1,688 matches
-
lanțului cu formare de maltoză și dextrine limită care au ramificația compusă dintr-un singur rest de glucoză. * 1,6 glucozidaza scindează hidrolitic legăturile * 1,6 din amilopectină cu deramificarea acesteia; deci este o enzimă de deramificare. Maltoza rezultată din hidroliza amidonului este hidrolizată de maltază până la glucoză, care apoi este absorbită prin peretele intestinal al animalelor și metabolizată. 2.7.1.2. Glicogenul Glicogenul denumit și amidon animal este un poliglucid de rezervă, forma de depozit a glucozei în organismele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
trei tipuri de lanțuri; lanțul liniar cu capăt terminal reducător; ramificațiile exterioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil liber la C4 (capăt nereducător); ramificații interioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil glicozidic liber (capăt reducător). Prin hidroliză acidă, glicogenul se transformă în dextrine, apoi în maltoză și final în glucoză. În organismul animal glicogenul este degradat la glucoză printr-un proces numit fosforoliză, catalizat enzimatic de fosforilaze, care scindează legăturile * 1,4 începând cu capătul nereducător al
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de molecule de glucopiranoză legate * 1,4, având ca unitate structurală diglucidul celobioza. Este deci un * glucan: Celuloza prezintă un slab caracter reducător. Hidroxilii liberi din moleculă au reactivitate normală și participă la reacții de eterificare, esterificare sau oxidare. Prin hidroliza acidă a celulozei se eliberează glucoza. Degradarea enzimatică a celulozei are loc în organismul animal sub acțiunea cumulată și consecutivă a celulazei și celobiazei, secretate de către microflora intestinală, în urma căreia rezultă (la ierbivore) glucoză; Glucoza astfel formată este folosită ca
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
pereții celulari ai ciupercilor precum și ai unor microorganisme. Ca structură chimică, chitina este un polimer liniar format din molecule de N -acetilglucozamină legate 1,4-*-glicozidic (asemănător celulozei), unitatea diglucidică respectivă numindu-se chitobioză: Chitina este insolubilă în apă, iar hidroliza enzimatică sub acțiunea chitazei din tubul digestiv al insectelor duce la formare de N acetilglucozamină. 117 2.7.2. Heteropoliglucide (heteroglicani) Heteropoliglucidele sunt glucide complexe, de origine vegetală sau animală, alcătuite din 2-4 monoglucide diferite sau derivați ai acestora. Ca
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
glicozidică cu legătura 1,4 * glicozidică: Acidul hialuronic este solubil în apă grupările carboxil fiind complet ionizate cu formare de soluții vâscoase. Acidul hialuronic este hidrolizat enzimatic de hialuronidază, enzimă prezentă în bacterii, venin de șarpe, spermatozoizi, tumori maligne. Prin hidroliza și depolimerizarea acidului hialuronic din țesutul conjuctiv, de către hialuronidaza din bacteri sau veninuri, toxinele respective pătrund în organism, infectându-l. În schimb, hialuronidaza prezentă în spermatozoizi scindează acidul hialuronic din mucina care protejează ovulul, favorizând astfel fecundarea. 2.7.2
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cu atât mai slabi cu cât masa moleculară este mai mare. Reacții comune tuturor acizilor grași Saponificarea cu hidroxizii alcalini a acizilor grași genereaza săruri numite săpunuri: Săpunurile metalelor alcaline sunt solubile în apă, soluția respectivă având caracter bazic, din cauza hidrolizei acestora. Săpunurile sunt folositi ca agenți de emulsionare. Esterificarea cu alcooli a acizilor grași formează esteri: Reacții specifice acizilor grași nesaturați Hidrogenarea acizilor grași nesaturați cu hidrogen molecular și catalizatori (Pt, Pb, Ni) conduce la formarea de acizi grași saturați
