1,230 matches
-
Această cădere concentrată în sectorul Porților de Fier crea posibilitatea ca, prin construcția unui baraj, să se realizeze o amenajare hidroenergetica foarte importantă, fără a inundă obiective mari, datorită caracterului de defileu al acestui sector, aici fiind concentrat un potențial hidroenergetic deosebit de mare: potențialul specific mediu în sectorul Porților de Fier este de 8050 KW/km, atingând în zona Gură Văii-Sip 81800 KW/km. Inițial a fost luată în calcul, că varianta posibilă, în afară de cea la care s-a recurs în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mai multor baraje, urmând că sectorul să fie împărțit în mai multe trepte.90 Varianta finală a fost cea care viza construirea a doua baraje, primul la Gură Văii-Sip, ceea ce permitea folosirea, în momentul finalizării sale, a 81% din potențialul hidroenergetic al Dunării, piedicile din calea navigației fiind înlăturate definitiv în acest sector; celălalt urma să fie construit la Gruia-Radujevac. La această soluție s-a ajuns numai după compararea tuturor variantelor posibile, activitate care trebuia să ia în seamă, atât eficientă
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și simbolic problemele navigației o constituia construirea de baraje, care să asigure, chiar la ape mici, ridicarea nivelului apelor și micșorarea vitezei acestora, lucrări indispensabile unei navigații de mare capacitate, derulată în condiții de maximă siguranță. 2.3. De ce Sistem hidroenergetic și de navigație? Problema care se ridică era cea a costurilor antrenate de lucrările care priveau în mod exclusiv îmbunătățirea condițiilor de navigație; dacă lucrările ar fi vizat numai îmbunătățirea condițiilor de navigație, acestea ar fi necesitat investiții foarte mari
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și schimburilor dintre statele riverane. Având în vedere existența acestor condiții, rezolvarea problemei navigației pe acest sector adică satisfacerea intereselor generale ale navigației devenea posibilă numai prin construirea de baraje corespunzătoare pentru centrale hidroelectrice, care să asigure astfel utilizarea potențialului hidroenergetic al acestui sector, concomitent cu îmbunătățirea condițiilor de navigație. De aceea, investițiile la marele proiect de la Porțile de Fier urmau a fi destinate atât lucrărilor necesare utilizării potențialului hidroenergetic al Dunării în sectorul comun româno-iugoslav, cât și lucrărilor și instalațiilor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
baraje corespunzătoare pentru centrale hidroelectrice, care să asigure astfel utilizarea potențialului hidroenergetic al acestui sector, concomitent cu îmbunătățirea condițiilor de navigație. De aceea, investițiile la marele proiect de la Porțile de Fier urmau a fi destinate atât lucrărilor necesare utilizării potențialului hidroenergetic al Dunării în sectorul comun româno-iugoslav, cât și lucrărilor și instalațiilor necesare îmbunătățirii condițiilor de navigație. Astfel, acelasi obiectiv Sistemul de la Porțile de Fier îndeplinește două funcții: • una care privește producția de energie electrică; • cealaltă, care privește îmbunătățirea condițiilor de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
important de reținut faptul că proiectul de la Porțile de Fier îndeplinea cumulativ aceste două funcții, investițiile necesare realizării sale fiind finanțate și executate de către Republică Populară Română (RPR) și Republică Populară Federativa Iugoslavia (RPFI). Însă finanțarea investițiilor destinate utilizării potențialului hidroenergetic al fluviului Dunărea nu urma să fie recuperată de către aceste două state, ele fiind beneficiarele directe ale acestor mari investiții, în timp ce realizarea investițiilor destinate îmbunătățirii condițiilor de navigație, deși a fost asigurată prin finanțarea și executarea venită din partea celor două
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
sistemul de ecluze asigurau atât un transport mai ieftin al produselor lor la trecerea prin sectorul Porților de Fier, cât și producția de energie, atât de necesară industrializării economiilor lor. 2.4. Caracteristicile negocierilor bilaterale româno-iugoslave purtate în vederea realizării Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier 2.4.1. Preliminariile negocierilor Deși de pe la mijlocul secolului al XIX-lea au început să fie executate studii și lucrări destinate îmbunătățirii navigației și eliminării riscurilor la trecerea navelor prin cel mai periculos sector
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
