4,887 matches
-
idei și coordonator al pol iti cii macroeconomice mondiale. Efectele negative ale crizei asupra economiilor emergente și subdezvoltate oferă FMI-ului oportunitatea de a-și întări rolul în contextul economiei internaționale, în ceea ce privește două dimensiuni-cheie ale crizei financiare mondiale: (1) managementul im edi at al crizei și (2) reforma sistemică, pe termen lung, a sistemului financi ar internațional. Operațiunile și responsabilitățile curente ale FMI pot fi grupate în trei domenii: monitorizare, acordare de împrumu tur i și asistență tehnică. Monitorizarea implică supravegherea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
răspândit vertiginos și în restul lumii. Actuala criză mondială este cea mai gravă care s a produs după ma rea criză economică interbelică, generând numer oas e dezbateri și dispute la nivel internațional, în momentul de față, acestea fiind deosebit de im portante, mai ales în cadrul Uniunii Europene. Deș i Europa a depășit prima fază a crizei, ea se situează acum pe poziția c ent rală a discuțiilor, din cauza problemelor legate de moneda comună. Euro a fost, de la bun început, o monedă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
conținutul și structura pieței financiare globale, subliniind, în același timp, care sunt cele mai importante categorii de titluri tranzac ționate, dar și principalele categorii de inves tit ori pe aceste piețe. O modali nd condițiile prin care se decid dezvoltarea im edi ată și pe termen lung a statelor din întreaga lume. În momentul de față, este greu de anticipat un revers al actualului trend de globalizare financiară. Acest fapt se dat orează, în mare parte, pro cesului de liberalizare și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nșă rii actualei crize ne ajută să înțelegem care au fost mecanismele, dar și factorii care au determinat apariția acesteia, să înțelegem cauzele pentru care a devenit o criză globală cu efecte negative asupra tuturor țărilor. În momentul de față, im pactul crizei financiare asupra statelor europe ne este atât de puternic, încât se pune în discuție însăși stabilitatea Uniunii Eu ropene. Totul s-a întâmplat ca înt r-un joc de domino, piețele financiare internaționale reacționând în lanț, la primul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
specu 336 ții financiare ale lumii (modernizarea structurilor de guvernanță ale FMI și ale Băncii Mondiale). Coordonarea între băncile centrale este necesar ă î n politica serviciilor bancare, deoarece criza poate fi amplificată de îngrijorarea cu privire la lichiditățile financiare. Aceasta subliniază im por tanța eforturilor de transfer a lichidităților la nivel global. În S.U.A., op era țiunile care furnizează fonduri efectuate prin coordonarea principalelor bănci de către Fed au fost foarte eficiente. și alte bănci centrale au stimulat p une rea în aplicare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de l'Isle-Adam, Ambrose Bierce, Henry James, Bram Stoker, Guy de Maupassant (dessen Meisterwerk, Le Horla, ich detailliert besprochen habe). Daran schliesst sich eine Diskussion über die rumänische Tradition der Schauerprosa, die diejenigen Autoren umfasst, denen ich kein separates Kapitel im zweiten Teil des Buchs gewidmet habe, aber jedoch auf einer alternativen Liste der Genre-Anhänger stehen könnten: Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Gane, Alexandru Macedonski, Barbu Delavrancea, Ion Agârbiceanu, Constantin Stere, Liviu Rebreanu, V. Beneș, Sergiu Pavel Dan, M. Blecher, Oscar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
