1,501 matches
-
să-mi prostituez entuziasmele și în felul acesta). Cînd m-a felicitat, politicos și nedumerit, i-am spus că aș fi preferat să nu-l cunosc acolo. Era o întîlnire organizată de soția lui Lucrețiu Pătrășcanu". Nu, domnilor detractori, Virgil Ierunca nu cade în păcatul idealizării de sine. Autenticitatea d-sale poate fi și surprinzător-candid-contradictorie. Înainte de 1989 (las'că și după), s-a manifestat, în viața noastră literară, o accentuată tendință de sacralizare. Exista o categorie de autori, practic imuni la
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
iconoduli. E vorba de un reflex "de sus în jos" al autorității sacrosancte totalitare asupra ierarhiilor scriitoricești, reflex, incontestabil, fertil pentru beneficiarii săi, veniți în valuri succesive. Exponent al spiritului critic în autenticitatea sa, așadar neîmpiedicat de convențiile oneroase, Virgil Ierunca a oferit permanent pilda unor opinii libere, inclusiv asupra starurilor literaturii. Observațiile d-sale au sagacitatea unor libertăți critice neîngrădite decît de realitatea textelor asupra cărora se aplică: " G. Călinescu este, dintre criticii români, poate cel mai puțin apt să
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
izgonită de slogan ("România veche devine România nouă, socialistă, o țară a civilizației celei mai înaintate" - Gazeta literară, 2 iunie 1960)". Întrucît fenomenul fetișizării valorilor și apucătura jugulării duhului critic continuă pînă în prezent, nu e de mirare că Virgil Ierunca a fost hulit și că un reputat istoric literar și-a exprimat chiar opinia - hilară, dacă n-ar fi mai întîi întristătoare - că volumul Românește n-ar mai fi trebuit reeditat. În climatul unei mentalități culturale încă în bună parte
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
instituții care se îndărătnicesc a se bizui pe semicaracterele oportuniștilor, pe semiconștiințele unor "oameni ai momentului" de ieri, de azi și probabil de mîine, de un mîine nu se știe cît de prelungit. *** Fariseii literelor noastre îl socotesc pe Virgil Ierunca "depășit", "conservator", "voce răgușită", ba chiar "spirit îngust", "intolerant", într-un chip ce divulgă propriile lor trăsături, materializate în oglinzile pocitoare pe care le mînuiesc. Neîndurîndu-se a recunoaște în Virgil Ierunca un herald al unui timp ce n-a trimis
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
de prelungit. *** Fariseii literelor noastre îl socotesc pe Virgil Ierunca "depășit", "conservator", "voce răgușită", ba chiar "spirit îngust", "intolerant", într-un chip ce divulgă propriile lor trăsături, materializate în oglinzile pocitoare pe care le mînuiesc. Neîndurîndu-se a recunoaște în Virgil Ierunca un herald al unui timp ce n-a trimis încă, de după linia orizontului, decît raze răzlețe, încearcă a-l înțărcui în perimetrul propriei lor concepții într-adevăr mărginite și anacronice. În realitate, "îngustul", "intolerantul" Ierunca se arată capabil de o
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
Neîndurîndu-se a recunoaște în Virgil Ierunca un herald al unui timp ce n-a trimis încă, de după linia orizontului, decît raze răzlețe, încearcă a-l înțărcui în perimetrul propriei lor concepții într-adevăr mărginite și anacronice. În realitate, "îngustul", "intolerantul" Ierunca se arată capabil de o comprehensiune iertătoare, relevînd meritul acolo unde crede că se află, chiar într-un context ingrat: "George Macovescu, soldatul cel mai docil și mai elegant al Partidului Comunist, activistul de lux, diplomatul de tip comunist, s-
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
pronunța în principiu: "Pentru mine, orice scriitor care vrea să devină el însuși e binevenit, chiar dacă vine în ceasul al XI-lea. Sînt pentru conversiune, cu condiția ca aceste conversiuni să nu fie succesive". *** I s-ar potrivi lui Virgil Ierunca vorbele pe care le-a închinat lui Cioran, care "vine să instaureze alarma de a fi așa cum sîntem într-o lume care nu e așa cum ar putea fi".
