1,060 matches
-
în vigoare imediat. Nu a ezitat să utilizeze forța împotriva musulmanilor din Damasc și Șafad, care aveau obiecții față de schimbarea statutului concetățenilor lor ẕimmi. Dovezile unei politici liberale și a siguranței publice îi atrăgeau pe europeni mai mult ca oricând. Iezuiții, al căror ordin fusese suspendat de papă în 1773, reveneau în forță. În această perioadă, misionari protestanți - britanici și americani - s-au instalat în Liban. În 1838 a fost întemeiată Biserica Protestantă a Siriei. Cu trei ani înainte, tiparul misiunii
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
misionari protestanți - britanici și americani - s-au instalat în Liban. În 1838 a fost întemeiată Biserica Protestantă a Siriei. Cu trei ani înainte, tiparul misiunii americane a fost mutat din Malta la Beirut. De cealaltă parte a orașului, în 1853 iezuiții înființează Imprimerie Catholique. Ambele tipografii încep să publice traduceri ale Bibliei în araba modernă. Siria și-a avut prima tipografie arabă la Alep încă din 1702, adusă de creștini. În 1866 se înființează cea mai importantă instituție de învățământ americană
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
sau Menin, n. în 1623 sau 1620 în Totain, d. 8 septembrie 1698 la Viena) a fost un lingvist polonez de origine franceză, cunoscător al limbilor Orientului Mijlociu, gramatician și lexicograf. În tinerețe a studiat filosofia la Roma sub îndrumarea iezuiților. Acolo probabil că s-a ocupat și de limbi orientale (probabil sub influența călugărului R.P Giattini S.J, care, pe lângă matematică, logică, fizică și teologie, s-a ocupat de asemenea și de limbile asiatice). Meninski a plecat în Polonia
Franciszek Meninski () [Corola-website/Science/329409_a_330738]
-
, Knapiusz, Cnapius (n. 1564 în Grodzisk din voievodatul Mazowia, d. 12 noiembrie 1638 în Cracovia)- iezuit polonez, învățător în colegiile iezuite, filolog, lexicograf, paremiograf și dramaturg. A învățat în școlile din Varșovia iar din 1582 la Colegiul Iezuiților din Pułtusek. A petrecut o perioadă scurtă la Vilnius și Braniew. În 1585 a depus jurăminte monastice la
Grzegorz Knapski () [Corola-website/Science/329410_a_330739]
-
, Knapiusz, Cnapius (n. 1564 în Grodzisk din voievodatul Mazowia, d. 12 noiembrie 1638 în Cracovia)- iezuit polonez, învățător în colegiile iezuite, filolog, lexicograf, paremiograf și dramaturg. A învățat în școlile din Varșovia iar din 1582 la Colegiul Iezuiților din Pułtusek. A petrecut o perioadă scurtă la Vilnius și Braniew. În 1585 a depus jurăminte monastice la iezuiții din Kalisz și a devenit învățător la același colegiu. Din 1587 și-a completat cunoștințele de filosofie în Poznań și Pułtusek
Grzegorz Knapski () [Corola-website/Science/329410_a_330739]
-
polonez, învățător în colegiile iezuite, filolog, lexicograf, paremiograf și dramaturg. A învățat în școlile din Varșovia iar din 1582 la Colegiul Iezuiților din Pułtusek. A petrecut o perioadă scurtă la Vilnius și Braniew. În 1585 a depus jurăminte monastice la iezuiții din Kalisz și a devenit învățător la același colegiu. Din 1587 și-a completat cunoștințele de filosofie în Poznań și Pułtusek. Între anii 1594-1598 a urmat un curs de patru ani de teologie în Vilnius. La sfârșitul secolului XVI, a
Grzegorz Knapski () [Corola-website/Science/329410_a_330739]
-
