4,284 matches
-
1950) La 12 martie 1950, PS Părtenie Ciopron a fost numit că stareț al Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou" de la Suceava. În perioada cât a condus mănăstirea din Suceava, a fost delegat de mitropolitul Sebastian Rusan să-l reprezinte la hramuri, praznice împărătești sau sfințiri de biserici. De asemenea, în perioada 1956-1957, patriarhul Justinian Marină i-a propus să candideze la posturile de episcop al Clujului sau de mitropolit al Ardealului, dar PS Părtenie a refuzat pe motivuzl că nu cunoaște
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Gheorghe" din Șcheia a fost construită în secolul al XVII-lea în satul Șcheia din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de aproximativ 35 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului, aflat
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
de vârful Giumalău. Mănăstire său inițial schit, a luat ființă în anul 1992 prin donarea suprafeței de pământ de către familia Iacoban, din com. Iacobeni, jud. Suceava. Sub îndrumarea primului stareț Protosinghelului Daniel Leonte s-a ridicat acest Sfânt Locaș cu hramul "Înălțarea Domnului", ajutat fiind de credincioșii din satele, comunele și orașele învecinate, precum și de iubitorii de Hristos din țară. În aceeași măsură s-a îngrijit și de organizarea unei obști monahale cu trăire duhovniceasca, specifică acestei tebaide românești care a
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
este ansamblul de mănăstiri, schituri și sihaștrii din zona munților Rarău și Giumalău. Mănăstirea "Înălțarea Domnului" a fost sfințită în anul 1995 de către Înalt Prea Sfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Ansamblul mănăstirii are în componență să: Biserică cu hramul "Înălțarea Domnului", la 40 de zile după Paști, Paraclisul cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului", pe data de 01 octombrie, clopotnița în care se află două clopote ce vestesc timpul rugăciunii, prăznicarul, stăreția, chiliile monahilor și o gospodărie anexă pentru animale
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
și Giumalău. Mănăstirea "Înălțarea Domnului" a fost sfințită în anul 1995 de către Înalt Prea Sfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Ansamblul mănăstirii are în componență să: Biserică cu hramul "Înălțarea Domnului", la 40 de zile după Paști, Paraclisul cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului", pe data de 01 octombrie, clopotnița în care se află două clopote ce vestesc timpul rugăciunii, prăznicarul, stăreția, chiliile monahilor și o gospodărie anexă pentru animale; toate construcțiile fiind din lemn. În prezent obștea de monahi a
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Șagani a fost fondat în anul 1815 de către cazacii din trupele de la nordul Dunării. În anul 1817 a avut loc sfințirea bisericii cu hramul "Sf. Nicolae". În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1698 în Câmpulung Moldovenesc și strămutat în anul 1887 în satul Ciumârna din comuna Vatra Moldoviței aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în apropierea drumului național 17A și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Deși a fost una din primele biserici de lemn documentate din Bucovina istorică, fiind publicată încă din 1896, a fost uitată
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
Numele său este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Cel mai vechi document în care este menționat acest lăcaș de cult este protocolul discosului, în care sunt înscrise veniturile bisericii începând din noiembrie 1790. În biserică au fost introduse condicile mitricale pentru cei născuți începând cu
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
s-a procedat la urgentarea lucrărilor în scopul de a se face sfințirea temeliei bisericii noi în prezența înaltului oaspete. Astfel, la 3/15 iunie 1887, parohul Tit Onciul de la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” a predat cheia bisericii filiale cu hramul „Nașterea Domnului” parohului Vasile Cocorean de la Parohia „Sfântul Nicolae”, fiind de față vicarul protopresviterial George Balmoș, precum și epitropii de la ambele parohii. Apoi, la 5/17 iunie 1887, s-au transportat la biserica „Nașterea Domnului” Sfântul Antimis, chivotul cu Sfintele Taine
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
