Cu timpul, ea a devenit un eficient instrument de propagandă oficială a regimului politic totalitar. Figurile emblematice și exemplare din punct de vedere mental și comportamental ale celor cinci decenii de comunism românesc erau ilegalistul, muncitorul, pionerul și haiducul. Pe acestea le analizează competent și subtil Gelu Teampău în partea a treia a cărții sale. În același timp, banda desenată a fost și un subtil mijloc de ironie subversivă și de critică mascată a multor patologii mentale și sociale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
asemenea să identific modele comportamentale și identitare propuse tinerilor cititori prin intermediul benzii desenate, dintre care se disting patru figuri asupra cărora accentul cade în grade diferite de-a lungul celor aproape cinci decenii de comunism românesc: ilegalistul, muncitorul, pionierul și haiducul. Dare de seamă metodologică În ce privește metodologia cercetării, din declarațiile de intenție se poate deduce că prezenta lucrare nu se putea sprijini pe o singură disciplină, oricât de avenită ar fi aceasta. Multe discipline concură la elaborarea unui atare demers, fiecare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
desenatorii care au abordat banda desenată istorică se detașează Puiu Manu (care pe lângă contribuțiile amintite va mai crea în deceniul al nouălea bandă desenată cu subiecte plasate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial), Albin Stănescu (care îl preia pe haiducul Miu-al-Florilor creat în 1968 de către Ioan Deak-Cluj, dar se implică și în scenarii realiste ca August fierbinte în 1974, Arcașii lui Ștefan cel Mare în 1969 pe scenariul lui C. Anton, Căpitanul lui Mihai Vodă Viteazul pe scenariul lui Petre
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
daci Dromichete, Burebista, Decebal, prin Menumorut, Litovoi, momentul Posada, voievodul Dragoș, Mircea cel Bătrân (reșapat în "cel Mare"), Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Ioan Vodă cel Cumplit (sau mai neutru, "cel Viteaz"), Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, presupusul haiduc Miu-al-Florilor (promovat în panteonul revoluționar), Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, un nou haiduc, Adam Neamțu, luptele de la Plevna, răscoalele de la 1907, Primul Război Mondial din care este selectată figura Ecaterinei Teodoroiu și, în fine, cel de-al Doilea Război Mondial
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Bătrân (reșapat în "cel Mare"), Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Ioan Vodă cel Cumplit (sau mai neutru, "cel Viteaz"), Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, presupusul haiduc Miu-al-Florilor (promovat în panteonul revoluționar), Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, un nou haiduc, Adam Neamțu, luptele de la Plevna, răscoalele de la 1907, Primul Război Mondial din care este selectată figura Ecaterinei Teodoroiu și, în fine, cel de-al Doilea Război Mondial, cu o mitologie aferentă abundentă.853 Nu sunt necesare solide studii istorice pentru
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
acestora (de exemplu un copil rupând creanga unui copac în prima coloană și unul sădind un copac același? în cea de-a doua). În fine, un al patrulea model pe care vreau să îl aduc în discuție este cel al haiducului, figură justițiară și mesianică, departe însă de modelul lui Robin Hood, cel supus principiului monarhic și, impardonabil, extrem de pios.903 Haiducul explodează practic în cultura de masă românească odată cu marșarea decisă pe linia naționalistă impusă în deceniul al optulea de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a doua). În fine, un al patrulea model pe care vreau să îl aduc în discuție este cel al haiducului, figură justițiară și mesianică, departe însă de modelul lui Robin Hood, cel supus principiului monarhic și, impardonabil, extrem de pios.903 Haiducul explodează practic în cultura de masă românească odată cu marșarea decisă pe linia naționalistă impusă în deceniul al optulea de regimul Ceaușescu, încununată cu găselnița protocronistă inițiată de către Edgar Papu în articolul "Protocronismul românesc", apărut în 1974 în revista Secolul XX
