14,015 matches
-
sufletului, a spiritului nostru nu va sfârși niciodată. Este și viziunea poeziei metafizice a lui Giordano Bruno. Pentru că marile zboruri ale inimii și minții se întâlnesc pe creste: El zboară gând purtat de dor/ Pân' piere totul, totul".Dincolo de orice hotar. Nu în căutarea hazardului, ci a radicalei libertății spirituale, a transposibilului această extremă a tensiunii metafizice a dorului. Revelația trans-posibilului nu a fost un hazard. A fost în logica metafizică a dorului românesc. Nu hazardul, ci necesitatea unei logici a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
În beznele pământești." Iar în Höcherer und Höchste (Mai înaltul și Cel mai înalt), după ce aici, pe pământ, poetul viețuiește diversele bucurii ale vieții, speră ca dincolo să se dizolve în iubirea eternă: Liberi, în zbor arzător Vom sui fără hotare Și în veșnica Iubire Ne vom pierde, vom dispare. Omar Khayyam, după ce deplânge în robaiyate măiestre nimicniciile destinului omenesc: Miresme, cupe, harfe și bucle aurii: O, jucării sfărmate de Vreme, jucării! Gând, faptă, renunțare, virtuți, căinți și rugi: Cenuși pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
dorințele, speranțele sale la radicala eliberare: În juru-mi, în mine sălășluiește pacea. Grijile oamenilor, ce nu obosesc niciodată, dorm. Ele îmi dau libertate și răgaz. Mulțumescu-ți, ție, o, Noapte, tu, Eliberatoarea mea! Ca un văl alb de ceață Luna înconjură hotarele șovăitoare ale depărtatelor coline... Ochiul meu se înalță spre eterna boltă a cerului, Cătând spre tine, o, strălucitoare stea a nopții! Și toate din veșnicia ta coboară asupră-mi: Uitarea dorințelor și a speranțelor toate. Simțirea mi se pierde în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
eliberându-se de suferința metafizică, de "infinita vanità del tutto" . În viziunea lui Johann Wolfgang Goethe, deschisul este zborul de contopire cu Divinitatea, așa cum scrie în finalul poemului Mai înaltul și foarte înaltul: "Liberi, în zbor arzător/ Vom sui fără hotare/ Și în vecinica Iubire/ Ne vom soarbe, vom dispare." În poezia Le Voyage, Baudelaire năzuiește irepresibil către Nou, către Necunoscut: Plonger au fond du gouffre, Enfer ou Ciel, qu'importe? Au fond de l'Inconnu pour trouver du Nouveau! Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
la vînătoare și nu se întorceau pînă nu aduceau pradă îndestulătoare la masă; tot ei se asigurau că nici un intrus n-a pătruns pe teritoriul haitei și acela care descoperea vreun răuvoitor și-l înfrunta, luptînd sau alergîndu-l pînă dincolo de hotare, cîștiga respectul nedisimulat al celorlalți. Cînd, în după-amiezele tihnite, animalele se relaxau, sătule și dornice de distracție, lupii tineri făceau demonstrații de forță, străduindu-se pînă la epuizare să dărîme vechile ierarhii sau să-și consolideze pozițiile dobîndite. Și toată
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
din zonă, bătrîn și devenit irascibil din pricina singurătății în care-și petrecuse ultimii ani, aflase că undeva, spre miazănoapte, o numeroasă comunitate de șerpi asemenea lui ar fi fost fericită să-l cunoască. Spre munte, vulturii pleșuvi întîlniseră acvilele, la hotarul dintre teritorii, și schimbaseră saluturi protocolare. Vulpile făceau, ca întotdeauna, glume fără sare, la auzul cărora, în sfîrșit!, se găsiră urși cu simțul umorului hiperdezvoltat care să le guste. Și, dincolo de amănuntele acestea care-i priveau personal, pe buzele tuturor
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
pe care li-l făcea natura... Încetul cu încetul, reînvățau să fie o familie. Într-una din zile, lupul înțelept se opri, ridicînd brusc nările în aer. Se opri și Lupino, intuind motivul. Erau la o aruncătură de băț de hotar. Ajunseseră acasă. Lupino fu primul care se apropie. Pentru el nu însemna decît că-și astîmpăra curiozitatea. Așadar, aici se născuse? Aici trăise primele luni din viață, alături de părinții săi? Din păcate, nu-și amintea absolut nimic, dar asta nu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Veriga lips\ -L upino! Copilul meu...! Devenise un plînset fără glas. Acesta-i pierise demult, după ce urlase fără oprire întreaga noapte. Nu mai avea unde să-l caute. Răscolise pădurea fir de iarbă cu fir de iarbă. Depășise cu mult hotarele teritoriului lor. Se întorsese de mii de ori la locul din care dispăruse puiul, cu speranța disperată că-l va găsi teafăr, ieșit dintr-un ascunziș pe care nu-l observase încă, în care să fi stat pitit, doar ca
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