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
duce! cică... (probabil atunci îl și făcuse Cioran paraguayan!) - despre această sinceritate, donquișotescă, îmi permit eu să zic, domnul Andrei Pleșu are păreri emoționante: , Nu spunea securiștilor altceva decât ne spunea nouă, celor apropiați, sau, în străinătate, lui Cioran, lui Ierunca și celorlalți." Dacă îl vom compara azi pe Constantin Noica, pe marele nostru învățat trecut prin Biblioteca din Fanar, cu doamna Muscă, de pildă, gospodina bravă și sinceră, cu scrisul dumneaei așa de caligrafic, nu știm ce să mai zicem
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
pînă la a exercita o insidioasă, lentă teroare: "îmi dau seama/ crăpăturile lentilei ochelarilor/ sînt drumuri lungi pe care nu le pot învinge/ într-o singură viață" (ibidem). Se impune un amestec de calm încordat și de "angoasă leneșă" (V. Ierunca): "ploaia merge înainte/ stropii mari împroașcă ferestrele/ călătoresc prin tot orașul ori numai/ pe anumite străzi/ uneori sînt atît de rari încît/ între ei încap nașteri și morți" (Poem refuzat). La rîndul său, clipa, detaliu al timpului, se vădește capabilă
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
nerecunoscută din motive subiective sau din cel al neîmplinirii ei. Autoarea studiului se referă pe larg la destinul postum al Albatrosului, mai precis la cel al principalilor săi colaboratori care s-au risipit în direcții divergente. Geo Dumitrescu și Virgil Ierunca, Mihnea Gheorghiu și Dinu Pillat, Dimitrie Stelaru și Mircea Streinul. Ce ar fi devenit, în condiții de minimă normalitate acești autori și alții pe lîngă ei, ce ar fi fost literatura română dacă majoritatea scriitorilor născuți între 1920 și 1930
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6490_a_7815]
-
se poate să nu exemplific, să nu ilustrez fie și numai prin titluri. Am amintit în articolul anterior de epopeea lui Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, de jurnalele unor Mircea Zaciu, M. R. Paraschivescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, de Amintirile lui C. Argetoianu sau, pentru vremuri mai vechi, de Însemnările zilnice ale Reginei Maria. Sau de confesiunile , încă puține, ale unor oameni de stânga activi un timp în instituțiile comuniste, ca Ion Ianoși sau Paul Cornea. Mă voi
Jurnalul clandestin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2796_a_4121]
-
Gheorghe Grigurcu În altă parte este orchestrat un atac împotriva lui Virgil Ierunca, acuzat - risum teneatis! - de pactizare cu comunismul: "Ca fost om al stîngii comuniste, Virgil Ierunca va păstra optica și metodologia acesteia, întorcîndu-le împotriva presupușilor dușmani. Va ignora mecanismul, pe "călăi", și va stigmatiza victimele. Rezultatul a fost o critică pe
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
Gheorghe Grigurcu În altă parte este orchestrat un atac împotriva lui Virgil Ierunca, acuzat - risum teneatis! - de pactizare cu comunismul: "Ca fost om al stîngii comuniste, Virgil Ierunca va păstra optica și metodologia acesteia, întorcîndu-le împotriva presupușilor dușmani. Va ignora mecanismul, pe "călăi", și va stigmatiza victimele. Rezultatul a fost o critică pe dos, fără perspectiva proceselor culturale lăuntrice din România. După 1968, prin Miron Radu Paraschivescu, dar
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
metodologia acesteia, întorcîndu-le împotriva presupușilor dușmani. Va ignora mecanismul, pe "călăi", și va stigmatiza victimele. Rezultatul a fost o critică pe dos, fără perspectiva proceselor culturale lăuntrice din România. După 1968, prin Miron Radu Paraschivescu, dar și prin alții, Virgil Ierunca va reface legătura cu foștii lui comilitoni politici din România, fraternizînd cu echipa kominternistă din cultura română, devenindu-i chiar complice". Ce noroc pentru regimul comunist de-a fi avut un "complice" precum dl Virgil Ierunca! Ni se relatează apoi
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
și prin alții, Virgil Ierunca va reface legătura cu foștii lui comilitoni politici din România, fraternizînd cu echipa kominternistă din cultura română, devenindu-i chiar complice". Ce noroc pentru regimul comunist de-a fi avut un "complice" precum dl Virgil Ierunca! Ni se relatează apoi istoria unui "protest" care a avut loc la Editura Politică, "revolta celor trei Gheorghe": Vasile Gheorghe, Alexandru Gheorghe și... Gheorghe Gheorghe (deci, formal, patru Gheorghe!), care au plecat de la constatarea că instituția în cauză era "parazitată
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
mulți gazetari de azi par să fi uitat. Să precizăm, în treacăt, că intervievatorii "de serviciu" ar putea lua lecții de la doamna Tita Chiper de la Dilema. * în Cuvîntul din august evenimentul central este aniversarea unui "maître de dignité", domnul Virgil Ierunca. Paginile din mijloc ale revistei adună sub titlul Virgil Ierunca, cel mai tînăr optzecist. Lecția de onestitate și demnitate evocări și comentarii de carte semnate de Mihai Șora, Alexandru Paleologu, Vladimir Tismăneanu și Victor Neumann. Din amintirile lui Alexandru Paleologu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