Suceava. Edificiul religios se află localizat pe o platformă cu o frumoasă panoramă asupra unei bune părți din satul Iacobești, la aproximativ 20 km nord-vest de municipiul Suceava, urmând un drum de 1 km de la șoseaua europeană E85, și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 281, având codul de clasificare . Pe această listă, monumentul figurează eronat ca datând din anul 1792
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
Voronețul s-au făcut întru numele ierarhului Nicolae, în zilele preasfinții sale părintelui Chiru Chir Gavril arhi(ereu) M(i)tropolit 1782, 7290”". La mijlocul stâlpului din stânga al aceluiași ancadrament este inscripționat numele meșterului constructor: "„Toader Olariu”". Din pisanie aflăm că hramul inițial al bisericii era cel al Sfântului Ierarh Nicolae. Biserica avea o înfățișare modestă, fiind de dimensiuni mici, ca urmare a faptului că nici numărul enoriașilor nu era mare. Odată cu creșterea numerică a comunității din Capu Câmpului, s-a simțit
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
filie a parohiei din Slobozia Sucevei (comuna Grănicești), fiind săvârșite slujbe sporadic, în unele duminici și sărbători sau cu ocazia unor evenimente petrecute în cadrul comunității. În ultimii ani, biserica din Iacobești a primit statut de parohie. Acest lăcaș își sărbătorește hramul pe 8 septembrie, având-o ocrotitoare pe Maica Domnului. În primul deceniu al secolului al XXI-lea, s-au efectuat ample lucrări de restaurare, cu efortul exclusiv al credincioșilor și al preotului paroh. Biserica de lemn din Iacobești a fost
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
au dus la concluzia că această biserică aparține perioadei rareșiene. Și alte argumente susțin această ipoteză: Petru Rareș era originar din târgul Hârlău (unde Ștefan cel Mare locuise o perioadă la Curtea domnească de acolo și înălțase o biserică cu hramul "Sf. Gheorghe") și a locuit între anii 1530-1532 la Curtea Domnească din Hârlău. Biserica a fost construită probabil în a doua domnie a lui Petru Rareș (1541-1546), potrivit lui Grigore Ureche. Rolul Curții domnești de la Hârlău s-a diminuat după ce domnitorul
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
din Iași este o biserică ortodoxă din municipiul Iași, care a fost construită între anii 1853-1858 pe locul unei biserici de lemn, mai vechi. Lăcașul de cult este situat pe strada Păcurari nr. 6, lângă Biblioteca Centrală Universitară. Ea are hramul Sfintei Cuvioase Parascheva (14 octombrie). Depindea inițial de Biserica Sfântul Nicolae cel Sărac din Iași (demolată în 1913). Biserica „Sf. Paraschiva de Sus” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
sau „Vinerea Mare” (nume ce provine de la sfânta care patronează biserica). După informațiile oferite de istoricul ieșean N.A. Bogdan, pe locul unde se află actuala Biserică „Sf. Cuvioasă Parascheva” a fost construită în jurul anului 1730 o biserică mică de lemn, cu hramul „Sf. Voievozi Mihail și Gavril”. La sud de altarul actualei biserici se află o cruce de piatră pe un postament, care indică locul Sfintei Mese a bisericii anterioare, cu inscripția 1730. Cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate în vederea întocmirii proiectului de
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
au avansat ipoteza potrivit căreia prima biserică din acest loc datează din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Între anii 1853-1858, în apropiere de locul unde se afla bisericuța de lemn, a fost construită o biserică de zid cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. Ctitorul bisericii este, după N.A. Bogdan, boierul poet Costache Conachi (1777-1849), care-și avea casele în apropierea acestei biserici. Totuși, într-o însemnare pe catapeteasmă, aflată în altar, se spune că biserica actuală a fost construită cu
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
lor istorice, toate localitățile noastre din fostele principate s-au subîmpărțit în mahalale, formațiuni urbanistice echivalente astăzi cu termenul de cartier sau de suburbie. Termenul are rădăcini în limba turcă. Mahalalele și-au luat numele, prin tradiție, de la numele, de la hramul bisericii sau mănăstirii în jurul căreia se formau, odată cu lărgirea teritorială a așezării și cu creșterea numerică a locuitorilor. Mahalalele își mai luau numele de la numele moșiei pe care întindeau, de la numele proprietarului, dacă acesta nu corespundea cu al moșiei, de la
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
