1,295 matches
-
cognitive, deci este necesar să preia inițiativa în dirijarea conversației, stilul lui trebuie să rămână atractiv. Strecurând în comunicare comentariii sau observații din propria experiență poate debloca inhibarea copilului, care la rândul lui va împărtăși și el din experiența proprie. Imitarea sau repetarea cuvintelor pronunțate incorect nu li se va părea ceva plictisitor dacă profesorul are o atitudine pozitivă, dacă folosește aprecierea pozitivă. Când profesorul, din scopuri pedagogice, se rezumă numai la a preda, a îndruma, a corecta fără să-l
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
manifestarea empatiei. Conversația prin exersare forțată poate fi eficient atunci când scopul este corectarea pronunției, corectarea greșelilor gramaticale din limbaj. Are un nivel scăzut de comunicare, schimbul de mesaje rezumându-se din partea copilului doar la răspunsuri afirmative sau de negare, repetare, imitare. În timpul conversației în atenția profesorului se află alcătuirea corectă a propozițiilor și nu sensul lor. Din acest mod de comunicare lipsește cu desăvârșire inițierea copilului în conversație, stilul este imperios și face din copil un participant pasiv. Ca și mod
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
formarea capacității de comunicare a copiilor, prin mijloace verbale și auxiliare; - dezvoltarea unor caracteristici ale percepției kinestezice, învățarea copilului să coreleze complexul sonor cu pipăitul, cu vibrațiile aparatului fonoarticulator, cu particularitățile suflului de aer în emisia vocală; - dezvoltarea capacităților de imitare a mișcărilor corpului, ale feței, ale guri .a. - dezvoltarea percepțiilor auditive, prin antrenamente și exerciții sau prin amplificarea cu ajutorul protezelor; - dezvoltarea atenției, a capacităților de memorare, de reproducere, de motivație și activism prin joc și alte activități; - formarea încrederii
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
merge la seminar, salariații netratatați ai departamentelor tratate s-au deplasat în număr mai mic decât salriații tratatți. Totuși,la mai multe luni după seminar, ratele de participare ale celor două grupuri nu prezintă diferențe semnificative. Prin intermediul conversațiilor și al imitării, normele sociale au reușit să omogenizeze comportamentele. Angajații departamentelor netratate nu au putut profita de un astfel de mecanism și afișează prin urmare rate de participare mai scăzute decât celelalte două grupuri. Rata de participare la planul de economii pentru
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
nenumărate oportunități de a dezvolta abilitățile, de a asculta. Antrenamentul auditiv pentru perceperea muzicii conform Musical Ears, realizat de Med EL presupune parcurgerea mai multor etape: ascultarea și răspunsul la muzică, recunoașterea tempoului, dansul pe muzică, reproducerea ritmului folosind părțile corpului, imitarea și reproducerea ritmului, cântatul la instrumente cu percuție, recunoașterea instrumentelor cu percuție, cântatul la instrumente de percuție, recunoașterea instrumentelor muzicale, cântatul cu voce, recunoașterea cântecelor, a versurilor, asocierea de obiecte sau evenimente cu muzica și mișcarea și povești muzicale. Pentru
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
amplificarea fluxului emoțional și logic al discursului, ci și trădează trăsăturile oratorului în fața publicului ,,devorator"; d) gesticulația are loc concomitent cu vorbirea, distingându-se gesturi care pornesc firesc din noi (spontane, înnăscute) și gesturi care indică anumite lucruri prin mijlocirea imitării (învățate, dobândite). Recomandările lui Cicero cu privire la mișcările corpului țin cont de faptul că oratorul se urca pe rostrii, de unde auditoriul îi putea observa cea mai mică șovăială a picioarelor, nervozitatea pașilor, gesticulația dezordonată a mâinilor, mișcări care ar fi putut
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să pară ceea ce nu sunt în realitate, fără să țină cont că ceea ce se potrivește câtorva nu se potrivește tuturor. Din păcate, observăm tendința unora de a se exprima prea mult sau a altora de a-și distruge personalitatea prin imitarea unor ,,modele de conduită" ce se îndepărtează de moralitate, demnitate umană, verticalitate și respect. Important este ca fiecare persoană să-și descopere propriul model și să nu se încadreze în niciun tipar, oricât de admirat și ideal ar părea, și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
studiu bogat și complex al comportamentelor sociale la toate speciile, de la coloniile inferioare de amoebe până la moderna societate umană, este realizat de Edward O. Wilson (1975/2003), care ilustrează cu ajutorul exemplelor funcții comune de comunicare întâlnite la acestea: • facilitarea și imitarea unor comportamente (inducerea locomoției la babuinii hamadrias prin pasul ritmat sau la păsările în stoluri prin bătaia din aripi ritualizată), precum și menținerea contactului între membrii unui grup (duetul dintre broaște, păsări, cel puțin două specii de primate etc.); • recunoașterea individuală
