3,545 matches
-
poposind însetate pe trifoiul cu patru foi zâmbind sub poveri înrourate chemări depărtări visuri patimi adieri de zefir pribeag narcise firave îndrăgostite de iriși-vâslași unduind miresme crude înoată într-un ostrov de verde crud ploaie de raze călduțe prinse-n hora florilor de liliac pământ reavăn mirosind a pâine iubiri îngălbenite de păpădii roiuri de fluturi valsând agale prin dimineți de Paște ce poartă arome de tămâie și-un nesfârșit dor de bine... pe-un colț de pagină ruptă dintr-un
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
dacă nu se însoară, îl va blestema și dincolo de mormânt. Să nu i se stingă neamul. Dar parcă el nu ar fi vrut să se însoare? Câte fete nu i-au trecut prin mână?! Cele mai frumoase din sat. Ce hore mai făceau în tinerețe! Era cel mai bun dansator. Vai de capul acelei fete care se potrivea cu el la dans, că n-o mai lăsa din mână! El comanda muzica și tot el țipa la lăutari să cânte mai
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
vreo fată să danseze cu el, moarte cădeau după dans. Nici la prășit nu se mai duceau câteva zile. Flăcăii satului îl respectau de frică, nu aveau curaj să-l contrazică nici la arat, nici la semănat, dar nici la horă. Au vrut să-l ia la jandarmi, dar el a refuzat. Mult tare s-au rugat de el niște ofițeri. Zicea că el trebuie să aibă grijă de locul în care a muncit și a trăit taică-su, unde s-
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
Bucegi ,munții din dreapta ,ale căror culmi au rămas un pic mai mici. - Știi cum e o căsnicie ? îmi întrerupe Marian eterna contemplare. - Cum ? - Căsnicia e ca un dans popular. Întâi e „sârbă” ,adică tropoteală mare, încet,încet ,te liniștești la „horă” și poți ajunge în final, chiar și la o „ bătută”. Iar ele trec direct la „brașoveanca ”. Asta se joacă câte doi și tu nu ești niciunul dintre parteneri. Cred că a meditat adânc până a scos-o pe-asta. Sau
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
la București, frații noștri sunt uimiți de profesionalismul și virtuozitatea orchestrelor populare precum „Lăutarii”, „Folclor”, „Mugurelul”, „Frații Advahov” ș.a. Sunt considerate cele mai bune în spațiul românesc. Printr-un miracol, fiind rusificați și interzicându-ne limba și literatura română, tradițiile, horele și doinele, sârbele și bătutele, folclorul s-a conservat la țăranii noștri care nu au frică de nimic, doar de Dumnezeu. Am renăscut, renaștem ca iarba sau floarea ce răsare din asfalt. Dar s-a muncit enorm, cu dăruire, cu
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
atât de groasă, încât niciun cuțit nu e în stare să o taie. Doar muzica dată la maxim și tropăielile zgomotoase ale dansatorilor reușesc să o acopere. Se prind și ei de mână cu ceilalți ,se învârtesc la nesfârșit în hora bucuriei și totul pare acum foarte departe.Spyros iese din rând și-ncepe în centru, dansul lui grecesc ,de „bărbat beat” . Pocnește din palme,din picioare,e-atâta energie pozitivă pe care vrea s-o dăruiască celorlalți și lui ,în
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
patimi și dogmă și mit / să savurezi momentul / nedefinit / ... / și să nu ceri pentru asta / favoruri și nume / sau titluri postume / și doar să treci fantomatic / prin lumea de rime / ca ultimul nimeni / ce-a statîintr-o clipă frumoasă / c-o horă de îngeri / la masă” Iată deci și ideea că acei care creează au fost atinși de aripa Divinității, au harul creației de frumos dat de Dumnezeu. Poetul este cel care își riscă viața pentru a deschide drumuri noi, pentru a
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
o himeră-albastră în peisajul iluzoriu Se scurge-n râuri de negare și îngerii se-neacă-n ele, Morbide vorbe mă îngroapă sub rămășițele de stele... Minciuna țopăie pe umeri și bube dulci îmi ies pe brațe, S-a prins în horă și trădarea, ca adevărul să-l înhațe; Nu-s sori în galaxii, planete pe traiectorii sinuoase Dansează și zâmbesc sardonic și-mprăștie, în jur, angoase. Apocalipsa-i la vedere, Satana ne-a furat Credința; Care Satană? Noi, satane suntem în
UCIGAŞII IUBIRII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370086_a_371415]
-
o iubesc. Plimbatu-și-a palmele peste câmpie Ziua crestele-nalte le-a mângâiat Raza de soare îmbrăcată în ie În limba română s-a revărsat. Vântul adie mai românește Ramuri recită doine străvechi Râurile murmură-n taină frățește Iar frunzele-n hore voios se întrec. Păsări măiastre își cântă iubirea Pe ramuri din codrul cel secular Limba română e însăși vorbirea Cea dulce a poporului meu milenar. Ziua aduce cu ea sărbătoarea Și bucuria neamului nost’ românesc. E ziua Limbii Române - comoara
