1,418 matches
-
di realizzare la conoscenza. (28) 30 Un comentariu detaliat în Vegetti, M. "Anima e corpo." Vegetti 201-27. 31 Vezi în Taylor, A.E. Platone. L'uomo e l'opera. Firenze: La Nuova Italia, 1987 [1927]: Se intendiamo dire che l'idea del bene è un altro nome per indicare ciò che Platone intende con Dio, la risposta alla domanda sarà negativa; ma se la domanda significa: il Dio di cui si parla nella Reppublica è lo stesso Dio di cui parlano
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
si parla nella Reppublica è lo stesso Dio di cui parlano i filosofi cristiani? La risposta deve essera diversa: il bene è coglibile solo attraverso un'intima e personale intuizione del tutto incomunicabile, ed in tal senso sembra che l'idea del bene sia essatamente ciò che la filosofia cristiana ha inteso per Dio. (444, apud Di Capua 30) Teza e respinsă de Luigi Di Capua în studiul citat în bibliografia acestui volum, dar ea fusese anterior aprobată fără rezerve și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ar putea continua, dar trebuie subliniat faptul că spectacolul cu păpuși este, în primul rând, o distracție și un izvor de bucurie. Anexa 4: Abilitarea/reabilitarea deficientului mintal Asistent social Geta Iosup - CSCPH Bârlad Elaborarea lucrării a avut ca ipoteză idea că, dacă vom forma și dezvolta priceperi și deprinderi noi, dacă activitatea va fi o consecutivitate, vom determina progrese în procesul de abilitare a copilului deficient mintal. Copilul deficient mintal nu se poate limita la a trăi pur și simplu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
despre viața și opera lui Eminescu scris imediat după moartea poetului unde, în privința bolii sale, găsim întrebările, nelămuririle, dubiile tinerilor care-l înconjurau cu toții acuzând vechii prieteni (junimiști sau nu), exprimând încrederea că poetul putea fi salvat, punând accente pe idea că „a murit cu zile” dar, cu toate acestea, niciunul neamintind de incidentul cărămizii care i-a curmat viața. O întreagă arie de scriitori mărunți se pierd când scriu doar simbolic, fără intrarea în concret, despre lucruri pe care cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
te opri la ideile bune! Există cu siguranță altele mai bune. * Exploatează-ți la maximum toate ideile! * Dezvoltă-ți ideile! * Ideile noi se produc prin asociere de alte idei; operează simultan cu mai multe idei! Dar nu te risipi! * Notează idea pe loc într-un carnet! Șansa nu se repetă. * Inspiră-te de la natură; este un izvor inepuizabil de idei. * Combină ideile! Fă legături între lucruri diferite! * Gândește problema dintr-un unghi opus. Inversează! * Caută soluții în alte domenii! * Adaptează rezultatul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
automulțumire! * Când gândești creator nu există un singur răspuns corect, ci răspunsuri mai ingenioase sau mai puțin ingenioase. * Poți fi mai bun decât ești. Poți realiza lucruri mai mari decât acum. Fii convins de aceasta! * Inspirație = concentrare mintală maximă. * Notează idea pe loc! Șansa nu se repetă. * O idee creativă dă naștere la multe altele, ca într-o reacție în lanț. * Și pauzele sunt creative. * Înainte de a putea rezolva problemele trebuie să trăiești în compania lor. * Fii deosebit de alții! Dar nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
multe alegeri generali și parțiali chiar la municipalitate și noi n-am diză nici-uă vorbă despre candidați. Amŭ resistatŭ chiar și totor întrebărilorŭ ce ni s-au făcutŭ fie pre facia, fie în particularŭ. Credemŭ că venind cu o așa ideă dupe ce amŭ isprăvitŭ lucrulŭ, nu pòte bănui nime că venimŭ să combatemŭ cutare sau cutare candidatură și avem martori pre numeroasele persoane cari ne-au făcutŭ onoarea să ne totu întrebe dilele acestea pre cine să allégă deputatŭ în locul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să combatemŭ cutare sau cutare candidatură și avem martori pre numeroasele persoane cari ne-au făcutŭ onoarea să ne totu întrebe dilele acestea pre cine să allégă deputatŭ în locul d lui Cost. Negri, că către nime nu amŭ rostitŭ acestă ideă pre care o socoteamŭ de prisos să o spunemŭ la începutulŭ lucrului, și pre care o credeamu de prisos să o spunemŭ acum cândŭ s-a sfârșitŭ lucrulŭ.“ Ortografia și mai ales construcția frazei, puse alături de fraza lui Hasdeu, din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
publicitare care l-a concediat imediat ce romanul său 99F (199.000 lei, În traducere românească)- titlul reia prețul de vînzare al cărții - apare În anul 2001. “Omul este astăzi masă fără să vadă pe altul”, Peter Sloterdijk, Disprețuirea maselor, Cluj-Napoca, Idea Design&Print, p. 17 Ale cui sînt oare vorbele acestea: “Arheologia gîndirii noatre a arătat cu ușurință că omul este o invenție de dată recentă. și al cărei sfîrșit este poate aproape.”? Paralela 45, 2005. Memoriile unui tînăr țicnit, Editura
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