zu produzieren versucht haben, ist bei genauer Betrachtung nicht gering. Auch diese Feststellung mag manche wohl überraschen. Der zweite, umfangreichere Teil der Untersuchung stellt einen hermeneutischen Ansatz dar, in dem ausgesuchte Fragmente aus den jeweiligen Werken einer gründlichen Analye unterliegen. Im Zentrum stehen die Hauptvertreter der Schauerprosa in der rumänischen Literatur. Die literarische Schreckensproblematik findet ihre Anfänge in den Texten eines moldawischen, in Polen ausgebildeten Chronisten zurück, Miron Costin, der in seinem Letopisețul Țării Moldovei zwei stilistisch bemerkenswerte und erstaunlich moderne
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Moldovei zwei stilistisch bemerkenswerte und erstaunlich moderne Episoden vorführt, die man als eine spontane Entstehung des Genres verstehen kann: die Ermordung des Griechen Batiște Veveli, eines Dieners des Fürsten Iliaș und eine Heuschreckeninvasion, deren Beschreibung auch Memoirencharakter hat. Ich habe im folgenden, je nach der jeweiligen Art der ontologischen Verwurzelung, die das textuelle Grauen voraussetzt, drei Grundlinien der Analyse heraus gearbeitet. Die erste Kategorie stellt das Grauen in seiner natürlichen Beschaffenheit dar, d.h. ein fiktionales Modell, in dem die Angst im
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
im folgenden, je nach der jeweiligen Art der ontologischen Verwurzelung, die das textuelle Grauen voraussetzt, drei Grundlinien der Analyse heraus gearbeitet. Die erste Kategorie stellt das Grauen in seiner natürlichen Beschaffenheit dar, d.h. ein fiktionales Modell, in dem die Angst im Rahmen der wirklichen Welt, als Folge natürlicher Erscheinungen, den Gesetzen der Wahrscheinlichkeit entsprechend, entsteht. Hierzu gehören folgende Werke: Alexandru Lăpușneanul von Constantin Negruzzi, O făclie de paște von I.L. Caragiale und La Vulturi! von Gala Galaction. Eine zweite Art beschreibt
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
einer sehr aufmerksamen und detaillierten Interpretation erfolgen konnte. Die Werke, die ich in diesem zweiten Teil meiner Studie untersucht habe, haben m.E. vorbildhaften Charakter in der rumänischen Schauerliteratur und zeigen, wie überraschend fruchtbar und vielfältig diese Problematik ist, trotz der im Vergleich zu anderen Literaturen relativ geringen Zahl repräsentativer Texte. Sowohl bei der chronologischen Einführung im ersten Teil als auch bei den detaillierten Textanalysen im zweiten Teil meiner Studie, habe ich mich für das Zitieren längerer Auszüge aus der Primärliteratur entschieden
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Teil meiner Studie untersucht habe, haben m.E. vorbildhaften Charakter in der rumänischen Schauerliteratur und zeigen, wie überraschend fruchtbar und vielfältig diese Problematik ist, trotz der im Vergleich zu anderen Literaturen relativ geringen Zahl repräsentativer Texte. Sowohl bei der chronologischen Einführung im ersten Teil als auch bei den detaillierten Textanalysen im zweiten Teil meiner Studie, habe ich mich für das Zitieren längerer Auszüge aus der Primärliteratur entschieden, in der Absicht, den Leser mit diesem spezifischen Genre besser vertraut zu machen und ihn
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
in der rumänischen Schauerliteratur und zeigen, wie überraschend fruchtbar und vielfältig diese Problematik ist, trotz der im Vergleich zu anderen Literaturen relativ geringen Zahl repräsentativer Texte. Sowohl bei der chronologischen Einführung im ersten Teil als auch bei den detaillierten Textanalysen im zweiten Teil meiner Studie, habe ich mich für das Zitieren längerer Auszüge aus der Primärliteratur entschieden, in der Absicht, den Leser mit diesem spezifischen Genre besser vertraut zu machen und ihn somit mühelos in die Erzählstimmung hineinzuführen. Dementsprechend strebt meine
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
