1,461 matches
-
régiségei [Antichitățile Ardealului], Pesta, 1852, p. 276. M. Horváth, loc. cit.; L. Kőváry, Erdély történelme [Istoria Ardealului], p. 143. De altfel, nici În rândul autorilor români de până la 1848 nu Întâlnim multe voci favorabile răscoalei, cei mai mulți dezaprobând-o, În spirit iluminist, ca pe o rătăcire a poporului neluminat, periculoasă pentru viitorul politic al românilor; vezi Samuil Micu XE "Micu" , „Istoria și lucrurile și Întâmplările românilor”, apud Izvoarele răscoalei..., Seria B., vol. II, p. 152. Vezi Márki Sándor XE "Sándor" , op. cit. și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ibidem. Una dintre „povestiri”, despre care ni se spune explicit că aparține lui Heliade XE "Heliade" , seamănă În chip ciudat cu Zburătorul, așa cum ar fi putut fi acesta Înțeles și deformat de un individ cu gust literar și mentalitate tipic iluministe, cum era Ürmösy. O domniță româncă se roagă singură În noaptea de Anul Nou, cerând să se poată mărita cu iubitul ei, sărac și urât de părinții fetei. Aceștia pun o vecină bătrână să-i comunice fetei prin hornul casei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
hornul casei, ca și cum ar fi o voce divină, că ruga ei este respinsă. La auzul mesajului, fata va muri de durere. Dincolo de dificultățile lingvistice sau de modificarea prin intermediar, era exact deformarea pe care o putea aduce poeziei un spirit iluminist, care nu poate fi de acord cu realitatea unei arătări miraculoase și o convertește Într-o stratagemă rațională, de natură să pună În evidență „superstiția” și să o Înfiereze prin consecințele dramatice pe care le poate avea. O asemenea temă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru minte..., XVIII, 1855, pp. 244-272. „Soborul cel mare al episcopiei Făgărașului”; „Mitropolia de Alba Iulia. O vorbă la tempul său despre libertatea și unitatea besericii românești”; „Discursul” de la Blaj. Pentru aspectele galicane conținute de acestea, vezi Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, pp. 102-104. Vezi supra, nota 1198. Theodor Trîpcea, „Din memoriile și corespondența lui Traian XE "Traian" Doda XE "Doda" ”, Studii. Revistă de istorie și filozofie, XV, 1962, 4, p. 927. Corneliu Diaconovici, op. cit., II, p.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
2. Se detașează, dintr-o literatură mai vastă, volumul colectiv George Em. Marica, Ideologia generației române de la 1848 din Transilvania, București, 1968; Pompiliu Teodor, „Opțiuni sociale În mișcarea politică românească din Transilvania În epoca revoluției democratice”, În volumul său Interferențe iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, pp. 174-200; Nicolae Bocșan, „Opțiuni sociale și democratice În procesul constituirii solidarității naționale moderne. 1821-1848”, În volumul Națiunea română, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, pp. 338-377. George Em. Marica, Ideologia generației de la 1848..., ed.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și noi, Încercînd să stabilim ce Înseamnă Într-adevăr naționalism, cu aplicare directă la spiritualitatea românească, și dacă adevăratul naționalism este În contradicție cu umanismul. Prima mișcare națională românească este cunoscută sub numele Școala Ardeleană, o mișcare prin care principiile iluministe erau adaptate la condițiile concrete ale poporului român din Transilvania. Personalități de formație teologică, reprezentanții Școlii Ardelene exploatau doctrina iluministă pe care Încercau să o pună În acord cu conceptele biblice. Așa se explică poziția lor socială, conform căreia societatea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
este În contradicție cu umanismul. Prima mișcare națională românească este cunoscută sub numele Școala Ardeleană, o mișcare prin care principiile iluministe erau adaptate la condițiile concrete ale poporului român din Transilvania. Personalități de formație teologică, reprezentanții Școlii Ardelene exploatau doctrina iluministă pe care Încercau să o pună În acord cu conceptele biblice. Așa se explică poziția lor socială, conform căreia societatea este responsabilă de pacea și fericirea supușilor, căci, zice Petru Maior În Procanonul său, spre slobozire ne-a chemat Dumnezeu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