2, 221-233. Durand, Jorge; Parrado, A. Emilio; Massey S. Douglas. (1996). Migradollars and development: A reconsideration of the mexican case, International Migration Review, 30, 2, 423-444. Favel, Adrian; Hansen, Randall. (2002). Markets against politics: Migration, European Union enlargement and the idea of Europe, Journal of Ethnic and Migration Studies, 28, 4, 581-601. Geddes, Andrew. (2001). International migration and state sovereignty in an integrating Europe, International Migration, vol. 39, și 2/2001. Oxford: Blackwell Publisher Ltd, 2142. Glover, Stephen, Gott, Ceri, Loizillon
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un an a redus pierderile, În timp ce vânzarea unor active de circa 8,5 miliarde de dolari a injectat capitalul foarte necesar pentru o nouă generație de automobile. Vânzările au crescut cu 13%, iar cererea pentru noul supermini Panda și minivanul Idea depășește capacitatea de producție. Cu toate acestea, Fiat, care a Împlinit 105 ani, rămâne afectat de liniile de producție inflexibile, care produc doar câte un model. În plus, sindicatele intransigente au blocat Închiderea fabricilor, complicând eforturile de redresare economică a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
20. Prin urmare, mult mai corect este să punem problema în modul următor: de vreme ce, în anul de grație 1705, Cantemir simte nevoia să explice potențialului (deși improbabilului) cititor al vremii sale ce înseamnă noțiuni precum apofthegma, argument, dialectic, etimologhia, ithica, idea, ironic, melanholie, metafizic, monarhie, paradigma, prognostic, ritor, sentenție, silloghizmos, sinonim, fantazie, fiziognomie, theatru, theorie, ipothesis etc.etc. înseamnă, firește, că aceste concepte nu erau asimilate și vehiculate în cultura română a timpului. Or, acesta este nivelul culturii române de la nivelul anului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
șaptelea, un medic pediatru american, Henry Kempe face o prezentare în cadrul unei conferințe a Asociației Americane a Pediatrilor. în lucrarea sa, Kempe aduce la cunoștința confraților, existența unor comportamente abuzive ale părinților față de copii. Lumea medicală este bulversată, dar respinge idea lui Kempe: „nu, părinții nu sunt în stare să facă așa ceva copiilor!”. Kempe începe atunci un studiu sistematic, împreună cu un coleg radiolog, colectând radiografii ale unor fracturi osoase în diferite stadii de vindecare, la copii, imposibil de a fi fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și dificil de abordat. El cere o reflecție asupra cadrului de observare a materiei și câteva precizări de "metodă", referitoare la alegerea figurilor relevante ale genialității. 1.6. Despre metoda acestei cărți Într-o monografie recentă, Genius in France: an Idea and its Uses71, găsim o propunere de reorientare a obiectivelor și mijloacelor reflecției despre geniu. Autoarea, Ann Jefferson, a organizat din 2011 mai multe colocvii pe această temă și a coordonat în 2015 un număr colectiv al revistei Esprit créateur
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de Philippe Ivernel, Payot & Rivages, Paris, 2000. Benjamin, Walter, Œuvres, I-III, traducere de Maurice de Gandillac, Rainer Rochlitz și Pierre Rusch, Gallimard, Paris, 2000 (anumite texte antologate aici există în versiune românească în volumele: Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, Idea, Cluj-Napoca, 2002; Despre violență, ediție îngrijită de Ciprian Mihali, Idea, Cluj-Napoca, 2004; Opera de artă in epoca reproductibilității sale tehnice, traducere de Christian Ferencz-Flatz, Tact, Cluj-Napoca, 2015). Benjamin, Walter, Paris, capitale du XXe siècle, Les éditions du Cerf, Paris, 2006
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
I-III, traducere de Maurice de Gandillac, Rainer Rochlitz și Pierre Rusch, Gallimard, Paris, 2000 (anumite texte antologate aici există în versiune românească în volumele: Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, Idea, Cluj-Napoca, 2002; Despre violență, ediție îngrijită de Ciprian Mihali, Idea, Cluj-Napoca, 2004; Opera de artă in epoca reproductibilității sale tehnice, traducere de Christian Ferencz-Flatz, Tact, Cluj-Napoca, 2015). Benjamin, Walter, Paris, capitale du XXe siècle, Les éditions du Cerf, Paris, 2006. Bîrlea, Ovidiu, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974. Bliege
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Oana, Moșteniri intermitente. O altă istorie a teoriei literare, Editura Universității din București, București, 2013. Foucault, Michel, Arheologia cunoașterii (1966), traducere de Bogdan Ghiu, RAO, București, 2010. Foucault, Michel, Ce este un autor? Studii și conferințe, traducere de Bogdan Ghiu, Idea, Cluj-Napoca, 2004. Fraisse, Luc, "Le pittoresque développement des biographies d'écrivains au XIXe siècle", COnTEXTES [En ligne], 2008, nr. 3, consultat în 24 janvier 2016. URL: http://contextes.revues.org/2143; DOI: 10.4000/contextes.2143 Fumaroli, Marc, Trois institutions
