1,506 matches
-
dintre noi nu s-a înscris atunci în partid. Drumurile noastre s-au intersectat, în timp, cu Regele Mihai și Regina Ana, Corneliu Coposu, Doina Cornea, Alexandru George, Ana Blandiana, Dumitru Stăniloae, Alexandru Călinescu, Stelian Tănase, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Vasile Lupu, Emil Constantinescu, Andrei Pleșu, Petre Țuțea, Gabriel Liiceanu, Alexandru Dragomir, Nicolae Manolescu, Marina Constantinescu, Dan Grigore, Iosif Sava, Neculai Apostol, Ion Rațiu, Al. Cistelecan, Alexandru Dabija, Dan Pavel, George Șerban, Liviu Ioan Stoiciu, Mircea Mihăieș, Ion Diaconescu, Mircea
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în "România Liberă", pe prima pagină, Apelul pentru înființarea Alianței Civice, cu toate semnăturile acelea ale fondatorilor, inclusiv a mea, am fost foarte emoționat. Am văzut ziarul în studioul de la Paris al "Europei Libere", eram împreună cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca Dumnezeu să-l ocrotească, bun om a mai fost și mult bine a făcut în viața lui! și, cum îmi amintesc, ne-au cam dat la toți lacrimile și ne străduiam să le ascundem unii de ceilalți. Cred că a
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în perioada postbelică, odată cu preluarea puterii de către comuniști; principalele motive ale emigrării au fost politice. Cei mai mulți s-au stabilit în Franța, Anglia, Germania și S.U.A. Parisul a devenit capitala exilului românesc. Aici s-au stabilit Eugen Ionesco, Monica Lovinescu, Paul Ierunca, Emil Cioran, Paul Goma. Se spera în sprijinul occidentalilor pentru eliberarea României de sub dominația comunistă. Emigrația a acționat pentru revenirea la democrație, folosind diverse metode: articole în presa străină; scrisori către diverse guverne; editarea de ziare proprii; colaborarea cu opoziția
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Paraschivescu. Geo Dumitrescu se afla și el acolo, dar de când începusem să lucrez nu mai schimbam în redacție decât saluturi; în afara de cazurile când mă invita să mergem la Gambrinus la o bere. Venea Untaru, care începuse să semneze Virgil Ierunca, acest băiat care nu dormea nopți în șir luând cofeină, atât de mult era pasionat după cărți (anul trecut, în '47, Virgil Untaru, Ierunca, părăsea țara și cu anii, acest om de stânga în perioada războiului a evoluat încet, dar
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mă invita să mergem la Gambrinus la o bere. Venea Untaru, care începuse să semneze Virgil Ierunca, acest băiat care nu dormea nopți în șir luând cofeină, atât de mult era pasionat după cărți (anul trecut, în '47, Virgil Untaru, Ierunca, părăsea țara și cu anii, acest om de stânga în perioada războiului a evoluat încet, dar fără întoarcere, spre dreapta), venea Sîrbulescu, "masivul" cum îl poreclisem eu, credeam că o să trăiască o sută de ani, a murit de inimă pe la
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
era tăcut, totuși atent, însă rezervat, circumspect, inamic al efuziunilor deplasate și de gust îndoielnic, represiv contra sentimentelor lăbărțate, pe care cu un umor și o ironie ai fi zis amară (îl făcea pe feciorelnicul Untaru, care începuse să semneze Ierunca, să roșească) le lua în derâdere. În seara aceea părea chiar scârbit de ceva, poate de pata aceea de cerneală de pe mână, cu care se născuse și pe care o remarcasem de la prima noastră întîlnire. Era semnul unui destin? Poate
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Filerot, zic, ți-a dat drumul cenzura, l-ai trimis din nou? - Nu, zice, e același volum. - Păi ce-ai să faci, Filerot? - O să văd eu! Am râs toți, râdea și el, "masivul" puțin strâmb, Geo Dumitrescu admirativ, totuși îngrijorat, Ierunca depă- șit. Ei, gândeam, Filerot ne minte, face pe nebunul, altfel n-ar fi așa de vesel. M-am dus acasă și l-am citit. Era într-adevăr subversiv, versuri "tari" despre războiul pe care îl duceau armatele noastre, prin
