1,611 matches
-
1 Teófilo Urdanoz, Historia de la filosofía, IV (Siglo XVIII: Kant, idealismo y espiritualismo) [Istoria filosofiei, IV (Secolul al XVIII-lea: Kant, idealismul și spiritualismul], Madrid, Ed. Católica, 1975, p. 11. 2 Marcelino Menéndez Pelayo, La estética del idealismo alemán [Estetică idealismului german], Madrid, Ed. Rialp, 1954, p. 71. 3 Anna Alice Cutler, The Aesthetical Factors în Kant's Theory of Knowledge [Factorii estetici în teoria kantiana a cunoașterii], "Kant-Studien", 1899, p. 421. 4 Immanuel Kant, Observaciones acerca del sentimiento de lo
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
filosofia practică, poezia, elocinta și istoria.] Eusebi Colomer, El pensamiento alemán de Kant a Heidegger, I: Kant. La filosofía trascendental [Gândirea germană de la Kant la Heidegger, I: Kant. Filosofia transcendentala], Barcelona, Ed. Herder, 1986, p. 31. 10 La estética del idealismo alemán, p. 71. 11 Ernst Cassirer, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Breviarios Fondo de Cultură Económica, 1974, pp. 70-71. Cassirer mai menționează în această lucrare și că Ludwig Ernst Borowski, discipol și primul biograf al lui
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
lui Shaftesbury asupra conceptelor kantiene de geniu și frumos, Ernst Cassirer dezvolta un comentariu detaliat în cartea sa despre filosofia Iluminismului, iar Kristeller semnalează același aspect în art. cît., ÎI, 1952, pp. 30-32. 46 M. Menéndez P., La estética del idealismo alemán; Introducción, p. 54. 47 M. Campo, op. cît., p. 245. 48 Arthur Apitzsch, Die psychologischen Voraussetzungen der Erkenntniskritik Kants [Condițiile psihologice ale teoriei kantiene a cunoașterii], Halle, s. d. S., 1897, pp. 4-5. 49 ["Știu bine că intelectul și voință
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
con la posibilidad de una plasmación de conceptos, pero no se plasma concepto alguno, o, pară decirlo con las nociones de Kant, hay finalismo sin que haya finalidad alguna." Felipe Martínez Marzoa, La crítica del juicio estético, Hölderlin y el idealismo [Critică facultății de judecată estetică, Hölderlin și idealismul]; în Roberto Rodríguez Aramayo y Gerard Vilar (Eds.), En la cumbre del criticismo [Culmile criticismului], Barcelona, Ed. Anthropos, 1992, p. 141. 136 "...tanto en el sentido de que es naturaleza, esto es
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
pero no se plasma concepto alguno, o, pară decirlo con las nociones de Kant, hay finalismo sin que haya finalidad alguna." Felipe Martínez Marzoa, La crítica del juicio estético, Hölderlin y el idealismo [Critică facultății de judecată estetică, Hölderlin și idealismul]; în Roberto Rodríguez Aramayo y Gerard Vilar (Eds.), En la cumbre del criticismo [Culmile criticismului], Barcelona, Ed. Anthropos, 1992, p. 141. 136 "...tanto en el sentido de que es naturaleza, esto es, escapar a cualquier concepto o fin, lo que
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
până acolo Încât omul să nu se mai teamă de om, așa fel Încât maxima latină „homo homini lupus” sau afirmația lui Hobes „omnia belum contra omnes” să nu-și mai găsească locul ceea ce din start trebuie spus că frizează idealismul utopic. Și atunci Întrebarea firească Cum s-ar putea realiza acest lucru? și cine ar trebui să-l facă? Pentru a găsi un răspuns trebuie să ne Întoarcem din nou la natura biologică a omului, singura capabilă să ne dea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o generație, ținând seama de amploarea și importanța ei în cultura americană din a doua jumătate a secolului al XX-lea, generația contraculturii (vezi COUNTERCULTURE). Ann Charters găsește o formulă interesantă pentru a-i lega pe nonconformiștii generației beat de idealismul Visului american (vezi AMERICAN DREAM), cu mesajul de celebrare a libertății individuale, de afirmare a sanctității esențiale a experienței personale ca răspuns la conformism, represiune, materialism (Charters în Millier și Parini: 582). BEATNIK Termenul, format după modelul cuvântului rusesc pentru
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
apărut „atâtea discuțiuni devenite istorice”. V.l. s-a bucurat în mare măsură de recunoașterea criticii literare. În Rânduri pentru „Viața literară” (1932) G. Călinescu l-a elogiat pe I. Valerian pentru statornicia și regularitatea apariției revistei, totul explicându-se prin idealismul, fanatismul, „misticismul publicistic” al celui care, cu o bucurie „fabuloasă”, i-a promovat pe alții. În schimb, Constantin Noica, colaborator sporadic, s-a arătat de multe ori nemulțumit de conținutul publicației. În „Cronica revistelor” pe care o ținea la ziarul
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
e bilunară; la 7 septembrie 1919 își schimbă titlul în „Nufărul”. Redactori: A. Davidescu-Alexandria și Florin Chiru-Nanov. Publicație „literară-artistică”, V. își propune ca, într-o epocă de „feroce materialism”, să îi sprijine pe toți cei ce ar putea contribui cu idealismul și talentul lor la redeșteptarea națională, căci arta - aristocratică prin origine, dar democratică în manifestări - are menirea de a pătrunde în conștiința celor mulți (Cuvânt introductiv). În paginile sale intră versuri de Nichifor Crainic (Din pustie, Căderi) Gemi-Zam (G.M. Zamfirescu
VIFORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290560_a_291889]
-
fost convinsă că s-a terminat cu era comunistă, cu sărăcia și cu tirania, că a Început o nouă epocă și că totul va fi minunat, Începând chiar cu ziua de mâine. O asemenea credință, extraordinară În naivitatea, tenacitatea și idealismul ei, este indiciul cel mai caracteristic al oricărei revoluții. Din acest motiv, și evenimentele din 1989 pot fi considerate o revoluție veritabilă. Împrejurarea că ea a fost „confiscată”, „deturnată” sau „manipulată” de un anumit centru de putere, iar idealurile sale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
onoarea militară, profesate de ofițeri, ca și de soldați, pe de o parte, și naționalismul incipient care se dezvolta la nivelul elitei, pe de altă parte, au asigurat o motivație solidă celor care au luptat pe aceste fronturi, pe măsura idealismului adversarilor lor, care se băteau pentru cauza libertății maghiare. La 10 iunie 1848, un manifest semnat de Împăratul Ferdinand XE "Ferdinand" (păstrat Într-o versiune locală, românească) Îi informa pe grăniceri cu privire la trecerea lor În subordinea guvernului maghiar - o nouă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
intra În atenția noastră, pur și simplu, așa cum s-a manifestat ea cu adevărat În epocă și nu cum a fost judecată de unii sau de alții. Ea reprezintă o mostră sinceră și autentică de sensibilitate revoluționară, cu tot patetismul, idealismul, demagogia și generozitatea presupuse de acest tip de angajament. Iar În raport cu pretențiile acelor istorici contemporani care se mai Înverșunează și astăzi să facă dreptate, luând partea uneia sau alteia din cele două tabere, mă voi strădui să fiu mai modest
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin activiștii săi de nădejde. Olteanu, intelectualul șovăielnic, e mustrat tovărășește. I se arată drumul oamenilor de știință sovietici, înfrățiți cu muncitorii. I se atrage atenția asupra pericolului cantonării - spre care îl împing savanții burjui - în lucrări teoretice, ceea ce înseamnă „idealism” și „rupere de mase”. Aceste imagini și dialoguri încep inseminarea în creierii românilor a unui sentiment colectiv care se va coace timp de decenii pentru a exploda în 1990 în strigătul : „Noi muncim, nu gândim !”. Cei care pretind că gândesc
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
etc.): atroce, eficace, factice, ferice 7, feroce, ineficace, locvace, motrice, perspicace, precoce, propice, veloce, vivace. Majoritatea acestor adjective sunt apreciative, cu topica variabilă. Atunci când apar în antepoziție, ele accepta articolul hotărât (atrocele război bacteriologic, eficacele receptor al baletului rusesc, facticele idealism beletrist, tânărul și fericele idol, ferocele răpitor, ineficacele mijlocaș, locvacele volumașe de versuri, perspicacele autor, precocele om de afaceri, velocele atacant, vivacele tablou al splendorilor naturii), ceea ce permite variația formei adjectivului. Și în postpoziție se constată tendința de regularizare a
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
de școlarizare date fiind condițiile relativ precare (sîntem prea ambițioși?), cumulate cu doza de interes manifestat de către generații care demarează din ce în ce mai rupți de realitate și ajung la potou, mai mult speriați decît epuizați și satisfăcuți. E doza magică de inocent idealism creator. Umili arhitecți ai lumii? Artiști ai formelor? Confruntarea cu ambianța, adică urzeala raporturilor umane pe care conviețuirea le ridică din reflex social desemnează o capacitate educativă. Aceasta trebuie să ajungă la nivelul unei minime demnități culturale; dacă nu se
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
formare in-completă. E o realitate. Desigur, nu toți sînt cei mai cei în viață, deoarece scara valorică din timpul liceului se cam termină odată cu absolvirea. Viața este o crudă realitate, o luptă care nu prea ține cont de poezia și idealismul subiectiv al ciorii care-și laudă puiul, după principiul că toți sîntem grozavi în felul nostru, dar contrastele sînt necesare tocmai ca făcînd parte integrantă din viață, dîndu-i culoare și dinamism. Poate nu întîmplător, cei care au pus umărul la
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
vremea scăderii apetenței pentru studiu individual și lectură, a exasperant de influentului computator (aspect care are amploare mondială) „G”-ul a știut să-și dezvolte aptitudinile polivalente, nedezmițindu-și rolul de jalon/reper al colegiului. Dacă boema Colegiului este dată de idealismul și viziunile celor ce-au bătut la aceste porți, G ul este suma celor care adaugă și un plus de pragmatism, de rigoare și exactitate. Numiți uneori „inginerii școlii”, precum plasticienii de odinioară „tractoriști” (datorat aspectului oarecum unsuros dat de