și arhive, așteaptă sa fie scoase din uitare pentru a îmbogăți informațiile de până acum sau pentru a clarifica anumite aspecte și a contribui la noi interpretări. Este îmbucurător faptul că, în ultima vreme, atât la noi cât și peste hotare a crescut interesul față de trecutul, tradițiile și tendințele de evoluție ale acestei minorități și că au apărut lucrări bine documentate, interesante și valoroase prin conținut și interpretare, unele fiind realizate de autori provenind chiar din rândul acestei etnii. Existența unor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
invaziilor tătarilor și polonilor, în vechiul târg au mai rămas “vreo 20 de case de oameni săraci”. În timpul domniei lui Grigore Callimachi au fost date legi care urmăreau revigorarea așezării prin acordarea de scutiri fiscale doar pentru populația venită de peste hotare. Locuitorii din preajma târgului nu beneficiau de aceste avantaje tocmai pentru a nu se ajunge la o depopulare masivă a satelor. În aceste condiții în vechiul târg au ajuns numeroși negustori greci, armeni și evrei. “Privilegiul orașului Tg.Frumos” dat de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Însă cine mai are acum timp pentru el? Pușca strânsă în mâini este totul, nu avem ochi și urechi decât pentru pâlcul de cătină din față. Nu știu de ce îmi vine să cred că fiara așteaptă aici, la intrare în hotarele sale, și nu pitită pe undeva prin râpă, între tufanii de măcieș și lumânărică. O credință prin tăria căreia, probabil, și vânătorul preistoric încerca să-și aducă vânatul mai aproape. Mai știi?... Fără să vrem, ne-am înghesuit unul în
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
a transcende bun?oar? Într-un spa?iu magic În care mitul devine „substan?a gândului" ? i poezia „modul obi?nuit de expresie" (Zoe Dumitrescu Bu?ulenga) -, cel al „p?durii de argint", e suficient s? treci un prag, un hotar care desparte lumea fiinit?, real? de universul infinit al basmului, al vârstei de aur, cănd fiin?a uman? tr?ie?te „revelă?ia unei infinite dep?rt?ri", „eliberarea de propriile sale limite", „identitatea cu totul": „De treci codri de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
dep? rt?ri cosmice, În vederea unei comuniuni afective cu aspectele stihiale", ci Întreaga să fiin??, „profilat?, prin Ins??i structura ei, pe undă marilor dep?rt?ri" . Versurile din „C?lin..." sugereaz? astfel existen?a unor orizonturi nem?rginite, dincolo de hotarul ce marcheaz? „trecerea unor nesfâr?ițe obstacole În materie de Întindere, de timp, de regn ontologic, de tip a lui a fi, care În mod obi?nuit ne desparte de punctele marilor dep? rt? ri ?i ale marilor necunoscute" (E.
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
I"). Lumină ei reveleaz? orizonturi necunoscute În acest ?inut În care „aburi se ridic? din fund de v?i spre dealuri", „o insul? departe s-a fost ivind din valuri", În care totul devine Inc?rcat de sens, mai aproape de hotarul cunoa?terii; de asemenea, contururile spa?iilor se modeleaz? În func?ie de „lumină" ce se reflect? asupra lor (valurile m?rii „cresc", ??rmul negru „cre?te"). Prin for?a revelatoare a luminii sale, luna „pare s? reînnoiasc? gestul Demiurgului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
că experien?? a timpului, ? i ?? ne duc? la o mai Înalt? revelă?ie a fiin? ei". (Roșa Del Conte) Inima poetului configureaz? astfel un peisaj a ??rui metaspa?ialitate este proiectat? de lumina lunii „haut-de-lâ" -„peste vârfuri" dincolo de codri, de hotarul lumii finite, acolo unde numai „dorul" eminescian poate ajunge. Exprimat În aceste versuri, ca În Întreaga să crea?ie de altfel, În esen?a sa cea mai pur?, „dorul" exprim? „...n?zuin?? nu c?tre acest bun sau pentru altul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Toate semnifică?iile pe care le cumuleaz?, În contextul poeziei, acest topos poetic demonstreaz? Inc? o dat? c?? ?i În poezia „La steaua" „fragmentul trimite la totalitate, la lumea macromotivelor tipic eminesciene ?i major romantice" „Lumin? din lumin?", „vastitate f??? hotar", str??? tând infinitul spa?iilor, inundând „v?ile de haos" cu str?lucirea razelor sale, Luceaf?rul este În poezia lui Eminescu steaua a ??rei lumin? nu va pieri niciodat?, Întruchipând Ideea, esen?a metafizic? a luminii, simbol al spiritului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i O s?