8,063 matches
-
aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
capilarele ar fi turtite și nu ar fi perfuzate; această zonă 1 nu există în condiții normale, deoarece presiunea arterială pulmonară e suficientă pentru a ridica sângele până la vârful plămânului. Ea poate să apară dacă presiunea arterială este redusă (după hemoragii severe) sau dacă presiunea alveolară este crescută (în cursul presiunii pozitive de ventilație). Această zonă ventilată dar neperfuzată este inutilă pentru schimbul gazos; spațiu mort alveolar. In zona 2 presiunea arterială pulmonară este crescută datorită efectului hidrostatic și depășeste presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
brațului și accelerând, poate, numai velocitatea piciorului. A trânti un pumn, la supărare, în nasul unui semen, este a trăda enciclopedia și cultura. Un bărbat cultivat nu dă niciodată: el face cocoși de hârtie, lipsiți de facultatea de a provoca hemoragii, și-i aruncă în spațiu. Un bărbat cultivat și binecrescut nu lovește; vârându-și mâna între nasturii jiletcii, ca un Napoleon, el procedează zicând: " Domnule, consideră-te pălmuit""138. La Arghezi, primitivismul gestului ar funcționa ca un garant al sincerității
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
bolii, el are posibilitatea să creeze boli și bolnavi ... Teoria propusă de Thomas Szasz și Marc Hollender 365 identifică trei tipuri de relație medic-bolnav: • medicul activ și pacientul pasiv fapt vizibil mai ales în cazurile de urgență: comă, răni grave, hemoragii etc., prototipul relației fiind cel dintre mamă și bebeluș: medicul are control absolut asupra situației, își exercită meseria fără nici o restricție din partea pacientului; • bolnavul vine la medic pentru că suferă, pentru că este bolnav, acceptă poziția de putere și autoritate a medicului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ocupă Mindanao (Filipine), iar RAF bombardează Tokyo (124.000 de victime ucise instantaneu sau decedate ulterior, mai multe decît la Hiroshima). // Resturile flotei japoneze sînt distruse în bătălia navală din largul insulei Okinawa (aprilie). // În urma decesului președintelui Roosevelt (4 aprilie; hemoragie celebrală), vice-președintele Harry Truman devine președinte al Statelor Unite (12 aprilie). // Mussolini este capturat de partizanii italieni și împușcat la Milano, împreună cu Clara Petacci (28 aprilie). // Are loc conferința multinațională de la San Francisco, cu participarea delegațiilor din 46 de state (25
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Se poate considera că hipertensiunea arterială nu este o boală în sine, ci o condiție patologică ce evoluează spre complicații grave, însoțite de speranță de viață scăzută, dintre care menționăm insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică și rupturile vasculare (ce conduc la hemoragie și infarct, cu importanță deosebită în termeni de morbiditate, complicații și mortalitate, atunci când se produc la nivel cerebral și renal). Una din metodele clasice folosite pentru inducerea experimentală a hipertensiunii arteriale, ce arată clar importanța echilibrului volemic și a implicării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
capilarele ar fi turtite și nu ar fi perfuzate; această zonă 1 nu există în condiții normale, deoarece presiunea arterială pulmonară e suficientă pentru a ridica sângele până la vârful plămânului. Ea poate să apară dacă presiunea arterială este redusă (după hemoragii severe) sau dacă presiunea alveolară este crescută (în cursul presiunii pozitive de ventilație). Această zonă ventilată dar neperfuzată este inutilă pentru schimbul gazos; spațiu mort alveolar. In zona 2 presiunea arterială pulmonară este crescută datorită efectului hidrostatic și depășeste presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Se poate considera că hipertensiunea arterială nu este o boală în sine, ci o condiție patologică ce evoluează spre complicații grave, însoțite de speranță de viață scăzută, dintre care menționăm insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică și rupturile vasculare (ce conduc la hemoragie și infarct, cu importanță deosebită în termeni de morbiditate, complicații și mortalitate, atunci când se produc la nivel cerebral și renal). Una din metodele clasice folosite pentru inducerea experimentală a hipertensiunii arteriale, ce arată clar importanța echilibrului volemic și a implicării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
