1,893 matches
-
specii sunt diurne, în timp ce altele sunt nocturne și se întâlnesc în bancuri (cârduri) inactive în timpul zilei. Baracudele adunate în bancuri depun fracționat (de mai multe ori într-un sezon) icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice. Multe specii de sfirenide au importanță economică ca pești comestibili și sunt pescuite artizanal sau sportiv cu undița de mână, setca, traulul, plasa pungă, fiind atrase de momeli artificiale. Carnea baracudelor este comercializată în stare proaspătă, congelată, uscată
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
remarcă numeroase pete negre pe corp, dorsală și caudală, lipsa petelor roșii și existența unei dungi multicolore în lungul liniei laterale, care lucește în culorile curcubeului de unde și denumirea. Boiștea are loc în lunile octombrie-decembrie, când se depun circa 1000 icre/kg, corp din care vor ieși în primăvară alevinii. Rata de supraviețuire este extrem de mică, din cele 1000 icre ajungând maturi și la rândul lor reproducători doar 1-3 păstrăvi, motiv pentru care nu se poate vorbi de o populare excesivă
Păstrăv () [Corola-website/Science/312628_a_313957]
-
liniei laterale, care lucește în culorile curcubeului de unde și denumirea. Boiștea are loc în lunile octombrie-decembrie, când se depun circa 1000 icre/kg, corp din care vor ieși în primăvară alevinii. Rata de supraviețuire este extrem de mică, din cele 1000 icre ajungând maturi și la rândul lor reproducători doar 1-3 păstrăvi, motiv pentru care nu se poate vorbi de o populare excesivă a vreunui râu cu această specie de pești. Pescuitul este permis cu undița, între 1 iunie și 31 decembrie
Păstrăv () [Corola-website/Science/312628_a_313957]
-
la mascul, este mai puțin înaltă ca la femelă. Hrana și-o procură de pe fund și constă în primul rând din nevertebrate: insecte și larvele lor, viermi, moluște și crustacee, și într-o măsură mai mică detritus organic, vegetație acvatică, icre și puiet de pește. Peștii adulți de dimensiuni mai mari sunt piscivori, hrănindu-se cu pești mici bentonici: guvizi, cobitide. Este un pește mai mult nocturn și solitar. Iarna se adăpostește în grupuri sub pietre și sub maluri și stă
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
mici bentonici: guvizi, cobitide. Este un pește mai mult nocturn și solitar. Iarna se adăpostește în grupuri sub pietre și sub maluri și stă aproape amorțită, putându-se prinde chiar cu mâna. Maturitatea sexuală e atinsă în anul 3-5. Depune icrele pe pietre, în aprilie-mai, când se adună în grupe mai mari și urcă în susul râului, până aproape de zona păstrăvului. Reproducerea are loc în ape adânci și repezi, cu un fund pietros sau nisipos. Aci, o femelă depune câte 3.000-10
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
pietre, în aprilie-mai, când se adună în grupe mai mari și urcă în susul râului, până aproape de zona păstrăvului. Reproducerea are loc în ape adânci și repezi, cu un fund pietros sau nisipos. Aci, o femelă depune câte 3.000-10.000 icre, mari cât sămânța de mei, lipindu-le de pietre. În această călătorie, peștii nu se hrănesc. Are valoare economică limitată. Carnea are multe oase și este gustoasă. Icrele proaspete de mreană, mai ales în preajma reproducerii lor, sunt toxice; consumate, produc
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
fund pietros sau nisipos. Aci, o femelă depune câte 3.000-10.000 icre, mari cât sămânța de mei, lipindu-le de pietre. În această călătorie, peștii nu se hrănesc. Are valoare economică limitată. Carnea are multe oase și este gustoasă. Icrele proaspete de mreană, mai ales în preajma reproducerii lor, sunt toxice; consumate, produc diaree, vărsături și dureri de cap, care țin mai multe zile. Nici carnea nu-i de soi în timpul reproducerii. Se pescuiește cu poclăul, mreja, sacul și năvodul mic
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
animală: zooplancton, larve de insecte (efemere etc.), insecte acvatice, moluște, crustacee, viermi și mai puțin vegetală (alge filamentoase) și detritus organic. Se mai hrănește cu insecte aeriene care zboară asupra apei (muște, țânțari), ridicându-se la suprafață apei. Primăvara, consumă icrele altor pești. Alevinii și puietul se hrănesc cu organisme planctonice, microinvertebrate, alge și detritus organic. Depune icrele primăvară, pe la sfârșitul lui martie. Depunere icrelor are loc pe funduri mâloase-nisipoase, deseori pe iarbă submersă, pietre la o temperatură de 6°-6
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
filamentoase) și detritus organic. Se mai hrănește cu insecte aeriene care zboară asupra apei (muște, țânțari), ridicându-se la suprafață apei. Primăvara, consumă icrele altor pești. Alevinii și puietul se hrănesc cu organisme planctonice, microinvertebrate, alge și detritus organic. Depune icrele primăvară, pe la sfârșitul lui martie. Depunere icrelor are loc pe funduri mâloase-nisipoase, deseori pe iarbă submersă, pietre la o temperatură de 6°-6,5°. O femelă depune până la 17.000 de icre; acestea sunt albicioase, bentonice, lipicioase și măsoară 2