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în apă și solubile în solvenți organici. 3.3.1.3. Proprietăți chimice Fiind esteri ai diferiților acizi grași cu glicerolul, gliceridele vor da reacții chimice caracteristice acestora, dar și reacții caracteristice resturilor de acizi grași și glicerol, componente. a) Hidroliza gliceridelor are loc cu apa în prezența catalizatorilor chimici (acizi, baze) sau a enzimelor numite lipaze, din clasa hidrolazelor. Reacția are loc la nivelul legăturilor esterice, care astfel se scindează cu eliberare de glicerol și acizi grași. Hidroliza se produce
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
componente. a) Hidroliza gliceridelor are loc cu apa în prezența catalizatorilor chimici (acizi, baze) sau a enzimelor numite lipaze, din clasa hidrolazelor. Reacția are loc la nivelul legăturilor esterice, care astfel se scindează cu eliberare de glicerol și acizi grași. Hidroliza se produce în trei etape (pentru trigliceride), cu formare intermediară de digliceride și monogliceride; în primele două etape hidrolizează funcțiunile ester ale hidroxililor primari, iar în ultima etapă, cea de la hidroxilul secundar. Reacția de hidroliză stă la baza obținerii glicerolului
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de glicerol și acizi grași. Hidroliza se produce în trei etape (pentru trigliceride), cu formare intermediară de digliceride și monogliceride; în primele două etape hidrolizează funcțiunile ester ale hidroxililor primari, iar în ultima etapă, cea de la hidroxilul secundar. Reacția de hidroliză stă la baza obținerii glicerolului, iar acizii grași puși în libertate reprezintă o mărime caracteristică, numită indice de aciditate (Ia). Indicele de aciditate (Ia) este dat de numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesari pentru neutralizarea acidității libere dintr-
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
aciditate (Ia). Indicele de aciditate (Ia) este dat de numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesari pentru neutralizarea acidității libere dintr-un gram de gliceridă. Indicile de aciditate este în strânsă legătură cu gradul de prospețime al unei grăsimi. Hidroliza enzimatică a gliceridelor este procesul biochimic de bază care are loc în timpul digestiei acestora, datorită căruia lipidele devin asimilabile. b) Saponificarea gliceridelor se realizează sub acțiunea bazelor tari (NaOH, KOH) și la cald, cu formarea de glicerol și săruri ale
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
a căldurii sau in prezența unor microorganisme, gliceridele sunt supuse unor transformări chimice cu formarea unor produși de degradare cu miros și gust neplăcut, proces cunoscut sub numele de râncezire. Din punct de vedere chimic râncezirea constă în reacții de hidroliză și oxidare. Râncezirea este cu atât mai accelerată cu cât gliceridele posedă un conținut mai ridicat de acizi grași nesaturați. a)Râncezirea hidrolitică începe în prezența vaporilor de apă sau a lipazelor din microorganisme și consta în prima etapă într-
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
este cu atât mai accelerată cu cât gliceridele posedă un conținut mai ridicat de acizi grași nesaturați. a)Râncezirea hidrolitică începe în prezența vaporilor de apă sau a lipazelor din microorganisme și consta în prima etapă într-un proces de hidroliză a trigliceridelor cu formarea acizilor grași constituienți și a glicerolului. b) Reacții datorate prezenței acizilor grași Râncezire cetonică -acizii grași saturați se oxidează la carbonul β cu formarea unui β cetoacid, care prin decarboxilare dă o metilcetonă cu gust neplăcut
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
carboxilici: R (CH2)n CHO + 1/2 O2 R (CH2)n COOH Aldehida Acid carboxilic Procesul de râncezire poate fi întrerupt sau prevenit prin adăugarea unor cantități mici de substanțe antioxidante. 151 c)Reacții datorate prezenței glicerolului Glicerolul rezultat prin hidroliza gliceridelor, la cald și în prezența unui deshidratant, se transformă în aldehidă acrilică (acroleina): În organismul animal, glicerolul se oxidează cu formarea celor două trioze aldehida glicerică și dihidroxiacetona 3.3.1.4. Răspândire și caracterizare În organismul animal gliceridele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