capilarele ar fi turtite și nu ar fi perfuzate; această zonă 1 nu există în condiții normale, deoarece presiunea arterială pulmonară e suficientă pentru a ridica sângele până la vârful plămânului. Ea poate să apară dacă presiunea arterială este redusă (după hemoragii severe) sau dacă presiunea alveolară este crescută (în cursul presiunii pozitive de ventilație). Această zonă ventilată dar neperfuzată este inutilă pentru schimbul gazos; spațiu mort alveolar. In zona 2 presiunea arterială pulmonară este crescută datorită efectului hidrostatic și depășeste presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
degenerescență, nervozitate. Consumul trebuie să fie mai mare primăvara. Sinteza acidului ascorbic a fost realizată de Howarth și Reichstein (1933). Tot Szent Györgyi descoperă vitamina P, care asigură permeabilitatea capilară, respirația cutanee. Este constituent al coenzimei A. Lipsa ei dă hemoragii. Se află în ficat, ou, drojdie de bere. Între vitaminele liposolubile, D este leacul rahitismului. Încă din 1827, Bretonneau recomanda uleiul ficatului de pește în tratarea rahitismului. Izolarea vitaminei D însă a fost realizată în 1921 de Alvin Max Pappenheimer
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a ajuns la operarea lentă, funcțională, minuțioasă, artistică prin izolarea inimii, plămânilor, grație tehnicilor de asigurare a circulației extracorporale, artificiale, sub hemostază, în condiții de anestezie și asepsie, serviciul de reanimare fiind în permanentă stare de alertă. Vechile piedici: durerea, hemoragia și infecția au fost îndepărtate din calea chirurgiei. De la ligatura practicată în secolul XVI de Gabriel Fallope (Fallopia), în Italia și de Ambrosie Paré, în Franța, s-a ajuns la tehnicile endoscopice cu laser, rolul anestezicelor fiind covârșitor. Știm că
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
un loc major în practica medicală, în eforturile medicinei de a apăra și prelungi viața. Dezvoltarea disciplinelor medicale biologice între care imunologia și genetica îi asigură perspectivele. În același timp remarcăm progresul chirurgiei maxilo-faciale, a grefelor de măduvă osoasă, tratarea hemoragiilor cerebrale cauzate de hipertensiune, ateroscleroză, rupturi de anevrisme etc. Chirurgia obstetricală, ginecologică, infantilă, cunosc un progres rapid. Destule maladii nu și-au găsit leacul. Altele noi apar. Vârsta medie de viață a crescut semnificativ, s-a dublat (aproximativ fiind de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
XIX, se remarcă Thoma Ionescu, venit de la Paris în 1895, pentru el creându-se la Facultatea de Medicină din București, o catedră specială. Chirurgia înregistrează noi progrese în secolul XX, datorită perfecționării anesteziei, hemostazei și asepsiei care au învins durerea, hemoragia și infecția. La evoluția chirurgiei contribuie perfecționarea metodelor de investigație și posibilitatea transfuziei sanguine, fără riscuri, și lucrul în echipă, perfecționarea instrumentarului, și valoarea crescândă a laboratorului biochimic. Se avansează spre abordarea creierului și a cutiei toracice odată cu aplicarea principiilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
predominanță simpatică, reprezentate de tahicardie și vasoconstricție care, crescând debitul cardiac și rezistența periferică, corectează prompt tulburarea circulatorie. Prin acest mecanism neuro-reflex, se evită scăderea presiunii sanguine în timpul trecerii de la elino- la ortostatism, precum și prăbușirile brutale de tensiune în cazul hemoragiilor mici și mijlocii. Dacă, din contră, presiunea cu care sângele ajunge la nivelul zonelor reflexogene depășește valorile normale, apar reacții reflexe de natură parasimpatică, de tip cardioinhibitor și vasodilatator. În modul acesta, presiunea reglează presiunea, așa cum spunea Morat, prin mecanismul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
patului vascular, cât și întoarcerea venoasă, umplerea diastolică și volumul sistolic, care, în funcție de frecvență, asigură debitul cardiac normal sau patologic. Creșterea volumului circulant din cazul retenției sau ingestiei mari de lichide predispune la hipertensiune arterială, iar scăderea masei sanguine prin hemoragii atrage după sine tendința la prăbușire a presiunii arteriale. Implicațiile presionale ale vâscozității sângelui ca factor sanguin de modificare a rezistenței vasculare periferice au fost menționate anterior. Procesul de fricțiune dintre elementele seriei roșii ale sângelui și pereții arterelor contribuie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