Ravaillac au fost exilați și restului familiei i s-a interzis folosirea numelui Ravaillac. Regicidul a declanșat o mare controversă. De-a lungul vieții, Henric al IV-lea a scăpat din cel puțin douăzeci de atentate. Teza istoricului și filozofului iezuit Juan de Mariane, din 1589, "De rege regis institutione", (Despre rege și instituția regală), in care un tiranicid era legitim cu condiția ca acesta să fie de ordin divin, a fost condamnată de Sorbona în ziua execuției lui Ravaillac. După
François Ravaillac () [Corola-website/Science/330989_a_332318]
-
tiranicid era legitim cu condiția ca acesta să fie de ordin divin, a fost condamnată de Sorbona în ziua execuției lui Ravaillac. După publicarea acestei cărți, în 2 august 1589, Henric al III-lea al Franței a fost asasinat, iar iezuiții se găseau într-o poziție dificilă. Când Henric al IV-lea a fost la rândul său asasinat, asupra iezuților s-a declanșat o adevărată furtună, aceștia fiind acuzați de moartea regelui. Din ordinul Parlamentului din Paris, cartea lui Juan de
François Ravaillac () [Corola-website/Science/330989_a_332318]
-
Siena în secolul al XIV-lea și a avut o prezență în Veneția de pe la 1390. Membrii săi erau cunoscuți ca "I poveri Gesuati" (săracii iezuați), deoarece îl chemau adesea pe nume pe Isus; ei nu au avut nicio legătură cu iezuiții ("I Gesuiti"), a căror biserică este în partea de nord a Veneției. Ei au dobândit ceva avere din donații și moșteniri și din privilegii acordate de stat, inclusiv un monopol asupra distilării vinului. În 1493, au început construirea unei biserici
I Gesuati () [Corola-website/Science/333513_a_334842]
-
și Africa ar fi erezii monofizite. În anii 1237 și 1247 s-au făcut încercări de unire cu Roma, însă nu a fost cu succes. Mulți sirieni s-au convertit la catolicism, în anul 1626, odată cu stabilirea călugărilor capucini și iezuiți la Alep. În anul 1656, Andrew Akhidjan, preot siriaco-catolic a fost ales episcop de Alep și patriarh al tuturor sirienilor. Cu toate acestea, după el nu a avut loc o succesiune a episcopilor catolici, din cauza situației vitrege a relațiilor dintre
Biserica Catolică Siriacă () [Corola-website/Science/331109_a_332438]
-
o ceartă pentru tot ce a greșit în privința Mariei Stuart. Părerea sa este că regina Scoției trebuie decapitată, deoarece prezența ei în viață provoacă probleme cu catolicii, spaniolii și Papa, mai ales după ce acesta o excomunică pe Elisabeta și trimite iezuiți pentru a-i pregătii pe scoțienii catolici. Influența lui Cecil este atât de mare, încât Elisabeta semnează condamnarea la moarte a Mariei Stuart, care este executată în 1587. În 1572 moare Lord Winchester, care a fost Lord Mare Trezorier în timpul
William Cecil, I Baron Burghley () [Corola-website/Science/331118_a_332447]
-
cele pe care le-a auzit de la turnul clopotniță al Fordham University, deoarece Poe a locuit în același cartier în care se afla și universitatea. El se plimba frecvent în jurul campusului universității Fordham, conversând atât cu studenții, cât și cu iezuiții. Inspirația pentru acest poem este adesea atribuită lui Marie Louise Shew, o femeie care l-a ajutat pe Poe să o îngrijească pe soția lui, Virginia, care era pe moarte. Într-o zi, pe când Shew îl vizita pe Poe la
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
pentru a reveni pe Pământ, grav afectat din punct de vedere fizic și psihic. Povestea este relatată sub forma unor episoade alternative între relatarea expediției și interogatoriul prezent asupra preotului. Revenirea lui Sandoz a aprins un conflict, nu doar pentru că iezuiții au trimis misiunea fără aprobarea Națiunilor Unite, dar și pentru finalul ei dezastruos - contactul cu misiunea Națiunilor Unite care l-a trimis pe Sandoz înapoi pe Pământ s-a pierdut. De la început, Sandoz consideră misiunea pe Rakhat ca fiind de