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
în neam și limbă română. Mândru spre Soare se-nalță Tricolorul, să-l aplaude Măria Sa, Poporul. În pace să își stăpâneasca ogorul, vlăstarelor să clădească viitorul. În graiul străbun, cu harul bucuriei, răsună glasuri pe Imnul României. Protipendadă intră-n hora frăției și evenimentu-n cartea istoriei. Că nu-i sentiment mai înălțător și sfânt, cum e înfrățirea pe românesc pământ, în horă mă prind, când pun gândul în cuvânt. Cinstire să aduc din condei lăcrimând. 24 Ianuarie © Maria Filipoiu Referință Bibliografică
MICA UNIRE PENTRU ROMÂNIA MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370408_a_371737]
-
ogorul, vlăstarelor să clădească viitorul. În graiul străbun, cu harul bucuriei, răsună glasuri pe Imnul României. Protipendadă intră-n hora frăției și evenimentu-n cartea istoriei. Că nu-i sentiment mai înălțător și sfânt, cum e înfrățirea pe românesc pământ, în horă mă prind, când pun gândul în cuvânt. Cinstire să aduc din condei lăcrimând. 24 Ianuarie © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: MICA UNIRE PENTRU ROMÂNIA MARE / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1484, Anul V, 23 ianuarie 2015. Drepturi de
MICA UNIRE PENTRU ROMÂNIA MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370408_a_371737]
-
Dar, zămislit de dimineață, N-am reușit să văd prin ceată Cum vântul lacom rupe-o frunză Și-o zboară-n zare s-o ascunză. Iar eu, plăpândul giuvaer, Am fost schimbat în fulg de ger! Eh ! Asta e ! În horă prinși, Se hârjonesc de iarnă ninși, Purtați de vânt pe cer subt nori, Trei fulgi născuți din trei surori. *** Ciclul "Iarna" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Trei fulgi născuți din trei surori / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370405_a_371734]
-
veniți acasă, aveți deschisă ușa la intreare, voi sunteți izvorul pur, crescut din jalea mea, un grai născut din fericire și durere, peste vatră, peste neam, peste văzduhul Carpaților, roi izgonit din ceara de matcă prin nămoluri de aur, din horele bunicilor și din curățenia fecioarelor, un imn sunteți, cuvintele mele dragi, încrustat în veșnicie, căci a iubi-iubire e magia voastră , verbul care ne-a născut dulcea limbă românească. sâmbătă, 30 august 2014 Referință Bibliografică: în templul limbii române / Ion Ionescu
ÎN TEMPLUL LIMBII ROMÂNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370436_a_371765]
-
și de bine - susură-n orbitele pietrelor șlefuite de puhoaie până ieri mânioase - azi, bucuria arinilor îmbrățișați în umbra amiezii și-n nesfârșirea dragostei de viață... Cresc brațe de lumină pe inelele gorunilor încrustate cu nume sfinte tropotesc adâncurile în hora libertății pe pământul din care răzbate duhul Iancului strigătul bravilor sfârtecați sub roți prăvălite sub plesnetul cnutului într-un timp nemilos când rășina brazilor picură frunțile ostenite cu amintiri de demult sculptate în mințile fiilor acestui tărâm... Tulnicăresele, mândrele munților
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
minți ne spun cum că-n Moldova Trăiesc hibrizi, românii nu-s români, Că-n zecile de ani de plagă rusă Confrații au uitat de Mușatini. Când limba românească-i umilită Pe daco-getic, aspru plai străbun, Noi vom cânta mereu Hora Unirii, Vom aștepta să vină Ceasul Bun. Nu ne mai amăgiți cu baliverne, Nu vrem poduri de flori... Unire vrem! Astăzi ne este scris, prin suferință, Să izbăvim al neamului blestem. Vom aștepta... Cândva vom trece Prutul, Capul de lup
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370460_a_371789]
-
stea. Cu ele alaiul de nuntă străbate azurul, îl blagoslovesc. Cu ele Biserica cântă, Cerul și pământul Te binecuvântă din dor România imne Îți slăvesc. Gânduri-fapte-graiuri, doruri mână-n mână slujind Crezul nostru cel dumnezeiesc, se prind ca-ntr-o horă în Vestea cea Bună, credința, nădejdea în Tine le-adună, cu harul iubirii în Tine înfloresc. În stihuri de aur graiuri românești se preling în vinul Sfintelor Potire. Ctitorii, pisanii, hrisoave cerești, stiharul ce-nbracă Dacoromânia să liturghisească aleasă mărire Prea
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
regale, augustisime... Augustă persoană, poate, căci Marea Trădare a Nației a avut loc într-adevăr în August 23..., când ați frânt Sufletul întregii Națiuni. După ce a fost trădat Neamul și ați adus rușii în case, în vetre, în școli, în hore, în lăcașuri, pe ogoarele noastre, în munți, în păduri... După ce ați băgat în pușcării zeci de generali, zeci de miniștri, sute de ofițeri superiori, sute de elevi și eleve, sute de călugărițe, sute de profesori universitari, sute de profesori preuniversitari