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
crime, procese spectaculoase și ucideri senzaționale, le trimitea la șapte ziare și încasa șapte salarii ca de la șapte vaci grase, luând pâinea de la gură a cel puțin șapte reporteri care mâncau astfel de la vache enragee. Furioși, Ion Caraion și Virgil Ierunca s-au dus și ei la poliție după informații pentru ziarul de dimineață Poporul să culeagă fapte diverse, să câștige și ei un ban. Comisarul care împărțea știrile, un coțcar și un pilangiu, nici nu s-a uitat la ei
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
uitat la ei. A fi reporter de fapte diverse, ehe, asta ridica tirajul unui ziar, și lui, comisarului, ce-i ieșea de-aici? Nu-i cunoștea pe cei doi și nu le-a spus nimic. Și atunci Ion Caraion și Ierunca au născocit ei, după metoda lui Caracu- di, al lui Caragiale, fapte diverse de un senzațional care depășea faptul real, bine scrise, cu suspens, cu amănunte de roman foileton, atât de gustate de public. Poporul le publica. Poziția lui C. V
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
elaphus sibiricus), mâncăciosul (Gulo gulo), zibelina (Martes zibelina), hermelina (Mustela erminea), veverița comună (Sciurus vulgaris), nevăstuica siberiană (Mustela sibirica), iepurele alb (Lepus timidus), ursul brun (Ursus arctos), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), păsări diverse: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia) ciocănitoarea. Reptilele sunt puține la număr, o răspândire mai largă având vipera comună (Vipera berus) și șopârla vivipară (Lacerta vivipara). Dintre amfibieni este prezent tritonul siberian (Hynobius keyserlingi). Taigaua nord-americană este cea mai vastă zonă vegetală din America de Nord
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
chiparosul de mlaștină (Taxodium disthicum), unele specii de pini de nisip (Pinus rigida, P.palustris), chiar palmieri, bambuși. Fauna pădurilor de foioase nord-americane include: cerbul wapiti, cerbul de Virginia, elanul american, castorul, oposumul, vulpea cenușie, vizonul, ursul baribal, curcanul sălbatic, ierunca americană, șarpele de mlaștină, șarpele panglică, șarpele regal comun, crotalul etc. În America de Sud sunt întâlnite pădurile caducifoliate în Patagonia și insula Țara Focului. Stratul arboricol cuprinde specii de fag austral (Nothofagus antarctica, N.pumilio), cu înălțimi de cca.20m, iar
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
încheia această trecere în revistă a satirei postcaragialiene fără să acordăm atenție ineditului roman L'Agonie sans mort53 apărut în 1960 la Paris (Editura "Le mont Saint-Clair") semnat de Ch. Sèverin, pseudonim identificat cu ilustrul clasicist N.I. Herescu, de către Virgil Ierunca 54, pe baza unor indicii precum numele ales aluzie la toponimul Severin, orașul natal al profesorului de istorie a literaturii latine, pasiunea pentru clasici, vădită în frecvența citatelor și a topoi-lor greco-latini, caracterul aproape memorialistic al multor pasaje referitoare la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe D, sînt cast ca un drac. Uite-așa mă Îngraș”. Guvernul a instituit taxa pe lăutari, executivul a Înființat fondul de cutremur. Se aruncă copii În fîntîni. Românii dau impresia că vorbesc Într-o limbă asemănătoare cu româna. Virgil Ierunca: „Prima și cea mai constantă manifestare a minciunii a fost limba de lemn”. Șoimii patriei În derivă. Iar primul-ministru e fericit, În Nirvana guvernamentală, și vrea să fie din ce În ce mai fericit. „Să fii atît de fericit Încît să te simți invidios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