-mi zâmbeasc? iar". Lumea codrului este lumea eternei reîntoarceri a poetului. Aici I?i reg?se?te lini?tea pierdut? din vremea copil?riei ?i zâmbetul luceferilor pe cerul senin, aici basmele „de aur" ?inând straj? la hotarele timpului, deschid cu vraja cuvântului „poartă nalt? de la templul unde secolii se torc"; aici „printr-a stelelor ninsoare", poate asculta „glasul gândurilor" ce Întorc „uria?a roat a vremei" În „lumea cea aievea", a „Închipuirii", pentru c? aici gândul poetului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Înscrisă cu litere de aur sentința unui bătrân și ticălos ilegalist care Îl luase ocrotitor sub aripa lui, cum că , așa că se resemnase și acceptase că din cauza caligrafiei lui nemaipomenite fusese aruncat la „cultură“, adică unde nu pupi plecări peste hotare, mită și relații serioase. „Viața satului“ se terminase, ce-ar fi să deschidă radioul și să asculte „Unda veselă“. Își număra brichetele „de colecție“ și se gândea cu ciudă la nenorocitul ăla de elev care Îi făcea probleme, ăla de la
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani. Art. 254 Tulburarea de posesie (1) Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin violență sau amenințare, ori prin desființarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”; 7. Vânzarea bunurilor cu prețuri mult mai mari
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
a continuat strategic: ”Nu am avere personală.Totul este de la socri.Am multe de realizat în acest oraș”...Aici s-a oprit și a enumerat în gând proiectele sale. (O vilă nouă,o mașina nouă,copiii la o facultate de peste hotare,o soție nouă...). ”Doresc binele orașului,să asfaltez gropile,să aduc apă de calitate,să rezolv problema iluminatului public,să asigur toalete publice...”. (Urale ! Ovații ! Scandări ! Și încă un “rând” din partea casei!). ”Voiosu - Primar / Cel mai tare gospodar !”. Întâlnirea s-
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Primesc felicitări și mulțumiri pentru operațiunile bancare,pe mobil. In realitate nu am mobil. -Urmăriți serialele sud-americane? Va uitați la telenovele? -Nu.N-am timp de televior.Am o grădină în jurul casei,care-mi răpește tot timpul. -Ați călătorit...peste hotare? -Nu,n-am fost în străinătate. Am fost doar la Lacul Sf.Ana... -Aveți de mult aceste vise? reluă doctorița investigațiile. -Da.De vreo trei luni. -De ce ați venit atât de târziu la medic? -Pentru că mă aflu în
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
toate acestea: Daniel Goleman, ca și Freud sau alți oameni de știință, explică succesul unei persoane ca lider printr-o singură variabilă: inteligența emoțională. Ce putem spune despre celelalte variabile „nedescoperite” încă? Evoluția teoriilor despre organizații are multe pietre de hotar care par a deține „explicația” la timpul lor: managementul științific, birocrația, relațiile umane sau resursele umane. Ce va fi după inteligența emoțională? Pe de altă parte, este inteligența emoțională cea care face diferența, iar celelalte componente ale inteligenței (celelalte capacități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
extensiile" survenite în cadrul acestuia. Să reluăm astfel întrebarea: ce este umanismul? ٭ Numele lucrurilor (numirea lor) țin de modul de operare a conștiinței cu ele; numele constituie etichete după care conștiința identifică lucrurile și în jurul cărora le constituie existența, le delimitează hotarele. Odată cu apariția inginerului polii de putere din lume s-au înmulțit. Sentimente pe care ni le raționalizăm (le mutăm în domeniul raționalului) și cunoștințe care se transformă în sentimente. ٭ Comunismul, sau tentația comunismului, a dispărut (ori pare că a dispărut
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
un arc și o tolbă cu săgeți. Vitejilor! Vorbi Ștefan cu ochii În lacrimi.Acesta este Brad al nostru! De atunci, din vremea lui Ștefan cel Mare, bradul stă În vârf de munte și vara și iarna, străjuind și păzind hotarul. CUM A APĂRUT SOARELE PE CER Decebal avea o fată tare frumoasă și veselă.Și era atât de frumoasă și de veselă Încât toți curtenii o iubeau și erau atenți cu ea, ca nu cumva s-o supere și să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
vecinile și Îi cereau ajutorul la unele treburi și ea niciodată nu se da Înapoi de la lucru. Și cum gura lumii e slobodă, vestea despre fata cea frumoasă și harnică, merse din casă În casă, din sat În sat trecu hotarul și se răspândi În toate cele patru zări.Așa că nu Întârziară pețitorii, unul dupa altul. Tineri sau mai bătrâni, frumoși sau urâți, Înalți sau scunzi, grași sau slabi. Însă toti erau niște leneși fără pereche, care nu vroiau decât să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]