în treacăt, că intervievatorii "de serviciu" ar putea lua lecții de la doamna Tita Chiper de la Dilema. * în Cuvîntul din august evenimentul central este aniversarea unui "maître de dignité", domnul Virgil Ierunca. Paginile din mijloc ale revistei adună sub titlul Virgil Ierunca, cel mai tînăr optzecist. Lecția de onestitate și demnitate evocări și comentarii de carte semnate de Mihai Șora, Alexandru Paleologu, Vladimir Tismăneanu și Victor Neumann. Din amintirile lui Alexandru Paleologu despre cel sărbătorit, o singură frază, deplin lămuritoare: "L-am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
Gheorghe Grigurcu Această repudiere a esteticului, în critica românească a prezentului, nu este totuși, în pofida alonjei sale erudite și suficienței retorice, decît un aspect excentric, marginal. Căci majoritatea criticilor din toate generațiile, de la I. Negoițescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Cornel Regman, Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Zaciu, Barbu Cioculescu pînă la Nicolae Manolescu, Mircea Martin, G. Dimisianu, Alex. Ștefănescu, Ion Pop, Petru Poantă, Cornel Ungureanu, Dan C. Mihăilescu, Laurențiu Ulici, Dan Cristea, Al. Dobrescu (și pînă la cei
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
dintîi al revistei Columna, în Contemporanul-Ideea europeană, nr. 42/noiembrie 2001, Ioana Șișcu se arată în dezacord cu o afirmație a noastră, din textul intitulat Precizare: ,,Chiar supusă criticii, pasibilă de discuții din toate direcțiile, Monica Lovinescu rămîne, alături de Virgil Ierunca, un "deget de lumină", precum în perioada interbelică E. Lovinescu, ce indica prin această celebră sintagmă însemnătatea lui Titu Maiorescu". Se interoghează cu politețe autoarea notei: ,,Respectăm opinia d-lui Grigurcu, desigur. Și totuși, ne întrebăm: oare poate fi comparată
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
lunga pe atît de întunecata perioadă totalitară, cu iradieri ce n-ar putea fi neglijate pînă-n clipa de față, înecată în groasa pîclă postideologică. Nimeni nu a ilustrat cu o mai mare claritate și intensitate decît Monica Lovinescu și Virgil Ierunca acea ,,estetică", frecvent persiflată tocmai pentru că e necesară dreptei noastre conștiințe critice și în genere morale, atîta cîtă s-a păstrat, atîta cîtă rămîne înscrisă presant în al nostru ,,orizont de așteptare". Nu extensia cantitativă a operei ori bogăția speculativă
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
de excepție pe care l-a jucat tocmai conștiința critică zisă „estetică” a Doamnei de la Paris. Ca fidel ascultător al emisiunilor Europei libere, n-aș putea împărtăși impresia preopinentului nostru că „excelentele comentarii” ale Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca ar fi suferit de „păcatul auto-supraestimării”. Dimpotrivă, meritul discursului lor atît de rezonant era o remarcabilă supunere la obiect, o pliere pe factologia și pe starea umorală a momentului, de unde impactul acestuia cu conștiința publică, pe care orice manifestare de
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
cronica sa din revista „Familia", Gh. Grigurcu afirma că Pasărea tăiată ar constitui expresia unui „satanism rural". Mai tîrziu avea să adauge că toată poezia mea ar fi fost pătată de sîngele acelei zburătoare. Trimiterile la Antigona, făcute de Virgil Ierunca și de N. Steinhardt, plecînd de la Urcarea muntelui și, respectiv, de la Vina tragică (tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka), au mutat discuția în alt plan, fără a face abstracție de felul în care am debutat și de evoluția, mea de după aceea
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
nevoia de a-i înțelege dedesubturile. Că Piteștiul îndeamnă la reflecție o dovedește numărul de cărți scrise în marginea fenomenului, de n-ar fi să pomenesc decît Pitești. Centru de reeducare studențească de Dumitru Bacu sau Fenomenul Pitești de Virgil Ierunca, alături de zeci de alte volume pe aceeași temă. Din lectura lor se desprind două trăsături frapante, care surprind ceva din specificul ororii de atunci. Prima este de ordin psihologic: cînd scoți un om din regimul obișnuinței și îl silești să
Oamenii din bolgie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5415_a_6740]
-
47 de specii de păsări migratoare și sedentare se interzice pe întreg teritoriul țării până în momentul stingerii ultimului focar în care a evoluat gripa aviară - a stabilit o Ordonanță de Urgență aprobată recent de Guvern. Pentru cocoșul-de-munte, fazanul, gaița, guguștiucul, ierunca și potârnichea este ridicată interdicția de vânătoare, stabilită prin O.U.G. nr. 140/2005. Ministrul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale poate totuși decide interzicerea vânării acestor șase specii de păsări, dar și a mamiferelor din principalele specii de interes
Agenda2006-09-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284802_a_286131]
-
interesul ei pentru politică ar fi fost unul periferic. Tot din jurnale știm însă că încercările literare din anii tinereții nu îi provoacă azi prea mult entuziasm redutabilului comentator literar Monica Lovinescu (se poate spune că împreună cu soțul său, Virgil Ierunca și cu Nicolae Manolescu a oferit o listă canonică, alternativă la cea a scriitorilor români promovați de autorități din rațiuni metaliterare). Dimpotrivă, orice discuție pe această temă părea săi îi provoace un real disconfort și multă vreme (inclusiv cei aproape
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]