când deja înțelesesem mai mult despre lumea în care îmi fusese dat să trăiesc, aveam să-i văd în realitate, la o întîlnire în Facultatea de Litere, pe cei care animaseră atâta vreme microfonul Europei Libere. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca coborâseră printre noi din eterul în care plutiseră până atunci. Vocile aveau acum și chipuri, o gestică și un fel anume de a te privi în ochi pe care nu l-am putut nicicând uita. Adevărata întâlnire conștientă cu spectacolul
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
Sunt câteva fapte ce-mi hrănesc acest optimism: Pe bulevardul Elisabeta, la numărul 49, în apartamentul cu nr. 45, o suită de dorobanți însoțea de curînd în cea mai deplină solemnitate întoarcerea acasă a Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, încheind astfel funeraliile naționale organizate de statul român pentru a-i cinsti pe cei doi mari intelectuali. Acei tineri soldați vor fi privit cu uimire fotografiile de pe pereții cochetului apartament, numit acum "Casa Lovinescu", ce înfățișează, printre alte figuri celebre
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
ideologice ale totalitarismului comunist. A surprins legăturile de adîncime, infraraționale, dintre comunismul românesc (și nu numai) și variile încarnări ale fascismului. Cînd regimul comunist a îmbrățișat temele, fantasmele și obsesiile extremei drepte interbelice, făcîndu-le ale sale, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au scris pagini magistrale despre geneza a ceea ce, mai tîrziu, am diagnosticat drept barocul fascisto-comunist. Atacurile împotriva ei din zona xenofob-stalinoidă (E. Barbu și echipa sa de trîmbițași neotribaliști) dădeau măsura unei lupte care a continuat și după decembrie 1989
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
Aron Cotruș, Vintilă Horia, Constantin Virgil Gheorghiu, Ștefan Baciu, Horia Stamatu, George Uscătescu, Alexandru Ciorănescu, George Ciorănescu, Alexandru Busuioceanu, Pamfil Șeicaru. S-a scris și s-a vorbit mult în ultima vreme, pe bună dreptate, despre Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. A fost regăsit și recuperat tocmai din Peru Grigore Cugler, un prozator urmuzian, și integrat în zona avangardei. Gherasim Luca, activând la Paris, este de asemenea important în contextul postavangardist al exilului. Alte nume și opere au rămas aproape necunoscute
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
de M. I. Lermontov. Aproape un an (1945-1946), relativ frecvent, Ion Caraion dă fie poezii de război din ciclul Cântece negre (Cantonament, Doină de război, Intrarea în oraș, Carnet), fie diverse articole, în mare parte neadunate vreodată în volume. Virgil Ierunca iscălește trei articole cu o tematică la ordinea ideologică a zilei: Louise Michel - o eroină a Comunei, Lenin și problema culturii și Un animator: Alexandru Herțen. Și Al. Cerna-Rădulescu, cronicar literar în câteva numere de început, scrie articolul Elogiul științei
VESTEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290506_a_291835]
-
Perian, Maria Luiza-Cristescu, Doru Burlacu, Iulian Boldea. Rubrica referitoare la cartea străină este susținută de Mihai Sin. După 1989 I. Negoițescu trimite din exil numeroase texte despre scriitori și critici literari ai timpului, sunt inserate articole de Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Virgil Nemoianu, Radu G. Țeposu, Petru Poantă. De-a lungul anilor, cu eseuri sunt prezenți Nicolae Manolescu (în 1972, la rubrica „Efemeride”), Radu Popescu, Alexandru Paleologu, Cornel Moraru, Ion Apostol Popescu, Alexandru Vlad, Ion Simuț, Ion Ilie Mileșan, Anton Cosma
