1,324 matches
-
duplicitatea și neadevărul sânt defecte atât de neînsemnate pe lângă altele ale lor încît par a fi virtuți. Aci nu mai e vorba de fraze, de libertate, egalitate și fraternitate sau de republică europeană ploieșteană, e vorba de crimă goală, de hoție pe șleau; nu mai avem a face cu balamucul, ci cu pușcăria. Scrisoarea d-lui Moldoveanu, care arată că guvernul rusesc renunțase de-a ne cere cară de rechiziție și că ceea ce n-au putut autoritatea marelui duce Nicolaie, a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sfârșit administrația bandiților roșii au căzut în mreaja foarte fină pe care d. Moldoveanu i-a întins-o de luni încoace. Deodată cu arestarea d-sale, care trebuie să-i fi cauzând bucurie, se va descoperi o rețea întinsă de hoții și falsificări liberale, încît temnițele nu vor fi destul de largi pentru a încăpea pe marele partid. În legătură indirectă cu arestarea aceasta stă și încurînda sosire a unui comisar imp[erial] rusesc pentru regularea despăgubirilor. [2 iunie 1879] AFACEREA N.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din opt ținuturi vânduți prin contract lui Warszawsky, împlerea listelor electorale cu rudele și funcționarii voștri, batjocorirea și ducerea ad absurdum a sistemului constituțional, înțelegerile pe sub mână cu Alianța, omorârea liniei Pitești - Vîrciorova prin tarifele așezate pentru linia Ploiești - Predeal, hoția și falsificarea de acte publice erijate în sistem administrativ, mănținerea în înalte funcțiuni a oamenilor cari au furat milioane, și - finis coronat opus - vânzarea țării și nației la jidani, iată meritele voastre de la 1848 încoace. Se mai îndoiește oare cineva
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se persecuta oameni îndealtmintrelea onești și muncitori, numai pentru că se pretinde că ar fi din partidul cutare ori cutare. Totodată ar înceta și starea de lucruri de astăzi, în care orice liberal mai cu seamă, dat afară pentru incapacitate sau hoție, se constituie și se gerează în victimă a principiilor sale politice, cerând la reîntoarcerea la putere a camarazilor săi o recompensă pentru suferințele sale pătimite pentru nație și libertate. Nu mai pomenim de marele folos că o mulțime de inteligențe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
război oricine putea presupune câte milioane trebuie să se fi furat în socoteala acestei brave și nenoricite oștiri pentru ca ea să fie redusă la o asemenea stare; cu descoperirile îngrozitoare făcute în cestiunea Warszawsky a trebuit să se vază că hoția și spoliarea averii poporului devenise în timpii cei mai grei principii de administrare în România; văzând în fine cineva numirea unui Stolojan la Justiție știe la ce are să se aștepte de acum înainte, căci Stolojan și cocoloșirea furăturilor roșii sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
neoprit, ființe multiplicate prin diviziune textilă și celulară, cu brațele încolăcite în jurul scaunelor și gâturile moi și pufoase ițindu-se dintre rafturi. Le pierdusem numărul. De fiecare dată când exploram magazinele, Maria ieșea cu un pulover. Era ca un viciu, o hoție asumată, un tic nervos. Pentru a-și satisface permanent mania, ticluise până și-un nou concept vestimentar: puloverul de vară. Teroarea se dovedea de neimaginat. Dacă un bandit ne-ar fi forțat dulapul din dormitor, mormane de pulovere ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Secret. În fine, te mai loveai de unii (ca Scurtu, dar cine știe ce interese avea) care susțineau că teoria cufărului era complet falsă și că Maiorescu fusese de bună-credință și publicase de fapt tot ce scrisese Eminescu: în timpul vieții, curat, fără hoții. Accesul era dificil. La Muzeul Literaturii se intra doar la expozițiile oficiale, iar în Biblioteca Academiei nu ajungeai decât cu cerere oficială și hârtie ștampilată de tot felul de șefi, ca-n permisie. Academicienii păzeau manuscrisele galbene și verzi, bacteriologice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
crea un pretext mai mult de despoiare. Din întîmplare s-a numit și un om cinstit prefect în acele ținuturi și atunci au încetat pretextarea marilor principii patriotice, pretextarea combaterii agitațiunilor naționale, și s-a descoperit că fondul lucrului era hoție goală. Iată dar unde e izvorul răului, în incultura, în lipsa de aptitudini economice și politice a elementelor dominante, cărora le-a dat vânt o împrejurare independentă de voința dinastiei: mișcarea maghiară din timpul războiului austro-german. Noi susținem că starea morală
