10,269 matches
-
Făcuse apoi curățenie printre pirații care mișunau prin Mediterana și cu precădere în jurul Italiei și aproape că reușise. Ideea de Mare Nostrum avea acum o altă greutate. Cezar și mai apoi Octavian doar îngrădiseră marea cu teritorii cucerite de legiunile imperiale. Tiberius cucerise marea însăși. Roma lui Tiberius făcea legea în Mediterana. Tiberius avea însă și defecte. Multe și destul de grave. Pleca urechea uneori, foarte ușor, unor bârfe și zvonuri care îi distrăgeau atenția și îl enervau, și de multe ori
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
care îl crezuse ca fiind o prelungire a voinței sale, nu era altceva decât un trădător și un uzurpator de care află mai târziu că îi otrăvise și fiul, pe Drusus, pentru ca să se poată cățăra mai repede pe piedestalul puterii imperiale în locul lui. Se purtase crud cu Seiano, cu familia lui și cu toți prietenii, aliații, acoliții și până și cu supușii săi. O avalanșă de execuții însoți căderea lui Seiano și undeva simțea că fusese iar înșelat de câțiva sfetnici
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
despre orice abuz venit din partea altui cetățean sau grup de cetățeni fie ei din aparatul de stat sau nu, bogați sau săraci, tineri sau bătrâni. Înaintase mult în vârstă și privindu-se uneori în oglindă vedea un bărbat căruia laurii imperiali îi amplificau părerea că seamănă cu un satyr sau un comediant de teatru ieftin de care toți râdeau, dar fără un motiv anume. Arăta, după propria părere, jalnic. Descoperea un om bătrân, aproape chel, adus de spate și cu un
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
în condiții suspecte. Gurile rele spuneau că nici Germanicus celebrul general nu murise de moarte bună în Antiohia Siriei unde acesta era stăpânul orientului, fiindcă se răspândise un zvon care spunea că ilustrul ar fi dorit mult mai repede tronul imperial al cărui moștenitor ar fi fost de drept în urma actului de înfiere făcut de către Tiberius. Iar despre Livia, știau cu toții că nu dorise ca Germanicus să urmeze la jilțul imperial al Romei lui Tiberius. Iar cele ce se spuneau despre
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
spunea că ilustrul ar fi dorit mult mai repede tronul imperial al cărui moștenitor ar fi fost de drept în urma actului de înfiere făcut de către Tiberius. Iar despre Livia, știau cu toții că nu dorise ca Germanicus să urmeze la jilțul imperial al Romei lui Tiberius. Iar cele ce se spuneau despre Germanicus, că ar fi dorit mai repede jilțul imperial nu erau adevărate. Mândră, invidioasă și ambițioasă Livia Drusilla dorise și chiar avusese pretenția de a fi zeificată, fiindcă, spunea ea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
în urma actului de înfiere făcut de către Tiberius. Iar despre Livia, știau cu toții că nu dorise ca Germanicus să urmeze la jilțul imperial al Romei lui Tiberius. Iar cele ce se spuneau despre Germanicus, că ar fi dorit mai repede jilțul imperial nu erau adevărate. Mândră, invidioasă și ambițioasă Livia Drusilla dorise și chiar avusese pretenția de a fi zeificată, fiindcă, spunea ea apropiaților ei, astrologul personal al împăratului, Thrassylus, îi descoperise că avea să devină zeiță asemeni lui Augustus care după
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
pământ; se învăța din bucoavna cu litere latine și chirilice. Bucoavna, adică alfabetul, era scrisă pe niște cartoane care erau agățate pe pereți. Plata învățătorului era o mierță de mălai, adică 25 de kg/familie și 25 de cruceri (moneda imperială). În anul 1868, a fost ridicat primul local de școală în Chelința, în locul numit Valea Glodului, cu bani adunați de la membrii comunității locale. Clădirea se compunea din: o sală de clasă, o tindă (anticameră) și o cameră de locuit pentru
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