teritoriul a fost ocupat de maghiari), se limitau la adnumerarea românilor Între stările principatului ca a patra națiune politică, egală În drepturi cu celelalte, și nu pretindeau statut de privilegiat. Cererea era În conformitate cu preceptele biblice, puse În acord cu principiile iluministe: toți oamenii deopotrivă au trup și suflet, pricepere și voință și sînt făcuți după chipul lui Dumnezeu. Deci dar toate națiile firește se cuprind În marea nație a neamului omenesc, iar deosebitele numiri a singuratecilor nații sînt numai Întîmplătoare. Așadar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de superstiții și prejudecăți puternic Înrădăcinate În mentalul individului. Tradiția, În această perioadă, poate fi privită ca o obscuritate misterioasă “În care se plasează o conștiință colectivă mitică ce precede orice gândire” <ref id=”155”>Ibid., p. 210 referință </ref>. Iluminiștii vin să “elibereze lumea de supersiții și prejudecăți”. Adepți ai puterii nelimitate a rațiunii (prezente), reprezentanții acestui curent de gândire discreditează total orice drept al tradiției de a se impune asupra Înțelegerii prezente. Autoritatea unei idei, a unei judecăți ce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a scripturilor române, Mă cufund ca Într-o mare de visări dulci și senine Iară noi? noi, epigonii? Noi În noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin! (Eminescu, Epigonii) Poziția lor este diametral opusă În raport cu cea a iluminiștilor: aceștia din urmă clamează perfecțiunea rațiunii, a logos-ului, pe când cei dintâi situează conștiința mitică Într-o relație primordială cu “păcatul originar al gândirii” <ref id=”157”>Ibid., p. 210 referință </ref>. Schleiermacher a fost conștient atât de rolul cât
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
menționa fundamentele filosofice din care derivă propunerile de guvernare, fundamente ce au atras criticile susținute ale realismului și acuzele de naivitate ce se ascund în spatele etichetei de idealism utopic. Acestea sunt1: a. perspectiva pozitivistă în ceea ce privește natura umană, moștenire a mișcării iluministe, din care derivă; b. credința în armonizarea naturală a intereselor (indivizilor, precum și ale statelor), corespunzând doctrinei liberale a secolului al XIX-lea, din care derivă negarea inevitabilității războiului sau a consecințelor belicoase ale anarhiei principala țintă a atacurilor lui E.H.
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
filosofie - potrivit căreia libertatea este necesitate înțeleasă, corelând astfel, libertatea cu rațiunea și rațiunea cu necesitatea. Ideea de a raporta libertatea umană atât la rațiune cât și la necesitate, ideea fundamentală în opera lui Spinoza , a fost preluată și de iluminiști și dezvoltată în cadrul filosofiei politice din sec XVIII-lea și al XIX-lea. În acest cadru, corelația libertate - necesitate dobândește sensuri noi prin necesitate înțelegându-se nu atât legile naturii, cât și legile juridice, care exprimă stringențele inevitabile ale conviețuirii
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
importanță, iar faptul explică ușor încărcătura mitică a scenariilor științifice privind apariția omului, care, în ciuda progreselor teoretice aduse de biologia evoluționistă și a tot mai bogatei baze de informații paleontologice, se încăpățânează să respecte tiparele schițate deja de gândirea speculativă iluministă (Stoczkowski 1994; Strum & Latour 1987). Povestea științifică a originilor, deși variabil organizată în termeni de cronologie și de succesiune a achizițiilor proprii speciei umane, pare a nu putea evada din canoanele unei meta-narațiuni, care organizează itinerarul umanității preistorice în raport cu două
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Fiicei mele, Miruna, minunea din viața mea, cu nesfârșită dragoste. CUVÂNT ÎNAINTE Sub influența ideilor iluministe, istoriste și progresiste, s-a practicat în general metoda de a gîndi modernitatea mai ales din perspectiva viitorului, a luptei dintre antic și modern, dintre vechi și nou, a impactului filosofiei asupra a ceea ce a devenit cultura și conditia umană
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Ideile socialiste au sorgintea in perioada Revoluției Franceze (1789 - 1794), când un grup de gânditori, reprezentând curentul Iluminist s-au erijat în doctrinari ai egalitarismului social. La inceput, socialismul era văzut ca o orânduire social - politică utopică. Primii socialiști utopici au fost francezii Fourier și Saint Simon și englezul Owen. Ei formulaseră o doctrină, care se va dovedi
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
filosofică transferă problema libertății în registru ontologic; prin această mutație ideea de libertate nu mai este raportată la necesitatea ontologică. Ideea de a relaționa libertatea umană la rațiune, și nu la necesitate, este esențială la Spinoza, idee preluată de filosofia iluministă. Kant credea că libertatea trebuie să asigure oamenilor condițiile necesare pentru a trăi mai bine. În schimb, Hegel susținea că precum greutatea formează substanța materiei, tot așa libertatea este substanța spiritului. Schopenhauer va contesta existența libertății, în timp ce Nietzsche va vorbi
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
obligați să facem mereu apel atât la opere, valori, momente anterioare, clasice, ale spiritului european, cât și la altele, foarte moderne, și unele și altele nouă necesare. De pildă pentru a da un singur exemplu o serie de valori zise iluministe (libertatea de gândire, de comunicare, spiritul critic etc. etc.) dobândesc substanță și o imprevizibilă actualizare, în plină epocă totalitară, perfect echivalentă cu definiția tiraniei în secolul al XVIII-lea. Ceea ce pare ideologic perimat, depășit, în Occident, redevine dintr odată foarte