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1980. Jankelevitch, Vladimir, Le Je-ne-sais-quoi et le Presque-rien, I, La manière et l'occasion, Seuil, Paris, 1980. Jappe, Anselm, Aventurile mărfii. Pentru o nouă critică a valorii, traducere de Alex Cistelecan, Cluj-Napoca, Tact, 2014. Jefferson, Ann, Genius in France: An Idea and Its Uses, Princeton University Press, Princeton, 2014. Kindle edition. Jefferson, Ann, Jean-Alexandre Perras (eds.), Thinking Genius, Using Genius/ Penser le génie à travers ses usages, L'Esprit Créateur, vol. 55 (2015), nr. 2. Jenny, Laurent, La vie esthétique, Verdier
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Iași, 1995. Munteanu, Eugen, Lexicologie biblică românească, Humanitas, București, 2008. Murgescu, Luminița, Între "bunul creștin" și "bravul roman". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești, 1831-1878, Editura A '92, Iași, 1999. Murray, Penelope (ed.), Genius: The History of an Idea, Blackwell, Oxford, 1989. Negri, Antonio, Michael Hardt, Multitude, War and Democracy in the Age of Empire, The Penguin Press, New-York, 2004. Negrici, Eugen, Iluziile literaturii române, Cartea Românească, București, 2008. Neumann, Victor, Armin Heinen (eds.), Istoria României prin concepte: perspective
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
standard recipe for all the emergent cultures of the 19th century. Our approach is thus centered on the cultural usages that proceed from the recent attempts to reevaluate the topic of the Genius (e.g. Ann Jefferson, Genius in France: An Idea and Its Uses, Princeton University Press, Princeton, 2014; Jean-Alexandre Perras, L'Exception exemplaire: Inventions et usages du génie, XVIe-XVIIIe siècle, Garnier, Paris, 2016). Its main novelties regard the movement from an ideological analysis - devoted to the developments of "the idea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Idea and Its Uses, Princeton University Press, Princeton, 2014; Jean-Alexandre Perras, L'Exception exemplaire: Inventions et usages du génie, XVIe-XVIIIe siècle, Garnier, Paris, 2016). Its main novelties regard the movement from an ideological analysis - devoted to the developments of "the idea of Genius" to two main directions of research. The first direction proposes an analysis that follows the discursive practices and their applications. The second is looking for the deployment of a collective poetics, which would endow the writers with specific
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
toutes les cultures littéraires émergentes au XIXe siècle. Il s'agit d'une réflexion centrée sur les usages culturaux, qui s'inscrit dans la suite des tentatives récentes de réévaluation de la doxa du génie (Ann Jefferson, Genius in France: An Idea and Its Uses, Princeton University Press, Princeton, 2014; Jean-Alexandre Perras, L'Exception exemplaire: Inventions et usages du génie, XVIe - XVIIIe siècle, Garnier, Paris, 2016) et dont les principaux nouveautés concernent le déplacement d'une analyse idéologique, consacrée aux évolutions de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
până astăzi în ordine cronologică, I, Tipografia Națională C.N. Rădulescu, București, 1875, pp. 82-83. 70 Vladimir Jankelevitch, Le Je-ne-sais-quoi et le Presque-rien, I, La manière et l'occasion, Seuil, Paris, 1980, p. 115. 71 Ann Jefferson, Genius in France: An Idea and Its Uses, Princeton University Press, 2014. Ediție Kindle. 72 Ibidem, "Introduction" § 244. 73 Ann Jefferson, Jean-Alexandre Perras, "Introduction", L'Esprit Créateur, vol. 55, Summer 2015, nr. 2, p. 1. 74 Darrin McMahon, Divine Fury: A history of Genius, Basic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de Maistre la Roland Barthes, traducere de Irina Mavrodin și Adina Dinițoiu, Art, București, 2008, pp. 32-33). 66 Heliade Rădulescu, "Istoria literaturii", pp. 58, 61. 67 Ibidem, p. 89. Despre mitul "dinastiei geniilor" vorbește și Jefferson, Genius in France: An Idea and Its Uses (capitolul 6 "Victor Hugo, William Shakespeare, and the Dynasty of Genius"). 68 I. Heliade Rădulescu, "Despre decăderea literaturii române", în Opere, I, p. 546. 69 Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, p. 207. Probleme mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al XVIII-lea în conceptul geniului, se găsesc în numeroase tratate despre istoria acestei idei. Cf. Jane Chance Nietzsche, The Genius Figure in Antiquity and the Middle Ages, Columbia University Press, New York, 1975, p. IX; Jefferson, Genius in France: An Idea and Its Uses, "Introduction" § 154. De asemenea, de la acest raport pleacă și Giorgio Agamben în Profanations (2005), traducere de Martin Rueff, Payot & Rivages, Paris, 2006, pp. 7-20 (ediție românească: Profanări, traducere de Alex Cistelecan, Tact, Cluj-Napoca, 2010). 43 Casanova, La
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]