1,217 matches
-
materialistă care absolvă sexul, lăcomia și materialismul de orice vină. Pentru acest segment al publicului, ea este o reîntrupare a lui Marilyn Monroe, este supervedeta pop, obiectul sexual ideal din fanteziile masculine și emblema femeii-jucărie. Dar pentru tineretul romantic și idealist, ea este fata bună în căutarea dragostei adevărate, care alege sentimentul sincer respingînd tentațiile materiale. În videoclipul său, ea obține și dragostea adevărată, și bărbatul de succes. Ca atare, videoclipul "Material Girl" utilizează strategii estetice moderniste care pun în opoziție
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
egoistă; curent de reconsiderare a ideilor e. în Renaștere și în filosofia iluministă și materialistă din sec. XVII-XVIII 16. evoluționism = concepție după care lumea vie (universul, ființele, societatea) este supusă unui proces continuu de evoluție istorică 17. existențialism = curent filozofic idealist contemporan; propaga concepția tragică asupra existenței și susținea utopia dobândirii libertății „autentice“ prin desprinderea individului de contextul relațiilor social-istorice concrete; a influențat teologia (P. Tillich, R. Bultmann, M. Buber); e. creștin se oprește asupra persoanei umane și a dorinței acesteia
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
să adăugăm că profesorul ideal se poate opune acestei treceri, fiind în permanență ancorat în realitățile societății în care trăiește, în descoperirile științei pe care o predă și în tematica curriculară. În orice tip de societate, profesorul trebuie să fie idealist. În el trebuie să ardă focul sacru al neamului său, dragostea de locul în care au trăit și s-au născut părinții lui. El trebuie să revină mereu spre originile sale, din care să-i răzbată din toată ființa sa
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
aveți puțin noroc. Strămoșii spuneau: la un car de minte, trebuie un dram de noroc. Atuul dvs. este, pe de o parte tinerețea, pe de alta, ceea ce ați acumulat în cei 4-5 ani. Nu dezertați în fața greutăților. Fiți îndrăzneți, fiți idealiști, fiți hotărâți ! Vă felicit, vă urez multă sănătate și succese în viața profesională și în cea familială ! Și aduceți-vă aminte și de facultate ! Nu este loc de șomaj pentru un absolvent de Fizică. mai 2007 IV.8.8. Cuvânt
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
băutură), însă nu era un om care se vindea. Se pare că Țurcanu îl considera un om de încredere, care a acționat din convingere, spre deosebire de majoritatea celorlalți: L-am cunoscut pe Pușcașu Vasile ca un om cu fire practică (nu idealist-cu capul în nori), lipsit de misticismul și trăirismul legionar, realist, vesel, puțin șmecher, corect, în privința sincerității și nesincerității-normal, îi plăcea viața fără a fi viciat, regreta f. mult că a fost legionar, iar față de legionari avea o atitudine de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mare a fost impro‑ vizația. Totuși, am scris un program coerent, la care m-a ajutat mai ales un coleg economist al meu, ce între timp a plecat în America, Dragoș Paul Aligică. La vremea aceea era foarte tânăr și idealist, cum eram cu toții. Niciunul dintre noi n-a luat bani. Am scris programul respectiv pro bono la SAR. Ăla a fost programul. Alt program nu a existat. Asta nu înseamnă că cineva l-a pus în practică. V.A. : Oricum
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o întâlnire. Dar asta recent, după 25 de ani. V.A. : VĂ dați prea ușor pe mâna adversarilor pe care-i aveți. A.M.P. : Admit. Dar ce știam eu atunci, că trebuie să dai semnale că ești ticălos, și nu idealist, ca să reușești în România ? Romanul fost ca un fel de inițiere prin care am trecut și am ieșit dincolo ; poate nu trebuia publicat. Zece ani am ezitat. Se încheie cu o biserică ruinată, pe care am văzut-o undeva în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
copii dactilografiate, niște abonamente plătite, ca să-l scutim pînă la urmă să mai dea meditații, pentru ca să poată în timpul acesta să scrie cartea. Al doilea: căci scrisesem, cu ani în urmă, un comentariu de poezie, a lui Ion Barbu, poet considerat idealist, mistic și burghez și deci contribuiam la propagarea unui spirit reacționar. Al treilea: că am copiat de la Biblioteca Academiei, dintr-un număr din Nouvelle Revue Française, scrisoarea lui Cioran către Noica Lettre à un ami du lointain (Scrisoare către un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În anii acelor „false aprecieri”, s-a născut, În fașă, percepția și mai ales vocația mea pentru ceea ce se numește mister! Și astfel - și astfel -, acum, În deplină maturitate, sunt capabil să Înțeleg și chiar să admir cauzalitățile de tip idealist În filosofie, de la Schelling la Blaga, care fac din mister și din forțele extra-logice, uneori, sedii ale unor răspunsuri posibile la marile, gravele Întrebări! Și alții, nu puțini, autori esențiali, care se revoltă contra unilateralității spre care nu puțini gânditori