acizi grași și un rest de acid fosforic: Radicalul acidului fosfatidic se numește fosfatidil. Acizii grași din structura acizilor fosfatidici sunt saturați și nesaturați cu 16, 18 și 20 atomi de carbon. Acizii fosfatidici se formează în organismul animal prin hidroliza enzimatică a glicerofosfolipidelor, fiind totodată și intermediari în biosinteza acestora. Datorită prezenței radicalului fosfat, sunt solubili în apă, având caracter acid, formează cu bazele să ruri de sodiu și potasiu-solubile în apă. Acizii fosfatidici s-au identificat în țesutul nervos
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
au colamina în locul colinei. Din această cauză și proprietățile fizicochimice sunt asemănătoare. Deasemenea, îndeplinesc și un rol plastic, intrând alături de lecitine în structura membranelor. Structura chimică generală a colaminfosfatidelor este următoarea: Colaminfosfatidele au structură amfionică și prezintă caracter chimic amfoter. Hidroliza enzimatică a acestora, cu scindarea acidului gras nesaturat, duce la formarea lizocolaminfosfatidei. d) Serinfosfatide (serincefaline) Aceste lipide complexe azotate se găsesc în țesutul cerebral unde formează 50% din totalitatea glicerofosfolipidelor; au fost identificate și în alte organe; ficat, mușchi. Lipsesc
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cu a celorlalte glicerofosfolipide azotate, cu deosebirea că la C1 din glicerol se află un rest de aldehidă palmitică sau stearică. Ceilalți hidroxili ai glicerolului sunt esterificați cu un acid gras nesaturat (la C2) și cu fosforilcolamină (la C3): Prin hidroliza plasmalogenilor se eliberează aldehida palmitică sau stearică, acizi grași și aminoalcoolul fosforilat. f) Inozitolfosfatidele conțin în molecula lor acizii fosfatidici și mezoinozitolul R1=acid gras saturat; R2=acid gras nesaturat Inozitolfosfatida (monofosfoinozitida) O Inozitolul poate fi esterificat în pozițiile 1
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
după natura și numărul moleculelor de oze legate eteric de ceramidă. Cerebrozidele conțin în structură acizi grași cu 24 atomi de carbon. Cerebrozidele au un caracter lipofil mai pronunțat ca fosfolipidele: prezența componentei glucidice conferă acestora un caracter polar. Prin hidroliza enzimatică a cerebrozidelor se formează ca produs intermediar, după ruperea legăturii amidice și eliberarea acidului gras, galactozilsfingozina numită și psihozină. Aceasta este întâlnită în biosinteza galactocerebrozidelor. În cazuri patologice, cerebrozidele formează depozite în ficat, splină, creier, acumulări care determină o
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
servesc și ca donori de grupări fosfat necesare activității cerebrale. Fosfolipidele se asociază cu proteinele serice cu formarea lipidelor circulante. CAPITOLUL 4 CHIMIA PROTIDELOR Protidele reprezintă o grupă importantă de substanțe organice formată din aminoacizi și toți compușii care prin hidroliză eliberează aminoacizi. Conform acestei definiții rezultă următoarea clasificare generală: aminoacizi Protide : peptide proteine. Aminoacizii reprezintă unitatea structurală de bază, nehidrolizabilă din structura proteidelor. Peptidele sunt produși de policondensare ai aminoacizilor în care nunărul resturilor de aminoacizi poate varia de la 2
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