această țară să-și consolideze prestigiul pe plan intern și internațional. Iar apropierea de Iugoslavia era o premisă esențială în vederea intrării în faza pre-negociatorie, în direcția tatonării posibilității de a realiza în comun un sistem ce urma să utilizeze potențialul hidroenergetic al fluviului Dunărea. Aceasta nu face decât să scoată în evidență faptul că, atât timp cât contextul politic internațional a fost caracterizat de o stare de tensiune (în prima parte a războiului rece) cele două state riverane nu au avut posibilitatea de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a oprit la București (bineînțeles că numai după ce a stabilit această cu ocazia vizitei sale la Moscova). Cu această ocazie s-a făcut referire în mod public la dorința ambelor state de a colabora în vederea utilizării în comun a resurselor hidroenergetice ale Dunării, aceasta fiind în interesul ambelor state. Declarația Comună de la București semnată de Iosip Broz Tito și de Chivu Stoica (Președintele Consiliului de Miniștri al RPR) la 26 iunie 1956 marchează momentul despre care se poate afirma deschis că
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
la "examinarea posibilității celei mai favorabile în vederea construirii în comun a hidrocentralei de la Porțile de Fier"155 de către o Comisie mixtă compusă din specialiști români și iugoslavi. Acesta era contextul internațional în perioada anterioară începerii tratativelor româno-iugoslave pentru realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier și se poate vedea cum absența unui context favorabil a împiedicat începerea și derularea tratativelor bilaterale. Cu toate ca la Belgrad, în august 1948, prin semnarea Convenției Dunării, statele riverane și-au luat angajamente ferme
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
să-și exercite influență, fără să țină seama de interesele navigației și ale riveranilor. 2.4.2. Necesitatea construirii hidrocentralei de la Porțile de Fier În Declarația Comună de la București din iunie 1956 s-a făcut referire directă la existența potențialului hidroenergetic imens pe care-l are Dunărea în sectorul comun româno-iugoslav. Cu ocazia acestor convorbiri s-a căzut de acord că folosirea resurselor hidroenergetice ale Dunării este în interesul ambelor țări. S-a propus întocmirea în comun de către însărcinații celor două
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Fier În Declarația Comună de la București din iunie 1956 s-a făcut referire directă la existența potențialului hidroenergetic imens pe care-l are Dunărea în sectorul comun româno-iugoslav. Cu ocazia acestor convorbiri s-a căzut de acord că folosirea resurselor hidroenergetice ale Dunării este în interesul ambelor țări. S-a propus întocmirea în comun de către însărcinații celor două state a unei scheme de amenajare a Dunării, pe porțiunea comună a fluviului, în conformitate cu ce s-a stabilit cu ocazia Sesiunii CAER din
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de amenajare a Dunării, pe porțiunea comună a fluviului, în conformitate cu ce s-a stabilit cu ocazia Sesiunii CAER din mai 1956. Din studiile elaborate de RPR (ceea ce înseamnă că România avea de mai mult timp concentrată atenția pe utilizarea potențialului hidroenergetic al Dunării) reiese că este foarte economică amenajarea unei uzine în aval de Porțile de Fier această zonă fiind și în atenția unor cercetători străini de-a lungul unei perioade continue de 118 ani, înainte de 1956 și concluziile la care
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
interesul de a cunoaște ce lucrări urmau a fi efectuate pe cursul acestui fluviu internațional și care urma să fie contribuția pe care trebuiau să o aducă ele în vederea realizării acestor lucrări. Se poate vedea că interesele privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier depășea sfera intereselor celor două state care erau implicate direct în tratative; statele riverane nu puteau rămâne indiferente față de ceea ce rezultă în urma acestor lucrări, care vizau îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre, deoarece
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mare de siguranță în sensibilul domeniu al independenței energetice, RPR reușind să-și poată susține obiectivul economic național de a crea o industrie grea, plan care era contracarat prin toate mijloacele de Moscova.171 Astfel, negocierea purtată în vederea realizării Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier a fost o negociere de dimensiuni mici, implicând direct două state RPR și RPFI dar care a presupus consultări repetate cu un for internațional ce reunea mai multe state Comisia Dunării în cadrul căreia
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de a dezvolta colaborarea în interesul relațiilor de bună vecinătate și prietenie. Ziua de 26 iunie 1956 a fost și prima zi în care s-au făcut referiri publice asupra faptului că s-a căzut de acord că folosirea resurselor hidroenergetice ale Dunării este în interesul ambelor state, cele două guverne luând hotărârea de a convoca o Comisie Mixtă formată din specialiști români și iugoslavi, care să se ocupe de "examinarea posibilității celei mai favorabile în vederea construirii în comun a hidrocentralei
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