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
ale acestor locuri, ceea ce face ca adesea să îmbrace momente ale copilăriei în straiele și manifestările specifice sărbătorilor de atunci: „Uneori,/ clipele vor/ să se întoarcă/ în timp,/ să se vadă,/ din nou, copile,/ jucând,/ cu foc și drag,/ la hora de Crăciun,/ din satul/ de-altădat’./ Feciorii/ le furau/ câte-un sărut,/ aprobat sau nu,/ dar bine/ motivat,/ la câte-o Periniță, încinsă cu-o batistă.”. Din nefericire, întorcându-se la începuturile vieții sale, nimic nu mai este cum a fost
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
15.07 între orele 17:00 - 23:30 sâmbătă 16.07 între orele 16:00 - 23:30 și duminică 17.07 între orele 11:00 - 22:00 Duminică 17.07.2016 ora 16:00 vă invităm la un program de hore românești. Vă rugăm să veniți câți mai mulți îmbrăcați în costume populare românești, în ii sau cămăși trediționale pentru a încinge câteva hore pe cinste. Dorim să mulțumim în primul rând tuturor voluntarilor care s-au implicat anul trecut atât
ROMÂNIA LA FESTIVALUL ŞI TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE VARĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370472_a_371801]
-
11:00 - 22:00 Duminică 17.07.2016 ora 16:00 vă invităm la un program de hore românești. Vă rugăm să veniți câți mai mulți îmbrăcați în costume populare românești, în ii sau cămăși trediționale pentru a încinge câteva hore pe cinste. Dorim să mulțumim în primul rând tuturor voluntarilor care s-au implicat anul trecut atât în realizarea standului gastronomic și informațional cât și în realizarea programului artistic din cadrul festivalului intercultural de vară. Fără participarea lor, cele 6 zile
ROMÂNIA LA FESTIVALUL ŞI TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE VARĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370472_a_371801]
-
cu ape line și cu foșnet de izvor, Țara mea cu munți de aur și cu cântece de dor, Toți românii azi te-aclamă cu iubire în privire Îmbrăcați în ii și fote dăruind la toți iubire. Satele vuiesc în hore chiar și-n sfânta mânăstire, Nu e inimă mai mare ca a noastră Românie Popii cântă în altare, la oraș se-adună-n piețe Pentru-această sărbătoare mână-n mână prinți, altețe. Doamne câtă frumusețe în cătunul de la sat Unde se adună
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
Ce-a rămas eternitate scris cu lacrimă-n cuvânt. Nu e țară mai bogată, mai frumoasă sau mai vie Cum e țara noastră dragă, cum e sfânta Românie. -Hai române, ieși din casă, pune vinul în ulcior Și-apoi joacă hora mare colo-n vale la izvor! Nu e fată mai frumoasă cum e fata de la țară Îmbrăcată în catrință și în iie-n primăvară... Bat străinii azi la poartă să ne cumpere pământul Și se prind cu noi în horă legănându
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
joacă hora mare colo-n vale la izvor! Nu e fată mai frumoasă cum e fata de la țară Îmbrăcată în catrință și în iie-n primăvară... Bat străinii azi la poartă să ne cumpere pământul Și se prind cu noi în horă legănându-se ca vântul. Se adună azi la porți tot românul de cu zori Cu mănunchi de crizanteme și cu alte multe flori, Depănând povești din viața României iubitoare Au uitat de-orice necaz, azi e zi de sărbătoare. Caii
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
dă de pomană. Sărbătoarea Crăciunului ținea 3 zile. În toate aceste zile nu se muncește, se petrece acasă cu familia sau cu rudele care-ți vin în vizită sau la care te duci în vizită. După masă se merge la Hora satului. Aceasta se organizează în curtea școlii sau a căminului cultural. Aici, tineri și vârstnici, deopotrivă, participă la joc. Uneori aceste hore se terminau cu o bătaie sănătoasă. Dar a doua zi protagoniștii se împăcau în fața unei oale de vin
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
rudele care-ți vin în vizită sau la care te duci în vizită. După masă se merge la Hora satului. Aceasta se organizează în curtea școlii sau a căminului cultural. Aici, tineri și vârstnici, deopotrivă, participă la joc. Uneori aceste hore se terminau cu o bătaie sănătoasă. Dar a doua zi protagoniștii se împăcau în fața unei oale de vin și nimeni nu păstra mânie pentru aceste conflicte spontane. Împodobirea bradului de Crăciun este un obicei de dată mult prea recentă, fiind
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]