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din nou. Asemenea păpușoii de rezervă, păpușoii cari se zice că le-a împrumutat lor statul la 1866, toți aceștia sunt primiți de primari, de consilieri, fără ca să fi împărțit la țărani o baniță măcar. Toată lumea cunoaște aceste abuzuri, aceste hoții, se găsesc chiar reclamații de ale țăranilor. Perceptorii, primarii însă din acele timpuri fiind morți, fugiți, insolvabili și alții achitați de tribunale, țăranul trebuie să plătească numaidecât pentru singurul cuvânt "că statul nu poate să rămâie păgubaș ". Nimeni nu-și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
defectul de căpetenie al țării noastre, răul ei abia capabil de lecuire. Astăzi defectele administrației nu mai sunt un secret public ca înainte, pe care toți îl știau și nimeni nu-l mărturisea: azi foile guvernamentale chiar mărturisesc torturile, vexațiunile, hoțiile la care sunt supuse populațiunile noastre. Pe de altă parte e asemenea dovedit că reaua administrație este un sistem de guvernământ la noi fără de care un numeros partid ca cel roșu n-ar putea exista. Demagogia noastră e flămândă, rolul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a 14 perceptori din acest pașalâc, scoși pentru abuzuri și sfeterisire de bani publici. Cine a numit pe acești perceptori?. Cine i-a menținut în funcțiune de atâta timp? Evident influențele locale în capul cărora se afla prefectul. Și când hoțiile au ajuns într-un grad încît se primejduiește chiar încasarea regulată a impozitelor, adică sfântul buget, atunci ministerul se deșteaptă și face câte un târziu și inutil esemplu. Iarăși în "Monitor" vedem că arenda moșiei Marcea a statului, arendată d-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trădător. Constatăm cu adevărată mândrie că între trădătorii militari de la 11 fevruarie n-a fost mai nici un român, că toți aciia erau greci, începînd cu fiul făclierului grec de la Botoșani. Noi [î]l credem pe român capabil de cruzime, de hoție la drumul mare, de trădare nu-l credem capabil. Bandiții răsăriți din țărînul român au fost cavaleri. Daca în privirea limbei a fost cu putință minunea ca geniul asimilant al graiului romanic să farmece * și pe aceste stârpituri, încît să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lua bani de la cet]țeni, chiar prin amenințare cu recursul la violent] dac] e nevoie, pentru scopuri publice cum ar fi ajutorarea s]racilor, pentru c] aceast] soluție este mai corect] decât alternative cum sunt cazurile indivizilor ce apeleaz] la hoția „justificat]”. Având în vedere c] anumite scopuri redistributive sunt justificabile, impozitarea asigur] distribuția egal] a greut]ților chiar și pe seama celor suficient de bogați încât s]-și permit] g]rzi de corp și alarm] la cas], iar veniturile se împart
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în majoritatea cazurilor, tocmai faptul că în trecutul său au acționat mijloace coercitive brutale, stări conflictuale severe, pedepse umilitoare, suprasolicitare școlară etc., care au determinat reacții de răspuns emotiv-impulsive de tipul: accese de mânie, furie, crize de violență, reacții revendicațive, hoții, vagabondaj etc. După cum spune V.Pavelcu, “conflictele afective pot duce la sciziunea și dezintegrarea personalității. Unitatea gândirii și acțiunii are la bază unitatea și sensibilitatea echilibrului afectiv <footnote V.Pavelcu apud V.Preda Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
care s-a declanșat Revoluția sau mișcarea respectivă. S.B.: Revoluție, pentru că s-a schimbat un regim politic. I.T.: Da, dar urmările nu au mai fost ale unei revoluții, pentru că s-au păstrat metehnele vechi și s-a dat frâu liber hoției și corupției. S.B.: În unele aspecte, ale unei restaurații. I.T.: Voiam să spun că toate documentele au fost sigilate. S.B.: Domnul general Mureșan povestea că, atunci când a revenit în unitate, a doua zi după revelion, l-a găsit pe CI
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
escadronul I al diviziei de cavalerie. La 28 februarie 83, a fost arestat, pe motiv că a împărtășit unor cădeți, subofițeri și soldați „scoposul ca ave de a eși în primăvară cu tovarășii săi la codru, ca să se apuce de hoție". Ioniță Popovici a negat acest fapt și considera că este o răzbunare la mijloc, datorată faptului că își îndeplinea funcția de „vahmistru” cu foarte multă asprime. El fusese de multe ori silit să recurgă la pedepse drastice aplicate subordonaților săi
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
57)-(58)100. Dacă are în aceste contexte o valoare modalizatoare ipotetică: (55) Borbely vede dacă se poate ține de cuvânt (http://www.tion.ro). (56) O să văd dacă pot veni. (57) Vreau să văd dacă focul e stins. (58) Hoții văd dacă e cineva acasă. Selecția complementizatorului dacă după a vedea se explică prin natura semantică a verbului. În acest sens, Ocheșanu (1961: 154) subliniază ideea că interogativele indirecte apar ca subordonate ale unui verb de informare, prin care "se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