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
opere de artă grafică de ținută. Temele sunt Memento Radu G. Țeposu (5/2000), Mircea Eliade (6-7/2000, cu texte de Mircea Handoca, Gilbert Durand, Edgar Morin, Moshe Ydel, Alain Paruit, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ioan Petru Culianu, N. Caranica, Basarab Nicolescu, Al. Paleologu, Cezar Baltag, Liviu Petrescu, Marian Papahagi, N. Steinhardt, Dumitru Micu ș.a.), Iată ce, despre ce și cum scriu ungurii, Cum poate fi cineva scriitor român evreu, Amantul-amanta anului 2000, Eminescologia anului
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
etc.). Modelul sovietic devine și aici o dogmă greu de clătinat (Geo Dumitrescu, Viața și munca scriitorului sovietic, Ben Corlaciu, Poetul Iosif Utkin și rostul scriitorilor), iar ideologia marxist-leninistă e „far călăuzitor”, Geo Dumitrescu declarându-și, și sub pseudonimul Vladimir Ierunca, convingerea că „Europa primește două bunuri peste care nu se poate trece: spiritul lui Lenin și voință lui Stalin”. La pagina a doua, intitulată generic „Cultură și viața”, cei mai activi colaboratori sunt Ion Caraion, Scarlat Callimachi, G. Talaz, George
VICTORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
Bălan, „Dincolo de alb”, AST, 1973, 4; Mircea Iorgulescu, „Dincolo de alb”, LCF, 1973, 22; Dinu Flămând, „Dincolo de alb”, „Scânteia tineretului”, 1973, 7 457; Mihai Coman, „Risipa unei veri”, RL, 1978, 24; Victor Atanasiu, „Risipa unei veri”, „Scînteia tineretului”, 1978, 9 069; Ierunca, Semnul, 188-192; Alexandru Lungu, [Stella Vinițchi], RL, 1999, 19; Popa, Ist. lit., II, 564-565; Dicț. scriit. rom., IV, 756-758. C. Dt.
VINIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290578_a_291907]
-
doza substanțială de poezie din paginile romanului. Cartea, remarcabilă prin unitatea și concentrarea acțiunii ce oscilează între idealitate și grotesc, s-a bucurat de o receptare critică extrem de favorabilă atât la apariție, cât și după. Cronica entuziastă a lui Virgil Ierunca din săptămânalul călinescian „Lumea” a dus de altfel la interzicerea publicației de către cenzura comunistă. Articole substanțiale au și Pompiliu Constantinescu (o cronică radiofonică), Dan Petrașincu, Al. Piru și Mihnea Marmeliuc, iar mai târziu I. Negoițescu, Gabriel Dimisianu ș.a. Vântul și
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
sunt aceleași, București, 1946; ed. îngr. și introd. Adrian Anghelescu, București, 1997. Repere bibliografice: Dan Petrașincu, „Frunzele nu mai sunt aceleași”, „Dreptatea nouă”, 1946, 256; Al. Piru, „Frunzele nu mai sunt aceleași”, „Națiunea”, 1946, 54; Constantinescu, Scrieri, V, 204-207; Virgil Ierunca, Un mare scriitor: Mihail Villara, „Lumea”, 1946, 35; Mihnea Marmeliuc, „Frunzele nu mai sunt aceleași”, „Liberalul”, 1946, 135; Ștefan Popescu, Premiul Editurii Cultura Națională 1946, ORT, 1946, 13-14; Petre Gheață [Alexandru Paleologu], Mihai Fărcășanu, „Glasul patriei”, 1964, 9; Piru, Panorama
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
Gheață [Alexandru Paleologu], Mihai Fărcășanu, „Glasul patriei”, 1964, 9; Piru, Panorama, 383-386; Tina Cosmin, The Flight of Andrei Cosmin, Londra, 1972; Andrei Brezianu, Odihnind, acum..., „Agora” (Philadelphia, SUA), 1987, 1; D.Z. [Dinu Zamfirescu], Mihail Fărcășanu, „Dialog” (Dietzenbach), 1987, 77-78; Ierunca, Subiect, 72-78; Negoițescu, Scriitori contemporani, 461-464; Emil Manu, Propunere pentru o reeditare: „Frunzele nu mai sunt aceleași”, ALA, 1995, 251; Reuben H. Markham, România sub jugul sovietic, București, 1996, 331-335; Alexandru George, Revenirea lui Mihail Villara, LCF, 1997, 10; Z
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]