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
trebuie pur și simplu să o justifice pe a noastră” etc., într-o descendență vizionară din En-Ghidu. Critica literară însă nu a sesizat acest aspect esențial al poeziei sale, în primul rând ca să-l apere, probabil, de eticheta de „poet idealist, reacționar” și apoi, pentru că nu toți criticii noștri sunt deschiși la ceea ce am numit „ipostază idealistă” a unui spirit creator autohton. Neacceptarea în epocă și scandalul în jurul lui Eminescu și al lui T. Maiorescu veneau în primul rând, credem noi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
el era cel puțin cu un pas decisiv înaintea mea. Avea deja „în buzunar” genialul poem En-Ghidu, analizat în treacăt de mine mai sus, poem pe care-l citea doar unor prieteni foarte apropiați, pe vremea aceea un text „reacționar, idealist” putea să-ți producă neplăceri majore! Nu a reușit să-l publice decât în al treilea volum de versuri, Dreptul la timp, după ce primele două volume îi aduseseră o anume notorietate, deci o „platoșă politică” necesară acelor vremi și mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Ceaușescu, în frunte cu Dumitru Popescu, ideologul și cel care-i făcea discursurile, cel puțin în „perioada cvasi-pozitivă”, lectorul onest, ca și unii dintre puținii prieteni care mi-au mai rămas, îl vor înțelege încă o dată pe acel „tinerel zvăpăiat, idealist” - idealist cu o conotație negativă! - dizgrațios adesea când își susținea o opinie sau o poziție, suspect de-a dreptul pentru cei care nu îndrăzneau să iasă din directivele nespuse, dar cu atât mai tiranice ale unui grup de influență, de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în frunte cu Dumitru Popescu, ideologul și cel care-i făcea discursurile, cel puțin în „perioada cvasi-pozitivă”, lectorul onest, ca și unii dintre puținii prieteni care mi-au mai rămas, îl vor înțelege încă o dată pe acel „tinerel zvăpăiat, idealist” - idealist cu o conotație negativă! - dizgrațios adesea când își susținea o opinie sau o poziție, suspect de-a dreptul pentru cei care nu îndrăzneau să iasă din directivele nespuse, dar cu atât mai tiranice ale unui grup de influență, de opinie
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
gândire care situează ideea înaintea materiei, ca să simplificăm grosolan opțiunea lor ce curge în siajul antic al unui Platon și al întregii sale școli până la filozofii alexandrini, care, „alergând după Idee”, ajung în vecinătatea gândirii mistice... Sunt eu însumi un „idealist”, cred adică în „primatul ideii” sau, mai exact, ca la „tata Kant”, în categoriile apriorice de spațiu, timp, cauzalitate, substanță, în ceea ce el a numit „Estetica transcendentală”, estetica aici în sensul de cult al formelor absolute, transcendentale, apriorice, înaintea experienței
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mișcare, în absența magistrului, mecanica forțelor naturale, orbit și apoi înecat în ele, o parabolă care se potrivește izbitor cu frenezia și eșecurile costisitoare ale tehnicității contemporane, „omul tehnic” aflat într-o criză deja descrisă în secolul trecut de ultimul idealist, neamul Heidegger. Cel care devine, din stăpân pe instrumentele și legislația revelată a forțelor naturale, sclavul lor înspăimântat, aproape dușman al naturii și al omului, al planetei. Închinător și jertfitor la noua religie a „progresului”, Progresul văzut ca ultima zeitate
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cuvântul; stagnarea, în dinamica socială sau a muncii, este regresiune, decadență. Și-atunci, la modul paradoxal, dacă o lege a individului - mai bine zis, a individualității! - poate „explica”, lumina, clarifica obscura lege a mișcării materiei în istoricitatea ei cosmică - și idealiștii romantici germani din școala kantiană gândeau astfel, începând cu Fichte, Hegel și Schelling care vedeau „cheia” misterului divinității ca aflându-se în dialectica Gândului uman! -, atunci, după „criptica” frază nietzscheniană, eforturile noastre de a descoperi misterele ce ne înconjoară nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sărbătoarea sfântului Mercorie. După mulți ani (în 1925), un Sadoveanu patetic, larg închis efluviilor naturiste și dispunând de o excepțională memorie senzorială rememorează mișcat: "Beldiceanu a murit și primăvara aceasta mi l-a