Pasărea Domnului () [Corola-website/Science/335307_a_336636]
-
scop nobil, dar sfârșește producânt un rău incalculabil”. În pubicația catolică "Commonweal", Paul Q. Kane recunoaște că Russell a cercetat cu atenție istoria de început a misiunilor iezuite și spiritualitatea iezuită, considerând că a adus la zi cu succes povestea iezuiților marcanți care au trimis oameni pe tărâmuri îndepărtate sau au mers ei înșiși către culturi străine pentru a reprezenta creștinismul. „Russell ridică subtil problema în care culturile sofisticate își prezintă una alteia povești menite să mascheze și să justifice ceea ce
Pasărea Domnului () [Corola-website/Science/335307_a_336636]
-
da Rocha, ulterior în 1526 sosește în regiune spaniolul Alonso de Salazar. O mare parte a insulelor este descopertă în anul 1866 de navigatorul spaniol Francesco Lazeano, care le denumește Caroline în cinstea regelui Carol al II-lea al Spaniei. Iezuiții din Manila au întreprins prin anul 1710 câteva încercări nereușite de a converti băștinașii de pe insule la catolicism. După ce în anul 1731 misionarul Juan Antonio Cantova, a fost ucis, iezuiții au renunțat la convertirea populației. Pe la sfârșitul secolului XVIII navigatorii
Insulele Caroline () [Corola-website/Science/331591_a_332920]
-
Caroline în cinstea regelui Carol al II-lea al Spaniei. Iezuiții din Manila au întreprins prin anul 1710 câteva încercări nereușite de a converti băștinașii de pe insule la catolicism. După ce în anul 1731 misionarul Juan Antonio Cantova, a fost ucis, iezuiții au renunțat la convertirea populației. Pe la sfârșitul secolului XVIII navigatorii Wilson, James Mortlock, Runter, Thomson, Mulgrave, ca și Johann Stanislaus Kubary au contribuit la cercetarea mai amănunțită a insulelor. Între anii 1885-1899, aici apare o rivalitate germano-spaniolă, ca între
Insulele Caroline () [Corola-website/Science/331591_a_332920]
-
ca nași pe Cardinalul Richelieu și pe ducesa de Montmorency. Titlul de prinț de Conți a fost înființat pentru el în 1629. Având o sănătate delicată și fiind ușor cocoșat, este destinat de către părinții săi pentru preoție și instruit de iezuiți la colegiul Clermont. La 12 decembrie 1641 el a primit conducerea mănăstirii Saint-Denis. În anul următor, a fost numit stareț la Cluny și va mai primi încă șapte mănăstiri. La data de 6 august 1643 a absolvit că maestru al
Armand de Bourbon, Prinț de Conti () [Corola-website/Science/331631_a_332960]
-
6 august 1643 a absolvit că maestru al artelor, în 1646 și-a luat licență în Teologie la Universitatea din Bourges. La moartea tatălui său, în același an, consiliul de familie decide că Armând să mai stea un an cu iezuiții, spre dezamăgirea lui. În ianuarie 1649, împreună cu cumantul sau, ducele de Longueville, dornici de a obține pălăria de cardinal, el optează pentru Fronda parlamentară, unde a devenit comandant suprem. A fost învins la Charenton la 8 februarie de către fratele său
Armand de Bourbon, Prinț de Conti () [Corola-website/Science/331631_a_332960]
-