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
cu insecte aeriene care zboară asupra apei (muște, țânțari), ridicându-se la suprafață apei. Primăvara, consumă icrele altor pești. Alevinii și puietul se hrănesc cu organisme planctonice, microinvertebrate, alge și detritus organic. Depune icrele primăvară, pe la sfârșitul lui martie. Depunere icrelor are loc pe funduri mâloase-nisipoase, deseori pe iarbă submersă, pietre la o temperatură de 6°-6,5°. O femelă depune până la 17.000 de icre; acestea sunt albicioase, bentonice, lipicioase și măsoară 2 mm diametru. Larvele eclozează după 10 zile
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
organisme planctonice, microinvertebrate, alge și detritus organic. Depune icrele primăvară, pe la sfârșitul lui martie. Depunere icrelor are loc pe funduri mâloase-nisipoase, deseori pe iarbă submersă, pietre la o temperatură de 6°-6,5°. O femelă depune până la 17.000 de icre; acestea sunt albicioase, bentonice, lipicioase și măsoară 2 mm diametru. Larvele eclozează după 10 zile; în octombrie-noiembrie, măsoară deja 8,8-10 cm. Maturitatea sexuală este atinsă la 2-4 ani. Importanța economică este redusă din cauza rarității acestei specii; are o carne
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
coastele nord-americane și europene ale Oceanului Atlantic, în Oceanul Înghețat de Nord, în Marea Nordului, în Marea Albă, în Marea Baltică și în canalul Mânecii, dar nu și în Marea Mediterană. În mare se hrănește mai ales cu crustacee și cu heringi. Pentru depunerea icrelor migrează, urcând în porțiunea superioară a râurile care se varsă în Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltică din America de Nord și din Europa, cu excepția râurilor care se varsă în Marea Mediterană și în Marea Neagră. ul este un pește comun în râurile din Marea Britanie, Franța
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
și un an de zile, somonul nu mănâncă nimic, iar produsele sexuale se dezvoltă în timpul acestei călătorii pe seama grăsimii și a mușchilor. La sfârșitul călătoriei somonii sunt foarte slăbiți, carnea lor este decolorata și puțină, iar gura deformată. Depune 800-1000 icre, în mici gropițe, în zona păstrăvului. După depunerea produselor sexuale, părinții de ambele sexe încearcă să coboare în mare pentru a se reface, dar cei mai mulți mor și puțini indivizii fac și a doua oră sau a treia oră călătoria nupțială
Somon () [Corola-website/Science/314286_a_315615]
-
vedea Petronius sau Seneca! în mijloc de fast și ospețe!), și Eugen Dainaua soteriologică și „orgasmul inițiatic”: „poeme interminabile”, de Eugen Evu Evu (chiar dacă, lucid, știe că “păstrăvii-n amonte mor la praguri” și, spre amurgul lui ICHTHEOS/HristosDumnezeu, “Nici icre de sămânță n-or mai fi...” - ambiguu, spre apoteoza...”nocturnului”: “Sub parapante, corbii zbat stihii” - CORBUL fiind nu doar simbol funebru, ci și Pasărea FOCULUI!) se situează (militant ANAMNEZIC, răzvrătit contra “iernii” existențial-proliferante!) sub semnul solar și armonic al COCORULUI
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
în fluvii și toamna, din august-septembrie până în noiembrie, unde rămâne până primăvara viitoare. Locurile preferate pentru pontă sunt cele adânci, cu fund pietros sau nisipos, pe tot cursul Dunării dela guri și până la Porțile de Fier. O femelă depune 70000-800000 icre de culoare cenușie închisă cu un diametru de 3-3,5 mm. După reproducere adulții se întorc în mare. Puietul coboară și el în mare, dar mai încet, în anumite locuri se oprește o perioadă de timp. O parte din pui
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
Are importanța economică, fiind pescuit. După cegă, nisetrul are carnea cea mai gustoasă dintre acipenseride. Se consumă proaspătă, sărată sau afumată. Se pregătește și ca marinată. Din spinarea sărată, uscată sau afumată se prepară batogul sau balâcul. Foarte prețuite sunt icrele lui, de coloare cenușie închisă și care se vând proaspete sau tescuite.
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
(substantiv defectiv de plural) este numele generic dat ovulelor de pești, moluște, echinoderme și alte animale acvatice, precum și de amfibieni. Forma și mărimea icrelor diferă de la o specie la alte. Cel mai des icrele se întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
(substantiv defectiv de plural) este numele generic dat ovulelor de pești, moluște, echinoderme și alte animale acvatice, precum și de amfibieni. Forma și mărimea icrelor diferă de la o specie la alte. Cel mai des icrele se întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
plural) este numele generic dat ovulelor de pești, moluște, echinoderme și alte animale acvatice, precum și de amfibieni. Forma și mărimea icrelor diferă de la o specie la alte. Cel mai des icrele se întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc.
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
mai des icrele se întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, au o
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau sărată
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]