mediator al transmiterii impulsului nervos. 4.1.2. Importanța biologică a aminoacizilor Proteinele sunt constituite din 20 22 aminoacizi numiți proteinogeni. Organismul animal nu poate sintetiza toți aminoacizii, aceștia din urmă putând fi procurați prin hrană din regnul vegetal. Prin hidroliza enzimatică a proteinelor vegetale,în organismul animal se eliberează toți aminoacizii constituienți, aceștia fiind apoi folosiți pentru biosinteza proteinelor animale proprii sau a altor substanțe importante. Aminoacizii care nu pot fi sintetizați de către organismul animal, dar sunt indispensabili acestuia, se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Tre His COOH. Unor peptide li se mai atribuie și denumiri empirice, uzuale. 4.2.3. Răspândire Peptidele sunt răspândite atât în regnul vegetal, cât și în cel animal. În organismul animal peptidele apar ca produși intermediari în procesul de hidroliză a proteinelor. Unele peptide biologic active se biosintetizează din aminoacizi. 4.2.4. Proprietățile peptidelor Peptidele sunt compuși intermediari între aminoacizi și proteine și din acest considerent vor prezenta proprietăți intermediare între cele două grupe de substanțe. 4.2.4
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
solubile cu acizii și bazele. Cu sărurile de cupru în mediu alcalin, oligopeptidele dau o colorație albastru-violet, iar polipeptidele -violet intens (reacția biuretului), reacția servește la separarea oligo de polipeptide. Polipeptidele cu mase moleculare mari dau reacții asemănătoare proteinelor: prin hidroliză acidă sau enzimatică peptidele eliberează aminoacizii componenți. În organismul animal hidroliza enzimatică a peptidelor are loc sub acțiunea peptidazelor. Multe din peptidele cunoscute manifestă proprietăți fiziologice deosebite. 4.2.5. Peptide animale Peptidele animale, în ceea mai mare parte, sunt
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
alcalin, oligopeptidele dau o colorație albastru-violet, iar polipeptidele -violet intens (reacția biuretului), reacția servește la separarea oligo de polipeptide. Polipeptidele cu mase moleculare mari dau reacții asemănătoare proteinelor: prin hidroliză acidă sau enzimatică peptidele eliberează aminoacizii componenți. În organismul animal hidroliza enzimatică a peptidelor are loc sub acțiunea peptidazelor. Multe din peptidele cunoscute manifestă proprietăți fiziologice deosebite. 4.2.5. Peptide animale Peptidele animale, în ceea mai mare parte, sunt substanțe active din punct de vedere fiziologic și biochimic. Multe din
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
posterior al hipofizei și manifestă proprietăți hormonale. Ocitocina stimulează contracția musculaturii netede a uterului și a glandelor mamare, iar vasopresina crește presiunea sanguină și este antidiuretică. 4.3. Proteine Proteinele sunt substanțe organice natiurale cu o structură macromoleculară care prin hidroliză pun în libertate alfa aminoaacizi. 4.3.1. Caracterizare generală Proteinele se întâlnesc în toate celulele vii, fiind constituienți ai protoplasmei și a nucleului celular. Din acest motiv, proteinele reprezintă principalii purtători ai vieții,în această calitate ele asigură menținerea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Proteina brută% = N% x 6,25 în care 6,25 este un factor de multiplicare obținut din raportul 100/16. 4.3.3. Clasificarea proteinelor Proteinele se clasifică după structură în două mari grupe: Proteine simple sau holoproteine care prin hidroliză pun în libertate numai aminoacizi; Proteine conjugate (protide sau heteroproteine) care prin hidroliză pun în libertate pe lângă aminoacizi și compuși cu structură neproteică, care constituie componenta prostetică a heteroproteinei. Componenta neproteică poate fi de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de multiplicare obținut din raportul 100/16. 4.3.3. Clasificarea proteinelor Proteinele se clasifică după structură în două mari grupe: Proteine simple sau holoproteine care prin hidroliză pun în libertate numai aminoacizi; Proteine conjugate (protide sau heteroproteine) care prin hidroliză pun în libertate pe lângă aminoacizi și compuși cu structură neproteică, care constituie componenta prostetică a heteroproteinei. Componenta neproteică poate fi de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid fosforic, acizi nucleici, metale. 4.3.4. Structura proteinelor Proteinele sunt bipolimeri macromoleculari
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]