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestuale decalate care anunță această ruptură. În cele mai multe cazuri, conștiința omului uită că este responsabilă de corp și este ,,vinovată" de trădările gestuale. Decodarea gesturilor reprezintă o cale rapidă și eficientă de a descifra itinerariul gândurilor unei persoane și prin imitarea expresiilor corpului acesteia putem ajunge treptat să gândim la fel. Dacă gândurile unei persoane nu ar avea corespondente gestuale, atunci sensul comunicării ar fi greu, chiar imposibil de precizat. Componenta afectivă De la frică până la siguranță, de la vinovăție până la onestitate, de la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se simt jenați să folosească acest gest atât în prezența americanilor, cât și în prezența englezilor, fiind conștienți că-i insultă 60. Inițierea în cultură (cunoștințe, comportamente, credințe, valori, tradiții, opere, reprezentări, norme, expresii etc.) se face prin observare și imitare, prin informare și formare, prin învățare și interiorizare, prin experimentare și redescoperire pe cont propriu, prin racordare la registrul verbal și nonverbal al unei societăți sau grup social. Rolul gesturilor în lecturarea și înglobarea moștenirii culturale este potențat de Peter
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Rolul gesturilor în lecturarea și înglobarea moștenirii culturale este potențat de Peter Andersen (2004/2007) prin definirea termenului de cultură, care transmite ideea de legătură, comunicare și înțelegere între oameni: ,,Cultura este un fenomen spontan, implicit, învățat prin imagine și imitarea gesturilor. Obiceiurile culturale, de exemplu, cum stăm la rând, cum ne purtăm cu persoanele în vârstă, cum îi ascultăm pe alții, se învață în tăcere, observând gesturile altora. Profunzimea culturii înseamnă că obiceiurile culturale importante, precum felul de a ne
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
clienților lor, în funcție de vârsta și de caracteristicile etapelor de dezvoltare pe care aceștia le parcurg. b. Teoria învățării sociale (John D. Krumboltz) Krumboltz a dezvoltat o teorie care susține că maturizarea socială este în mare parte rezultat al învățării și imitării comportamentelor celor din jur. Oamenii se orientează în carieră în funcție de ce au învățat și copiat de la ceilalți. Anumite comportamente sunt întărite de ceilalți, altele sunt respinse. Krumboltz a identificat patru elemente care influențează deciziile în carieră: 1. Zestrea genetică și
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
psihică, motivație și interese. Exercițiu: Enumerați, din experiența personală, obstacolele în calea unei ascultări eficiente pe care le întâlniți în discuțiile zilnice cu prietenii și colegii. Care sunt cele mai des întâlnite obstacole în calea ascultării efective? * Pseudoascultarea. Este o imitare a ascultării propriu-zise, prin inducere în eroare. Putem să ne prefacem că suntem atenți la celălalt, păstrând un contact vizual formal, clătinând din cap în semn de încuviințare, murmurând "da", "aha", "înțeleg" etc. * Atenția selectivă. Apare atunci când nu suntem interesați
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
ca procedee în cadrul altor metode: demonstrația, conversația. Demontrația este larg utilizată și recomandă în procesul instruciv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Metoda demonstrației își atinge la maximum valențele educative dacă sunt implicați în efectuarea ei toți elevii. Însoțită de imitare și modelare, demonstrația poate deveni o metodă specifică ortofoniei. În această situație, se demonstrează prin exemple concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce gesturile și modul vizibil de exprimare. Modelarea este acțiunea de învățare a
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
la maximum valențele educative dacă sunt implicați în efectuarea ei toți elevii. Însoțită de imitare și modelare, demonstrația poate deveni o metodă specifică ortofoniei. În această situație, se demonstrează prin exemple concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce gesturile și modul vizibil de exprimare. Modelarea este acțiunea de învățare a articulării pe bază de modele. Modelul poate fi de tip fonetic-auditiv , labiovizual, vibrotactil, material și figurativ.<footnote Apud Stănică I., Popa M., Popovici D.V., „Psihopedagogie specială
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
fiecărui popor”. Ca acțiune socială, educația se Înfăptuiește În limitele unor granițe naționale, pe fondul unei vieți sociale și al unor tradiții ce s-au acumulat de-a lungul dezvoltării poporului și națiunii respective. Logica internă a educației se opune imitării mecanice a unor modele universale, acestea trebuind să fie expresia cerințelor sociale din fiecare țară. În același timp, educația nu se poate Închide În limite strict naționale, făcând abstracție de ceea ce s-a realizat În alte țări. Tendința globalizării, specifică
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
care întemeiază comportamentul relațional, adică integrarea în mediu. De aici pornind, omul ajunge apoi să împrumute realității fizionomia sa și să înnobileze aspectul raportant și ideea de progres cu reperele sale valorice, dând sens armoniei cosmice în conformitate cu un deziderat al imitării fecunde a Creatorului suprem. Formarea vizează, de aceea, omul întreg și capabil de auto-determinare (liber), iar obișnuința unei stăruitoare conștiințe de sine elimină pe de o parte obstacolul interior (prin cunoaștere și prevenție) și, depășind dependențele, descoperă, pe de altă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