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dacică pură a poporului român, continuitatea culturală, istorică și politică împlinită de către Ceaușescu însuși, la pachet cu o "mentalitate de asediu" opusă celei tradiționale, pentru care cucerirea romană oferise beneficiile unei civilizații superioare, și superioritatea românească în orice domeniu.904 Haiducul apare și el ca un "ilegalist" istoric, un revoltat funciar, însă profilul său nu se integrează în butaforia internaționalistă, ci din contră, apare descris ca cel mai dârz apărător al identității naționale, sabotată din vârful ierarhiei politice și eclesiastice. Figură
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sabotată din vârful ierarhiei politice și eclesiastice. Figură romantică, fără îndoială, apărătorul săracilor și al românității, penetrează întreaga istorie, de la amintiții latrones daci, la sfârșitul veacului al XIX-lea, devenind, până la urmă, singurul păstrător al identității românești. Nu din întâmplare, haiducii români au căpătat viață de celuloid prin contribuția "sex-simbolurilor" masculine ale României ultimului sfert de secol XX, ca Adrian Pintea (Iancu Jianu) și mai ales Florin Piersic (Pintea Haiducul, seria Haiducii și seria Mărgelatu, veritabil exemplu de "western" românesc). Haiducul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
devenind, până la urmă, singurul păstrător al identității românești. Nu din întâmplare, haiducii români au căpătat viață de celuloid prin contribuția "sex-simbolurilor" masculine ale României ultimului sfert de secol XX, ca Adrian Pintea (Iancu Jianu) și mai ales Florin Piersic (Pintea Haiducul, seria Haiducii și seria Mărgelatu, veritabil exemplu de "western" românesc). Haiducul era, obligatoriu, și un bărbat frumos, esență a vigorii naționale (aviz domnițelor din casele nobiliare europene?). Aceleași mesaje, tehnici și teme sunt promovate prin urmare prin toate canalele mass-media
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
urmă, singurul păstrător al identității românești. Nu din întâmplare, haiducii români au căpătat viață de celuloid prin contribuția "sex-simbolurilor" masculine ale României ultimului sfert de secol XX, ca Adrian Pintea (Iancu Jianu) și mai ales Florin Piersic (Pintea Haiducul, seria Haiducii și seria Mărgelatu, veritabil exemplu de "western" românesc). Haiducul era, obligatoriu, și un bărbat frumos, esență a vigorii naționale (aviz domnițelor din casele nobiliare europene?). Aceleași mesaje, tehnici și teme sunt promovate prin urmare prin toate canalele mass-media sau artistice
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
haiducii români au căpătat viață de celuloid prin contribuția "sex-simbolurilor" masculine ale României ultimului sfert de secol XX, ca Adrian Pintea (Iancu Jianu) și mai ales Florin Piersic (Pintea Haiducul, seria Haiducii și seria Mărgelatu, veritabil exemplu de "western" românesc). Haiducul era, obligatoriu, și un bărbat frumos, esență a vigorii naționale (aviz domnițelor din casele nobiliare europene?). Aceleași mesaje, tehnici și teme sunt promovate prin urmare prin toate canalele mass-media sau artistice, într-o descurajantă monotonie cavernoasă. Ion Manolescu analizează această
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
consum se acomodează reciproc, în toleranță și adaptare structurală) într-un "divertisment doctrinar" care conferă iluzia coexistenței benefice și profitabile a unui "comunism dur" (discursuri politice televizate, radiodifuzate ori în presă) și a unuia edulcorat ("telenovele cu ilegaliști, filme cu haiduci filantropi și comisari interbelici fourieriști, serii de teatru TV cu activiști înțelepți și nepoții lor progresiști").905 Fig. 36 Superba interpretare a grafică a poveștii lui Harap Alb (Sandu Florea) Lucian Boia este însă de părere că părăsirea internaționalismului și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o monstruozitate umană redusă la reflexe identitare robotizate), pionierul ("viitorul de aur" al Patriei, nimic mai mult decât "plastilina umană" fără însușiri, din care regimul își manufactura viitoarele cadre, individ cu copilăria mutilată sub presiunea obligațiilor fantaste și opresive), și haiducul (mai ales în ultima fază, cea a național-comunismului protocronist, ca erou din umbră al românității și al luptei de clasă). Deși nu aveau super-puteri precum personajele benzilor desenate occidentale (și pentru a nu concura în imaginar omnipotența liderilor comuniști?), tăria