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
Idealismul utopic sau gândirea internaționaliștilor liberali în perioada interbelică Geneza unei discipline și vecinătăți disciplinare Începuturile Relațiilor Internaționale ca disciplină autonomă sunt în mod formal identificate cu stabilirea de către lordul Davies, în 1919, a primei Catedre de Relații Internaționale în cadrul Universității
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
și, mai ales, nu întotdeauna de pe poziții contradictorii. Astfel, Hollis și Smith prezintă anii formativi ai existenței teoriei relațiilor internaționale ca disciplină academică drept o perioadă marcată de existența unei dezbateri între o școală de gândire realism și o abordare idealism/liberalism: 1. Desigur, ambele părți ale acestei diviziuni cunosc numeroase transformări de-a lungul timpului, transformări datorate nu doar unei constante dezbateri interparadigmatice, dar și consistentelor dezbateri intraparadigmatice. Într-o încercare de a construi o tipologie a evoluției abordării liberale
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
și consistentelor dezbateri intraparadigmatice. Într-o încercare de a construi o tipologie a evoluției abordării liberale în Relațiile Internaționale, Jackson și Słrensen, de exemplu, identifică existența mai multor etape: ei consideră prima fază a disciplinei academice ca fiind marcată de idealism (sau liberalism utopic), care domină gândirea teoretică și practica politică în perioada anilor '20 și începutul anilor '30, și ale cărei documente programatice reprezentative ar fi cele semnate de teoreticieni precum Alfred Zimmern, Norman Angell sau Leonard Woolf sau de
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
cunoașterea rădăcinilor ideatice ale instituționalizării disciplinei. În cele ce urmează, vom prezenta în acest capitol nucleul teoretic al ideilor ce stau la baza teoriei liberale, așa cum au fost ele exprimate în perioada interbelică mai întâi vom trece în revistă conținutul idealismului interbelic reflectat în literatura clasică a disciplinei, iar în a doua parte vom prezenta posibilele erori ale viziunii convenționale prin abordarea noului val, revizionist, al istoriografiei Relațiilor Internaționale. Aspecte contemporane ale politicii mondiale Propunerile președintelui Woodrow Wilson Sprijinul pentru întărirea
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
amprenta asupra studiului Relațiilor Internaționale timp de mai bine de o jumătate de secol. Totuși, așa cum vom vedea, tentativa de construcție a istoriei disciplinei de către o anumită comunitate de cercetători [realiștiț ce au construit imaginea falsă a unui așa-numit «idealism» unitar și hegemonic în perioada interbelică servind propriile interese este substanțial contestată începând cu anii '90. Interesul pentru promovarea democrației A face lumea mai democratică echivalează cu a o face mai sigură (secure) și mai propice vieții (fit to live
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
principiului autodeterminării indivizii sunt cei care contează , așa cum este înscris în punctul V: Principiul confom căruia, în determinarea tuturor aspectelor legate de suveranitate, interesele populațiilor afectate trebuie avute în vedere în egală măsură ca și pretențiile rezonabile ale guvernelor respective IDEALISMUL Dar, înainte de toate, ce se ascunde în spatele unui nume controversat? Este interesant de remarcat, considerând importanța momentului în dezvoltarea disciplinei, că nu există o etichetă unanim acceptată care să grupeze totalitatea teoreticienilor fluturând stindardul liberal în domeniul Relațiilor Internaționale la
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
o etichetă unanim acceptată care să grupeze totalitatea teoreticienilor fluturând stindardul liberal în domeniul Relațiilor Internaționale la început de secol XX și cu care aceștia s-ar fi identificat. Cei mai vehiculați termeni sunt utopism (consacrat de Carr însuși) și idealism 1. Este adevărat că termenul idealism, așa cum notează Lucian Ashworth, sporește confuzia prin folosirea unei terminologii uzitate în știința politică pentru a descrie curentul filosofic asociat lui Kant și Hegel. Totuși, eticheta idealism nu este complet hazardată dacă acceptăm că
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
grupeze totalitatea teoreticienilor fluturând stindardul liberal în domeniul Relațiilor Internaționale la început de secol XX și cu care aceștia s-ar fi identificat. Cei mai vehiculați termeni sunt utopism (consacrat de Carr însuși) și idealism 1. Este adevărat că termenul idealism, așa cum notează Lucian Ashworth, sporește confuzia prin folosirea unei terminologii uzitate în știința politică pentru a descrie curentul filosofic asociat lui Kant și Hegel. Totuși, eticheta idealism nu este complet hazardată dacă acceptăm că, în ultimă instanță, teoreticienii perioadei interbelice
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]