dimensiunii sale mici și a lipsei de dovezi că a fost de fapt construit. Ferdinand Verbiest a fost cel mai mare copil de Verbiest, executor judecătoresc și colector de taxe de Pittem lângă Kortrijk, Belgia. Verbiest studiat științe umaniste cu iezuiții, în Bruges și Kortrijk, și a mers la Colegiul Lelie în Leuven, pentru un an, la filozofie studiu și matematică. a intrat în Societatea lui Isus (iezuiții) pe 2 septembrie 1641. Verbiest a continuat să studieze teologia la Sevilia, unde
Ferdinand Verbiest () [Corola-website/Science/331728_a_333057]
-
colector de taxe de Pittem lângă Kortrijk, Belgia. Verbiest studiat științe umaniste cu iezuiții, în Bruges și Kortrijk, și a mers la Colegiul Lelie în Leuven, pentru un an, la filozofie studiu și matematică. a intrat în Societatea lui Isus (iezuiții) pe 2 septembrie 1641. Verbiest a continuat să studieze teologia la Sevilia, unde a fost hirotonit ca preot în 1655. el a terminat studiile în astronomie și teologia la Roma. Intenția lui a fost de a deveni un misionar în
Ferdinand Verbiest () [Corola-website/Science/331728_a_333057]
-
moartea tânărălui Împărat Shunzhi, în vârstă de 23 de ani. Fiul și succesorul său, Xuanye (Împăratul Kangxi), avea vârta de numai 7 ani, astfel încât guvernarea a fost plasată în mâinile de patru regenți. Spre deosebire de Shunzhi, regenții nu au fost în favoarea iezuiților, care a suferit persecuție a crescut ca un rezultat.
Ferdinand Verbiest () [Corola-website/Science/331728_a_333057]
-
Ștefan Báthory, care își păstrase titlul de principe al Transilvaniei, Possevino a obținut autorizarea colegiului din partea administrației transilvănene, care era condusă de înalți funcționari, în majoritate protestanți. Tot Possevino l-a convins pe Ștefan Báthory să nu mai aștepte sosirea iezuiților de la Universitatea din Padova la colegiul clujean, ci să trimită 11 profesori iezuiți de la Universitatea din Vilnius (înființată tot de Ștefan Báthory), în frunte cu fostul rector Jakub Wujek, care a devenit primul rector al Universității din Cluj. Raportul său
Antonio Possevino () [Corola-website/Science/335788_a_337117]
-
autorizarea colegiului din partea administrației transilvănene, care era condusă de înalți funcționari, în majoritate protestanți. Tot Possevino l-a convins pe Ștefan Báthory să nu mai aștepte sosirea iezuiților de la Universitatea din Padova la colegiul clujean, ci să trimită 11 profesori iezuiți de la Universitatea din Vilnius (înființată tot de Ștefan Báthory), în frunte cu fostul rector Jakub Wujek, care a devenit primul rector al Universității din Cluj. Raportul său întocmit cu această ocazie, intitulat "Transilvania", a fost editat de istoricul Andrei Veress
Antonio Possevino () [Corola-website/Science/335788_a_337117]
-
a apărut un deceniu mai târziu la Veneția. În timpul anilor 1590, în timp ce era ocupat cu activitatea de bibliograf, el a fost activ și în activitatea pastorală în orașul natal Mantua și la curtea ducelui Vincenzo Gonzaga. Două misiuni cu privire la statutul iezuiților în Franța l-au readus în contact cu regele Henric al IV-lea al Franței.
Antonio Possevino () [Corola-website/Science/335788_a_337117]
-
fost duși la castelul din Turku, în Finlanda, unde au rămas sub arest la domiciliu până la moartea soțului ei, patru ani mai târziu. În 1575, fiul ei a fost luat și trimis în Polonia pentru a fi plasat în grija iezuiților dar i s-a permis să-și păstreze fiica. În 1577 ea a primit vestea morții soțului ei. Karin a fost tratată cu bunătate și a primit domeniul regal Liuksiala Manor în Kangasala, Finlanda, unde a trăit restul vieții ei
Karin Månsdotter () [Corola-website/Science/332942_a_334271]