folosit de idealismul modern pentru a separa lumea simțurilor de lumea inteligibilă. Apropiați de acest termen sunt "transcendental" și "transcendentalism". Medievalii foloseau termenul "transcendental" pentru atribute care nu făceau parte din cele zece categorii aristotelice, cum sunt unul, adevărul, binele. Im. Kant l-a folosit pentru a denumi facultatea rațională de cunoaștere. "Transcendentalism" și-a numit eseistul și poetul american Ralph Waldo Emerson (1803-1882) credința că există un spirit universal numit "suprasuflet". Dumnezeu este un fel de energie mistică prin care
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Jeffrey Al. / 58 Jihad / 131, 136 Jivkov T. / 130, 308 Johnson P. / 112, 220, 153, 269, 344, 350-351 Jouvenel B. de / 46, 344 Joyce / 121 Jung C-G. / 10, 141, 143-144 Junimea / 109-110 Justin / 38 K Kadar J. / 49 Kant Im. / 91, 98, 121, 181, 184 Kârkâzstan / 72 Kașmir / 131 Kazahstan / 72 Kennedy J. / 37-38, 313 Kennedy P. / 31, 44, 343 Kenney P. / 71, 132, 231, 343-345, 353 Kim Ir Sen. / 71 Kierkegaard S. / 181, 250 Kohlberg / 45 Korsch K. / 41
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
bemüht, der Bilder habhaft zu werden, in denen die Erfahrung der Großstadt in einem Kinde der Bürgerklasse sich niederschlägt. Ich halte es für möglich, daß solchen Bildern ein eignes Schicksal vorbehalten ist. Ihrer harren noch keine geprägten Formen, wie sie im Naturgefühl seit Jahrhunderten den Erinnerungen an eine auf dem Lande verbrachte Kindheit zu Gebote stehen. Dagegen sind die Bilder meiner Großstadtkindheit vielleicht befähigt, in ihrem Innern spätere geschichtliche Erfahrung zu prä formieren.“ Experiența marelui oraș, identică în acest loc experienței
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lui Benjamin de intenții secunde; de data aceasta, se pune problema de a formula pe cât posibil metoda autorului. Interesant este, la Benjamin, modalitatea în care își corespund, sub aspectul programului teoretic, aspecte diferite: analiza aurei operei de artă (Das Kunstwerk im Zeitalter seiner tech nischen Reproduzierbarkeit) și cea a mărfii (Charles Baudelaire. Ein Lyriker im Zeitalter des Hochkapitalismus), între statutul alego riei în baroc și imaginea dialectică a secolului al XIX-lea, sau între amintirea flaneurului și memoria ca victorie a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe cât posibil metoda autorului. Interesant este, la Benjamin, modalitatea în care își corespund, sub aspectul programului teoretic, aspecte diferite: analiza aurei operei de artă (Das Kunstwerk im Zeitalter seiner tech nischen Reproduzierbarkeit) și cea a mărfii (Charles Baudelaire. Ein Lyriker im Zeitalter des Hochkapitalismus), între statutul alego riei în baroc și imaginea dialectică a secolului al XIX-lea, sau între amintirea flaneurului și memoria ca victorie a „învinșilor“ istoriei. Este, așadar, vorba despre o viziune filozofică preci pitată într-un program
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
teoretică a discursului. Fie ca deconstrucție a pozitivității tradiției (Erfahrung), fie ca nume dat unității metafizice a cunoașterii (Programm einer kommenden Philosophie) sau ca „rezultat al muncii“ (Ertrag der Arbeit, în Das Passagen-Werk), „experiența“ este, sintetic, „ein Artikulationsbegriff, vobei Artikulation im doppelten Sinne als Verknüpfung und als Ausdruck zu verstehen ist“ („un concept al articulației, unde articulație trebuie înțeles în dublu sens, ca legătură și ca expresie“). În fiecare dintre aceste instanțe, experiența numește un gest deconstructiv, în care obiectul (fie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ulterioare. Două alte elemente vor fi urmărite: modul în care pot fi identificate diverse surse ale acestei imagini, precum și felul în care aceasta corespunde „programului unei filozofii viitoare“, amintit în secțiunea precedentă. Considerația de început a lui Benjamin este: „Das im Selbst bewußtsein über sich selbst reflektierende Denken ist die Grundtatsache, von der Friedrich Schlegels und größtenteils auch Novalis’ erkenntnistheoretische Überlegungen ausgehen.“ Importantă miză a filozofiei postkantiene, recuperarea infinitului ca obiect al filozofiei ia, pentru romantici, forma infinitei reflexivități a gândirii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