de la unele toponimice anterioare, de la unele evenimente istorice marcante din viața localității sau a mahalalei, precum și de la diverse amintiri sau legende de sorginte laică sau religioasă. În cazul bisericilor sau al mănăstirilor, mahalaua dezvoltată împrejur lua numele acesteia, sau a hramului. În unele cazuri mahalaua împrumuta chiar numele unui slujitor bisericesc mult respectat, care rămânea imprimat prin numele său în tradiția locală. Cu excepția unor localități care s-au suprapus pe locuiri antice grecești sau romane, toate localitățile noastre au apărut și
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
primă subîmpărțire a Craiovei în mahalale am găsit-o întocmită la 18 Ghenar 1835 în Arhivele Statului - Bunuri publice - Condica nr. 26. Ea a apărut sub denumirea : „Catagrafia plășii orașului Craiovii, capitala județului Doljiu, arătând mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici” - în publicația Arhivele Olteniei Nr. 53/1931. Această catagrafie prezintă următoarele 27 de mahalale : (numărul familiilor se referă numai la „dajnici i boieri”, adică numai la cei ce plăteau bir și la boieri) La numai
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
Aceasta este una dintre cele mai valoroase biserici de lemn din Oltenia. Se distinge mai întâi prin șerpii uriași încolăciți în jurul intrărilor, apoi prin picturi exterioare și interioare, prin pisanii cu numele ctitorilor, inscripții, și prin multe sculpturi decorative. Poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului” și datează din anul 1746-1747. Biserica are valoare de patrimoniu cultural și istoric fiind înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Istoria de peste două veacuri și jumătate a acestui lăcaș este surprinsă în mai multe
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
Catedrala ptriarhilor”) din centrul comunei Pipirig a fost construită între anii 1929-1950 și este ctitoria patriarhului Nicodim Munteanul. Biserica de lemn din Popeni, Pipirig, a fost construită pe locul unui vechi paraclis ce aparținea de Mănăstirea Neamțului, în anul 1807. Hramul bisericii este Sfântul Nicolae. A avut parte de mai multe modificări, ultimele având loc în anii 1925 și 1990. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice Biserica cu hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel și Sf. Mare Mucenic
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
paraclis ce aparținea de Mănăstirea Neamțului, în anul 1807. Hramul bisericii este Sfântul Nicolae. A avut parte de mai multe modificări, ultimele având loc în anii 1925 și 1990. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice Biserica cu hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel și Sf. Mare Mucenic Dimitrie (1838) din Pluton este construită jumătate din zid, până la ferestre și jumătate din lemn. În satul Boboiești se află o biserică din bârne ridicată din bârne de către enoriași, în timpul preotului
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
jumătate din lemn. În satul Boboiești se află o biserică din bârne ridicată din bârne de către enoriași, în timpul preotului Vasile Baboi. Biserica avea o icoană a Sfântului Gheorghe care a fost în biserica din Cetatea Neamțului. Biserica din Leghin cu hramul Sfantului Dumitru este adusă de la Călugăreni în anul 1959. Biserica satului Stânca a fost ctitorită de către enoriași dupa anul 1990. Enoriasii acestui sat erau arondati bisericii din centrul comunei și celei din satul Popeni. Școala din Pipirig poartă numele nemuritorului
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
de cult ortodox construit la mijlocul secolului al XVIII-lea sau în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în satul Dumbrava din comuna Grănicești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are două hramuri: "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie, și "Buna Vestire", sărbătorit la data de 25 martie. Biserica de lemn din Dumbrava-Găureni nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, deși are o vechime mare. Satul Dumbrava
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
informații că acea biserică ar fi cea care s-a păstrat până în prezent. Alte surse indică anul 1749 ca an al construcției lăcașului. Bătrânii din satul Grănicești știu că biserica din Găureni este mai veche decât biserica din Grănicești, cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" și construită în 1758, așa cum reiese din cronica parohială a comunei și din lucrarea istoricului Nicolae Stoicescu intitulată "„Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova”". O altă variantă de datare a lăcașului din
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]