evocat, așa de tânăr, de entuziast, de idealist și de bun. El e în pământ și privighetorile cântă iarăși la pârâul lui Faur. Nimic din el n-a mai rămas acolo. Va muri peste puțin și această amintire." E de presupus că Sadoveanu-poetul asistase la o simfonie, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu Nicușor Beldiceanu și cu Neculai Dunăreanu, noaptea pe la două ceasuri, lună plină, înspre iazul de la morișcă și cântau privighetorile pela pârăul lui Faur. Beldiceanu a murit, și primăvara aceasta mi l-a evocat, așa de tânăr, de entuziast, de idealist și de bun. El e-n pământ, și privighetorile cântă iarăși la pârăul lui Faur. Nimic din el n-a mai rămas acolo. Va muri peste puțin și această amintire. Când, într-o primăvară am ieșit la soare, și m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de locul lui era din comuna Măgirești, județul Bacău, unde s-a dus în 1916. Nu știu dacă în toată țara s-a mai găsit un preot și un învățător să te înțeleagă așa de bine ca ei. Amândoi erau idealiști și erau de mare înțelepciune și de mare dârzenie. Nu se dau plecați nici unul nici altul când era vorba de dreptate. Lui N.Stoleriu i s-a propus să nu plece la război ci să rămână în țară la partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
participat la Înmormântarea colegului, victimă a vaccinării, dr. Mircea Wegner*, m-am supus vaccinării În urma unui accident de muncă. Cred că nu s-a găsit Încă și va mai curge multă apă pe râurile țării până când o idealistă sau un idealist să-mi poată schimba convingerile formate, nu din cărți și vise, ci din propria-mi viață. Apreciez Încercările, Nu limbajul, fostului meu student Paul Alexandru (coincidență de nume), de a rezolva problema câinilor fără de stăpân (Editura Press, Focșani, 2002), dar
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
construi. Trebuia să dărâmăm ce au construit prost alții. Asta a fost șansa și neșansa generației noastre. Nu ne-am compromis, dar am trăit la marginea societății. Din punct de vedere social, nu ne-am putut maturiza. Am rămas niște idealiști. Din acest punct de vedere putem fi considerați "generația pierdută". În ce privește cenzura, sigur aceasta a funcționat, dar, judecând retrospectiv, nu era chiar de netrecut. Existau momente în care cenzura devenea mai blândă. Sigur, că te afecta. Dar pe de altă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să vezi prosperând în preajma ta nemernicii acestei lumi. Iei atitudine. Polemizezi. Strigi. Urli, faci ceva. Nu rămâi indiferent când vezi într-o parte îmbuibare, ciocoism, nepăsare și, în altă parte, sărăcie lucie... Devii de stânga. Mai comunist decât comuniștii. Un idealist. Dacă nu Marx, atunci Iisus. Trăim vremuri în care totul pare să se subsumeze scopului. Crezi că literatura a scăpat de această desfigurare? Cică Nichita Stănescu i-a spus unui amic care îi vorbea de lipsa de caracter și de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lirica universală" al lui Lucian Blaga, în 1957, în revista "Steaua", precum și câteva poezii cu o minimă degajare față de standardele zilei, în același mensual clujean, m-am pomenit luat la rost, "înfierat", cum se zicea în limba de lemn, drept "idealist", "misticoid", "critic de salon". Adică apucat de guler și dat afară pentru un șir de ani din publicistică. Autorii vigilenți ai asprelor judecăți fără drept de apel: Silvian Iosifescu, Georgeta Horodincă, în frunte cu Ov. S. Crohmălniceanu (cel tratat mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că este fecior de domn și va căuta neamurile boierești”. Împreună cu fratele său, Antioh, Dimitrie Cantemir a copilărit la Silișteni, apoi a fost trimis ostatic la Istanbul, de unde se va întoarce ca domn al Moldovei. Avea o vastă cultură; era idealist, știind a vorbi și a scrie în 11 limbi clasice și europene, iar la maturitate a scris numeroase lucrări. A fost primul istoric român. La urcarea pe tron, boierii erau îngrijorați, pentru că în tinerețe, în timpul domniei fratelui său, Antioh Cantemir
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
atunci puține considerații privind birocrația, revoluția juridică de la sfârșitul Evului Mediu sau începutul apariției economiei capitaliste. Totuși, aspectul pe care l-a abordat cel mai amplu a fost cel militar și, în privința lui, Machiavelli a fost nu doar nejustificat de idealist, ci și deseori depășit din punct de vedere tehnic. Apăruseră deja armele de foc, dar Machiavelli nu le-a luat în considerare întotdeauna. Într-un asemenea context îl abordează Connell pe Machiavelli și problematică Renașterii și ajunge la concluzii nemaiafirmate
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]