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în 1940, de către U.R.S.S. trebuie reamintit mereu prin pactul Molotov-Ribbentrop de tristă amintire. În sfera valorilor culturale, câteva precizări sunt nu mai puțin necesare. Începând din secolul al XVIII-lea, când se înregistrează o primă și destul de puternică influență iluministă, printr-o dublă filieră (greco-catolică în Ardeal și grecească în Muntenia și Moldova), cultura română începe să se integreze efectiv culturii europene. până atunci, unele influențe, traduceri etc. au fost sporadice, intermitente și de mult mai mică anvergură și difuzare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
filieră (greco-catolică în Ardeal și grecească în Muntenia și Moldova), cultura română începe să se integreze efectiv culturii europene. până atunci, unele influențe, traduceri etc. au fost sporadice, intermitente și de mult mai mică anvergură și difuzare. peste acest strat iluminist s-a suprapus și interferat, odată cu primele decenii ale secolului al XIX-lea, și o puternică influență romantică. participarea noastră cultural-literară la Europa se consolidează și devine acum dominantă. După 1848, Europa începe să aibă și puternice conotații politico-ideologice. Începând
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este), că se forțează de fapt uși deschise și în mod inutil. și totuși lucrurile nu stau deloc astfel. Un recenzent italian al cărții mele Etiemble ou le comparatisme militant, recenzie foarte elogioasă de altfel, are un singur... regret: influențele iluministe. El nu și-a dat seama că, în 1981-1982, deci în plin regim comunist restrictiv, a face elogiul comunicațiilor libere, a cetății universale a literelor, a cosmopolitismului și celelalte reprezenta cel puțin în intenție un act de independență, dacă nu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vorbește, în cultura română, încă din secolul al XVIII-lea. Un eveniment ce nu poate fi în nici un caz trecut cu vederea. Ne-am propus să folosim cât mai puține citate și referințe. Nu putem însă omite faptul că despre Iluminiștii români și afacerile Europei am scris noi înșine încă din 1964, în stil de istorie a ideilor (singurul posibil în acea epocă totalitară antieuropeană), iar despre Luminile românești și descoperirea Europei cu o bogată documentație încă din 1979. Studiul a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sensibili mai ales la acest aspect. Relațiile literare internaționale și liberul schimb literar, în continuă lărgire și diversificare, constituie o condiție esențială a noului spirit literar modern. Acesta se concepe și se vrea cu adevărat universal. pentru ei, acest spirit iluminist păstrează actualitatea sa. polemica anti-tiranie din secolul al XVIII-lea este perfect echivalentă (și invers) cu rezistența antitotalitară (fascistă și comunistă) din secolul XX. 2. Cooperare și stimulare. Recunoașterea pluralismului cultural și literar este concepută ca un mijloc (între altele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
spațiul neohelenic se mai poate întâlni o asemenea asimilare, efervescență și fervoare. Acest fenomen formează o notă esențială și originală a Luminilor românești, precizându-le adevărata fizionomie în istoria comparată a iluminismului european. Realitatea fundamentală a epocii este următoarea: pentru iluminiștii români, Europa nu constituia în mod esențial o noțiune geografică sau geopolitică, ci una culturală, un pol spiritual. El exprimă valori, creații și tendințe ideologice originale; o nouă cultură și literatură; noi și înaintate instituții politico-sociale; realizarea unui înalt nivel
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
se precizeze și să se afirme cu putere mai întâi în țările românești, Moldova și Muntenia, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Idealul european românesc apare sub forma noțiunii și imaginii Apusului luminat, ceea ce dovedește încă de la început conținutul tipic iluminist al acestei formule. Ea se menține neschimbată și în secolul următor, admirator integral al apusului luminat al Europei. De la această lumină spiritele românești preiluministe și iluministe se revendică de la primii lor pași: Dascălii Europei scria Ienăchiță Văcărescu în 1794 sunt
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sub forma noțiunii și imaginii Apusului luminat, ceea ce dovedește încă de la început conținutul tipic iluminist al acestei formule. Ea se menține neschimbată și în secolul următor, admirator integral al apusului luminat al Europei. De la această lumină spiritele românești preiluministe și iluministe se revendică de la primii lor pași: Dascălii Europei scria Ienăchiță Văcărescu în 1794 sunt oameni vrednici și de laudă. În 1798, arhimandritul Grigore, un luptător pentru introducerea limbii române în cântările bisericești, are următoarea imagine globală (și foarte laică) despre
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]