văzut lumina zilei se numește Ianca. Este așezat oarecum în centrul județului Brăila, lângă un lac care îi poartă numele. Pe vremuri (a se citi începutul anilor ’90), lacul era bogat în pește, dar totul a fost distrus datorită nemerniciei, hoției și lipsei de conștiință profesională a angajaților pescari, care au vândut tot peștele, apoi nu au mai putut plăti curentul electric de la pompele ce reîmprospătau apa etc. Acum totul arată ca o băltoacă abandonată, ce miroase pestilențial în zilele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
fotbal Steaua și al Partidului Noua Generație. Nu trece zi lăsată de la Dumnezeu fără să apară el pe un post TV și să anunțe că „Becali va face ordine în țară“, „Becali n-o să mai permită“, „Becali o să termine cu hoțiile din România“, „Becali e în slujba neamului românesc“. Dacă nu l-ai cunoaște și nu s-ar milostivi televiziunile să-i scrie numele pe ecran, ai putea crede că e doar purtătorul de cuvânt al unui misterios și atotputernic Becali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Iubiți-vă, - ne-a spus. Noi ne iubim,/ dar din iubiri pe zi ce trece/ dispare cîte-un heruvim// - Iertați-vă. - Și ne-am iertat cu toții.../ Și-am mai ierta, dar n-avem ce ierta/ ne-au logodit din naștere cu hoții/ și-am trădat tot, de n-avem ce trăda...“ (Fulgi de secunde). Cea mai convingătoare în acest sens este, neîndoielnic, Biografică, unde ruptura cu trecutul se echivalează cu o evadare „într-un destin confuz“, al cărui rost ar fi de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
bârfa ridicată la rang de adevăr, chiar de lege, fatalismul dus la exces, ce provoacă la rându-i acel sarcasm care e capabil să Înjosească, să dezarmeze orice inițiativă, ajungându-se până acolo Încât naivitatea să treacă drept prostie, iar hoția drept deșteptăciune! Acest „balans”, cum l-am numit mai sus, Între emulii lui Eminescu și Cioran - balans care se apleacă Într-o parte și alta, după vremuri și stăpânitori, a fost nu o dată „corupt”, viciat de unii, precum Ceaușescu și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu povestiri domoale sau observații de bun-simț asupra naturii sau istoriei, o anume, explicabilă perplexitate. Și, cum Românul (ca și Franțuzul, de altfel!Ă are oroare de neînțelegere - cea mai mare insultă la Români este nu să-l acuzi de hoție, ci de prostie! -, mulți se aruncă cu capul Înainte În diverse și extrem de „pitorești” analize ale textelor cioraniene. Și, cum graba strică nu numai treaba, dar și caracterul omului, toți acești „analiști”, comentatori sau filozofi improvizați trec cu brutalitate din
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sociale, economice, culturale, religioase etc.; paza și protecția demnitarilor. Trei birouri independente - al informațiilor, al traducerilor și al copiștilor - încheiau structura centrală a D.P.S.G. Cu alte cuvinte, această instituție se ocupa de întreg palierul infracțional, fie el de domeniul public (hoții, spargeri, furturi etc.), de domeniul siguranței statului (supravegherea străinilor, atentate, anarhiști) și paza demnitarilor. Alte organe centrale au însumat Serviciul Poliției Tehnice, Serviciul Control și Inspecții, respectiv Direcția Administrației și Personalului. Direcțiunea Siguranței Generale avea în subordine Serviciul Siguranței, Serviciul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cantității de date utile obținute prin surse umane. A.6. Legiunea de Jandarmi C.F.R. În urma unor analize care au căutat identificarea unui sistem cât mai practic pentru asigurarea unei securități sporite în infrastructura feroviară, care să reprime actele de banditism, hoție și terorism, s-a decis înființarea unei structuri de jandarmi, cu o instrucție specială, care să fie pusă la dispoziția Regiei Autonome a C.F.R. Prima problemă apărută în transpunerea practică a acestei măsuri a fost lipsa fondurilor necesare, care trebuiau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
conduse de dr. Alexandru Butoarcă, respectiv de Nicolae Meda și Silviu Miclea erau mai active. Cele două grupări, pentru a-și mări numărul de membri, „utilizează sistemele politicianiste de defăimare a «adversarului»”, prin care se acuzau reciproc de necinste, trădare, hoție etc. Propaganda maghiară fiind în ofensivă, S.S.I. a revenit cu noi elemente, la 19 septembrie 1941, din Banat. Astfel, etnicii maghiari din provincie, deși „în categorică minoritate” față de celelalte grupuri etnice s-au dovedit „cei mai bine organizați”, prin directivele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]