își pierdea transcendența. În Goethes Wahlverwandtschaften, Benjamin oferă un răspuns acestei situații, plasând adevărul operei de artă în afara artei, și anume, în domeniul filozofiei: „Ganz so forscht die Kritik nach Geschwistern des Kunstwerks. Und alle echten Werke haben ihre Geschwister im Bereiche der Philosophie. Sind doch eben jene die Gestalten, in welchen das Ideal ihres Problems erscheint.“ Sfera filozofiei este definită ca „adevăr“ care se exprimă ca problemă, ca întrebare. Această problemă este însă „întruchipată“ în opera de artă: „die, ohne
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
În acest loc, legătura cu textul despre Kant, cu care am început, poate fi refăcută. În Programm der kommenden Philosophie, „experiența“ era nume le dat „unității cunoașterii“, continuității formelor sale multiple. Aceeași unitate este acum realizată prin intermediul contemplației: „Als Einheit im Sein und nicht als Einheit im Begriff ist die Wahrheit außer aller Frage. Während der Begriff aus der Spontaneität des Verstandes hervorgeht, sind die Ideen der Betrachtung gegeben. [...] So definiert die Sonderung der Wahrheit von dem Zusammenhange des Erkennens die
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
despre Kant, cu care am început, poate fi refăcută. În Programm der kommenden Philosophie, „experiența“ era nume le dat „unității cunoașterii“, continuității formelor sale multiple. Aceeași unitate este acum realizată prin intermediul contemplației: „Als Einheit im Sein und nicht als Einheit im Begriff ist die Wahrheit außer aller Frage. Während der Begriff aus der Spontaneität des Verstandes hervorgeht, sind die Ideen der Betrachtung gegeben. [...] So definiert die Sonderung der Wahrheit von dem Zusammenhange des Erkennens die Idee als Sein.“ Contemplația ideii devine
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și cu post-istoria (Nach geschichte) sa interpretativă. În textul aflat acum în atenție, acest principiu devine acela de a vedea fenomenele din perspectiva originii lor, și nu a genezei: „Ursprung, wiewohl durchaus historische Kategorie, hat mit Entstehung dennoch nichts gemein. Im Ursprung wird kein Werden des Entsprungenen, vielmehr dem Werden und Vergehen Entspringendes gemeint. Der Ursprung steht im Fluß des Werdens als Strudel und reißt in seine Rhythmik das Entstehungsmaterial hinein.“ Destul de încifrat, textul se lămurește câteva rânduri mai jos, unde
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de a vedea fenomenele din perspectiva originii lor, și nu a genezei: „Ursprung, wiewohl durchaus historische Kategorie, hat mit Entstehung dennoch nichts gemein. Im Ursprung wird kein Werden des Entsprungenen, vielmehr dem Werden und Vergehen Entspringendes gemeint. Der Ursprung steht im Fluß des Werdens als Strudel und reißt in seine Rhythmik das Entstehungsmaterial hinein.“ Destul de încifrat, textul se lămurește câteva rânduri mai jos, unde Benjamin asimilează „originea“ autenticului (Das Echte), nu naș terii propriu-zise, genezei (Entstehung). Cercetarea filozofică este aceea care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de interpretare, Baudelaire, arată Benjamin, trebuie citit împreună cu Bergson. În Über einige Motive bei Baudelaire (1939), Bergson este citit din perspectiva rolului pe care îl are memoria în constituirea experienței: „In der Tat ist die Erfahrung eine Sache der Tradition, im kollektiven wie im privaten Leben. Sie bildet sich weniger aus einzelnen in der Erinnerung streng fixierten Gegebenheiten denn aus gehäuften, oft nicht bewußten Daten, die im Gedächtnis zusammenfließen.“ O observație interesantă a lui Benjamin este aceea că filozofia lui Bergson
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]