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a Imaginarului, București, 1999. Deletant, Dennis; Pearton, Maurice, Romania Observed. Studies in Contemporary Romanian History, Editura Enciclopedică, București, 1998. Florea, Sandu, În lumea lui Arap Alb, Editura Sport-Turism, București, 1980. Iordache, Valentin, Epistaxis din hamsii, MJM, Craiova, 2006. Izverniceanu, Dorin, Haiducul Adam Neamțu (des. Adam Moran), Facla, Timișoara, 1985. Khapaeva, Dina; Kopossov, Nicolaï, "Les demi-dieux dela mythologie soviétique. Étude sur les représentations collectives de l'histoire", în Annales: Économies, Sociétés, Civilisations, anul 47, nr. 4-5, 1992, pp. 963-987. Kolarz, Walter, Mituri
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
représentations collectives de l'histoire, pp. 966-976. 864 Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, pp. 67-68. 865 Ibidem, p. 108. S-au "descoperit" chiar răscoale conjugate cu atacurile dacilor liberi, în reale "lupte de partizani" purtate de latrones, "haiduci" ai vremii, în instituția tipic dacică latricinia, adaugă istoricul român. 866 Ibid., p. 261. 867 Ibid., p. 265. 868 Ibid., p. 264. 869 Mădălina Nițelea, Sub semnul cravatei roșii: copilăria omului nou, în Lucian Boia (ed), Miturile comunismului românesc II
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tăvălea prin iarbă ibovnică depravată dornică de dragoste mirosea ațâțător a fân și a dezmăț nocturn cu sfârcuri strânse între dinți vămuite supte de vlagă sub coroana stejarului din fundul curții dinspre munte se prăvăleau nori mari încălecați de fantomele haiducilor iar tu țipai prelung ca o pasăre de noapte 11 august 2011 Sărutul de la marginea lumii eram doar noi stăteam la marginea lumii nu priveam în jos ca să nu amețim tu mușcai dintr-un măr verde iar eu îți vorbeam
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
te-am mai văzut! Ș-apoi dacă nici noi nu te-am cunoaște, care știm tot ce mișcă pe meleagurile astea, chiar că n-are cine să te mai știe! Ehei, tinerețe învolburată, eu am fost, la vremea mea, un haiduc vestit, Dumitru Furul mi se spunea, care oprea carele boierilor necinstiți și împărțea avutul acestora țăranilor săraci! Ha, ha, ha, râseră, în cor, cei doi băieți. Oi fi fost, dar cum de-ai ajuns vedenie omenească? Am fost prins și
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ascultare sălașul acela, care se zărește la poalele pădurii, spre Podu de Lut. Iar tatăl vostru m-a ascuns, când era să fiu prins de boierul Barbu și de oamenii acestuia, iar eu i-am dat toată agoniseala mea de haiduc o pungă cu galbeni și jurământul haiducesc! Mirați, cei doi flăcăi se ploconiră în fața uncheșului și-i sărutară mâna dreaptă. Cu lacrimi în ochi, firava făptură binecuvântă frunțile plecate ale feciorilor și-i rugă să-l ia și pe el
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Sfarmă Piatră șimi am sălașul pe aceste meleaguri. Eu conduc Ținutul de Piatră. Noi căutăm Peștera Uitării! spuseră, pe nerăsuflate, cei doi frați. La greu lucru v-ați încumetat, rosti gânditor Sfarmă Piatră. Dumnezeu o să ne ajute! se semeți fostul haiduc. Eu vă voi apăra, dar am poruncă să nu încalc granița Ținutului. Dar, dacă veți avea nevoie de puterea mea, vă dau acest fluier: de veți fluiera o dată, voi ști că sunteți la mare primejdie și voi sări să vă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
putere poate să aibă? Pe această ființă a Gerului și a Întunericului, am ferecat-o în Peștera Uitării, rosti, cu semeție, bătrânul părinte. M-am întors și voi rămâne veșnic! hohoti Baba Iarna. Mi-ai jurat credință veșnică, murmură fostul haiduc. Doar cât vei trăi, răspunse Baba Iarna și-l prefăcu pe moșneag într-un sloi de gheață. Bătrânul și sătenii se adăpostiră de răsuflarea de gheață a Babei, rostuindu-și, apoi, traiul, bărbații tăind copaci, femeile torcând și împletind haine
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de triunghi - sigla miresei -, de 1,5 metri Înălțime, lățimea nu se specifică deoarece din ea mirele și mireasa mînă-n mînă au servit cu cealaltă mînă pe fiecare dintre invitații ce s-au trezit apoi Într-o livadă magică cu haiduci Învîrtindu-se În jurul focurilor care rumeneau porcii și berbecuții puși la proțap, așa cum Își vor aduce aminte peste ani ștergîndu-și pe furiș o lacrimă, berbecuți discreți și-un proțap elegant Într-un superb joc de lumini prin perdeaua de ploaie miraculoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]