transport. Urma apoi o anumită similitudine a discursurilor asupra singularității istorice a fiecărei experiențe identitare, de fiecare dată descrisă ca o "specificitate proprie" țării respective, ca o rezultantă a exercitării forțelor externe contrarii care inhibau inițiativele interne și favorizau adoptarea/imitarea modelelor exterioare spațiului în cauză. Aceste observații m-au condus la creionarea conceptului de spațiu d'entre deux. 2. Ce făceați în 1989? Ați fost martora căderii regimului comunist pe când vă aflați în Europa de Est? Cum ați perceput acele evenimente? În
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
deloc să se întrevadă apariția unor amorse ale schimbării. În atmosfera intoxicării informaționale, episodul din noiembrie 1987 de la Brașov abia fusese semnalat și lăsa o impresie suspectă de manipulare. Era nevoie deci de un puternic efect de antrenare și de imitare a ceea ce se petrecea în jur pentru a se declanșa ruptura în interiorul României. Cu siguranță că această dimensiune de "revoluție de palat" și acești noi conducători, foști membri ai nomenklaturii, constituie "condițiile inițiale" (ca să preluăm terminologia sistemicienilor) de bifurcare și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
1475, stilul devine mai omogen, datorită unei anumite maturități și a concentrării atelierelor la Bruges și Gand. Înflorirea miniaturii italiene a fost mai tîrzie decît în Franța și Germania. Decorarea renascentistă se generalizează încă din secolul al XV-lea și imitarea picturii este atît de clară, încît multe manuscrise au fost decupate, iar miniaturile au fost folosite ca tablouri. Principalele centre de producție sînt Ferrara, Lombardia și Toscana. Miniaturistul florentin Attavante degli Attavanti (1452-1517) este cunoscut mai ales prin manuscrisele pe
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
procedee în cadrul altor metode: demonstrația, conversația. Demontrația este larg utilizată și recomandă în procesul instruciv - educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Metoda demonstrației își atinge la maximum valențele educative dacă sunt implicați în efectuarea ei toți elevii. Însoțită de imitare și modelare, demonstrația poate deveni o metodă specifică ortofoniei. În această situație, se demonstrează prin exemple concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce gesturile și modul vizibil de exprimare. Modelarea este acțiunea de învățare a
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
la maximum valențele educative dacă sunt implicați în efectuarea ei toți elevii. Însoțită de imitare și modelare, demonstrația poate deveni o metodă specifică ortofoniei. În această situație, se demonstrează prin exemple concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce gesturile și modul vizibil de exprimare. Modelarea este acțiunea de învățare a articulării pe bază de modele. Modelul poate fi de tip fonetic- auditiv , labiovizual, vibrotactil, material și figurativ.<footnote apud Stănică I., Popa M., Popovici D.V., „Psihopedagogie
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
durată prelungită de acțiune, care să fie administrată săptămânal sau chiar mai rar . în condițiile administrării zilnice, este preferabilă injectarea produsului seara, obținându-se rezultate mai bune decât dacă s-ar administra dimineața. Această diferență s-ar explica printr-o imitare mai bună a secreției normale de GH, cu un vârf important de secreție în timpul nopții, atunci când nivelul cortizolului este minim . Administrarea matinală s-ar suprapune pe vârful matinal de secreție de cortizol, hormon care are un efect antagonic celui al
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
sau datorită unei vieți sociale și profesionale sănătoase. Alți copii pot deveni mai degrabă temători decât agresivi. Această schimbare le-ar putea influența ulterior comportamentul de părinte. Într-o familie, agresivitatea față de copil poate deveni o sursă de învățare prin imitare și prin observare. Agresivitatea părinților îndreptată împotriva altor membri ai familiei poate constitui o cauză suplimentară. În unele familii, interacțiunea pe bază de pedepse conduce de asemenea la folosirea agresivității, pentru apărare, dar și pentru satisfacerea nevoilor personale (Patterson, 1986
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cărora copilul le-a fost încredințat (Straus et al., 1993). Precizările de mai sus permit distingerea a trei tipuri de maltratare, în funcție de consecințele pe care le au asupra dezvoltării copilului. Astfel vorbim despre maltratarea fizică atunci când prin intermediul proceselor de învățare, imitare și observație copilul își însușește anumite comportamente agresive. Maltratarea psihologică duce la formarea unor cogniții ostile și a percepțiilor sociale eronate. Iar maltratarea sexuală contribuie la dezvoltarea unor comportamente sexuale inadaptate. Studiul realizat de Briere și Runtz (1990) arată că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]