menționat faptul că poziția iugoslavă, pentru a putea fi susținută coerent, avea nevoie de mai mult timp: modul în care era concepută organizarea administrativă a RPFI impunea negocieri între teritoriile administrative ce compuneau acel stat și, ținând seama de potențialul hidroenergetic al celorlalte râuri din teritoriile ce compuneau RPFI, trebuia mai întâi să se cadă de acord la nivel intern care sunt prioritățile și direcțiile de acțiune. În cazul RPR, acest impediment lipsea: statul român era direct administrat din București, fără ca
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
desfășurate de Comisia Mixtă s-a concretizat în MTE, care a fost înaintat spre aprobare guvernelor RPR și RPFI în aprilie 1960, pentru că în 12 iunie 1963 conducătorii delegațiilor guvernamentale să parafeze la București acordul și convențiile privind realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier, semnarea acordului și a convențiilor având loc la Belgrad, în 30 noiembrie 1963. Dacă în perioada iunie 1956 aprilie 1960 (finalizarea MTE) eforturile erau în special concentrate pe culegerea în comun de date
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
natură politică, care au contribuit și ei într-o anumită măsură la extinderea negocierii pe o asemenea perioadă de timp. De la semnarea acestor documente, rolul negocierilor de întreținere și de extensiune ținând seama de construirea celui de-al doilea Sistem hidroenergetic și de navigație, la Porțile de Fier ÎI a devenit de importanță capitala. 2.4.5. Continuitatea negocierilor În urmă sesiunii CAER din mai 1956 în cadrul căreia s-a dezbătut și problema utilizării apelor Dunării pentru producerea de energie, are
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
cele două state: este vorba de sistarea demonstrațiilor militare din orașele românești mari situate în apropierea graniței cu RPFI, si mai ales de sistarea lucrărilor militare de la graniță. În luna iunie 1956 s-au făcut referiri explicite la utilizarea potențialului hidroenergetic al fluviului Dunărea în sectorul comun româno-iugoslav, pentru ca, după ce a luat ființă Comisia Mixtă pentru conducerea și coordonarea lucrărilor din sectorul Porților de Fier, aceasta noua instituție și secțiile sale să servească drept for în care să aibă loc dialogul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în cadrul discuțiilor purtate în cadrul Comisiei Dunării în octombrie 1963, cu ocazia sesiunii extraordinare a Comisiei Dunării, precum și în anii următori, RPR și RPFI aveau o poziție diferită față de celelalte state riverane în privința cotei de participare a navigației la investițiile Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. Suma de 95 milioane USD era cea care interesa Comisia Dunării, deoarece ea urma a fi asigurată de către guvernele RPR și RPFI și urma a fi acordată sub formă de credit Administrației Fluviale
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
pagubele pricinuite prin realizarea Sistemului (specificându-se și categoriile de bunuri pentru care se vor acorda despăgubiri); stabilirea valorii investițiilor (cu specificarea părții din aceste investiții care privea îmbunătățirea condițiilor de navigație și a părții care priveau lucrările la sistemul hidroenergetic); la exploatarea acestui Sistem; la modul de recuperare a cheltuielilor care privesc îmbunătățirea condițiilor de navigație și mărimea taxelor ce urmau a fi percepute de către AFPF. Astfel, documentele semnate la Belgrad sunt: 1. Acordul bilateral dintre guvernul RPR și RSFI
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
modul de recuperare a cheltuielilor care privesc îmbunătățirea condițiilor de navigație și mărimea taxelor ce urmau a fi percepute de către AFPF. Astfel, documentele semnate la Belgrad sunt: 1. Acordul bilateral dintre guvernul RPR și RSFI, privind realizarea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier", pe fluviul Dunărea. 2. Convenția între guvernul RPR și RPFI privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. 3. Convenția privind execuția lucrărilor Sistemului hidroenergetic și de navigație
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
semnate la Belgrad sunt: 1. Acordul bilateral dintre guvernul RPR și RSFI, privind realizarea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier", pe fluviul Dunărea. 2. Convenția între guvernul RPR și RPFI privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. 3. Convenția privind execuția lucrărilor Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. 4. Convenția privind despăgubirile pentru pagubele pricinuite prin realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. 5
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier", pe fluviul Dunărea. 2. Convenția între guvernul RPR și RPFI privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. 3. Convenția privind execuția lucrărilor Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. 4. Convenția privind despăgubirile pentru pagubele pricinuite prin realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. 5. Convenția privind stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic și de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]