anormale, astfel încât circulația bronșică preia o parte din rețeaua arterială pulmonară. În aceste condiții, debitul arterial bronșic poate crește, atingând valori până la 5-20% din debitul ventriculului stâng. Circulația pulmonară neadaptată valorilor tensionale crescute din teritoriul bronșic poate fi sediul unor hemoragii grave. II.3.2.2. Vascularizația funcțională Circulația pulmonară, sau mica circulație, este formată dintr-un sistem arterial pulmonar, care cuprinde artera pulmonară și ramurile sale divizionare până la capilarele pulmonare, și un sistem venos pulmonar, care constituie circulația de retur
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intensă și se însoțește progresiv de neliniște, teamă și delir. Apariția senzației de sete este determinată de: - deshidratarea extra- și intracelulară, cauzată de pierderea de lichide și hiperosmoză, în general; - scăderea debitului cardiac și a masei sanguine, în caz de hemoragie, insuficiență cardiacă acută etc. Centrul setei se află în hipotalamusul anterior, latero-caudal față de nucleul supraoptic și suprapus parțial pe nucleul paraventricular (fig. 118). Stimularea cu electrozi a acestei zone determină ingestia de apă sau alte lichide direct proporțional cu timpul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
chemoreceptorii carotidieni, dovadă fiind culegerea de biopotențiale din centrii setei în cazul injectării de soluții hipertonice în carotidă. Hipovolemia. Scăderea volumului de lichid extracelular stimulează centrul setei pe cale independentă de cea care mediază setea ca răspuns la hiperosmolaritatea plasmei. Astfel, hemoragia determină creșterea consumului de lichide, chiar dacă osmolaritatea plasmei nu este modificată. Efectul depleției lichidelor extracelulare asupra setei este mediat de sistemul renină-angiotensină. Acesta face legătura între aportul hidric și controlul renal atât al volumului lichidului extracelular, cât și al reabsorbției
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de ADH și a descărcărilor eferente simpatice însoțite de scăderea secreției de renină determină creșterea fluxului sanguin renal și ritmul filtrării glomerulare urmate de hipersecreția apei și NaCl, contribuind la restabilirea volemiei normale. Invers, reducerea volumului de sânge produsă de hemoragie, crește secreția de ADH și activitatea simpatică eferentă și reduce excreția de apă și NaCl, prevenind accentuarea hipovolemiei. O serie de alte reflexe interoceptive (pulmonare, cardiace, gastrointestinale, genitale etc.) pot determina modificări ale funcțiilor renale. Influența scoarței cerebrale prefrontale și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în vederea reținerii apei și restabilirii echilibrului hidroelectrolitic, hipoosmoza provoacă efecte inverse de tip hiposecretor și diuretic. Stimularea sau inhibarea secreției de ADH poate fi realizată și pe cale neuroreflexă, cu punct de plecare din tubul digestiv, zonele reflexogene, inima dreaptă etc. Hemoragia, durerea, anxietatea cresc, de asemenea, secreția de ADH. Alcoolul, din contra, o diminua, activând diureza. Mecanismul acțiunii antidiuretice a arginin-vasopresinei este insuficient cunoscut. Creșterea reabsorbției facultative a apei la nivelul tubului distal și canalului colector a fost inițial pusă pe seama
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
loc mult mai important decât cea de a doua. În afara acestor informații umorale specifice, un rol deosebit revine factorilor nervoși nespecifici de origine extero- și interoceptivă. Aceștia sunt foarte numeroși și polimorfi, începând cu variațiile termice (cald, frig), traumatismele și hemoragiile și sfârșind cu efortul, anoxia, infecțiile sau stările psiho-emoționale. Ansamblul stimulilor nociceptivi nespecifici generatori de reacții neurohormonale complexe de adaptare și apărare poartă denumirea generică de stres. Informațiile stresante nespecifice determină stimularea corticosuprarenalei cu participarea obligatorie a ACTH hipofizar. Veriga
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]