vă opriți în fața unor forme, existențe și beatitudini finite sau determinate, chiar dacă acestea sunt cele mai elevate. Căutați “Calea lui Isus” în plaselor mesianice solare: cu cât plasa mesianică este mai aurică, cu atât mai înăltă, mai clară și mai imperială este conexiunea noastră cu Coroana Regală. Astfel, veți ajunge să activați o forță uriașă a Destinului care nu se mai afla sub controlul vostru, ci ea, FD ține mai degrabă sub control rațiunea, simțurile și gândurile voastre. Când forța e
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
poate întâmpla la un moment dat în istoria contemporană că “monarhia ereditară”, care are la bază o idee politică, dar și o genă blestemată, să aibă tendințe globaliste, așa cum se întâmpla acum și să vrea cu orice preț să devină imperială. Și monarhul să hotărască să devină neapărat împăratul și stăpânul absolut al lumii întregi. Se pare că marele vis imperial, moștenit de la romani, dar care are la bază ideea de Cetatea ideală din Grecia antică, este de altă natură decât
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
și o genă blestemată, să aibă tendințe globaliste, așa cum se întâmpla acum și să vrea cu orice preț să devină imperială. Și monarhul să hotărască să devină neapărat împăratul și stăpânul absolut al lumii întregi. Se pare că marele vis imperial, moștenit de la romani, dar care are la bază ideea de Cetatea ideală din Grecia antică, este de altă natură decât regalitatea. Un lucru însă este cert: Orice împărat sau monarh care are pretenția să stăpânească lumea, fie și temporal, purtând
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
crezul că „Noi toți avem câteva lucruri de învățat de la ei, de la rigoare și seriozitate, până la rafinamente sublime într-o arie largă de domenii:de la ikebana, arta florală, la manga, arta animației, de la grădinăritul pitic banzai, la grădinăritul din curțile imperiale, de la pictura sugestivă, la cinematografia de mare clasă.” Nu îmi mai rămâne decât să mă ajut, asemeni Milenei Munteanu - care iată, prin cartea ei a reușit să îmi trezească interesul pentru o țară și cultura ei, atât de îndepărtate de
DIN ȚARA SOARELUI RĂSARE, AUTOR MILENA MUNTEANU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365929_a_367258]
-
antică și a fost folosită cu mare succes de către fratii noștri latini. Pusă și acum în practică ar da rezultate de necrezut. De multe ori împărații romani, fie ei Cezar, Claudius, Nero, Caligula, Traian sau oricare altul, constatau că vistieria imperială este goală și nu mai aveau posibilitatea de a asigura „pâinea și circul” pentru plebea romană lucru ce crea nemulțumiri mari poporului, iar riscul unor revolte devenea deseori iminent. În această situație, pentru a nu se ajunge la lupte interne
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
legate de stăpânirea și valorificarea viilor și livezilor de pomi702. Dacă pentru secolul al XVIII-lea documentele par să arate că o bună parte a acestor plantații erau în stăpânirea boierilor și mănăstirilor (în timpul ocupației austriece și în posesia fiscului imperial), în timp ce țăranii apar cu mai puține vii, în secolul al XIX-lea și mai ales în perioada Regulamentului organic, ponderea principală trece pe seama acestora din urmă (moșneni sau clăcași), care dețin acum cele mai mari suprafețe. În privința dărilor și altor
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
au deschis porțile școlilor și pentru fiii iobagilor, îndeosebi români și maghiari, iar dezvoltarea învățământului confesional a favorizat îndeosebi învățământul greco-catolic și ortodox.[7] În urma înrăutățirii relațiilor dintre împăratul Iosif al II-lea și papa Pius al VI-lea autoritățile imperiale au oprit trimiterile la studii la Roma și au impulsionat în schimb studiul tinerilor români la Viena, în special la Colegiul Sf. Barbara.[8] În 1783 împăratul a soluționat favorabil amplul memoriu al episcopului Ioan Bob, pentru dotarea clerului și
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
clerului și înmulțirea școlilor române unite, drept mijloc de cultivare a poporului român.[9] În urma Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784 îndreptată împotriva sistemului feudal, mișcare care i-a atras și pe iobagii maghiari din Trascău,[10]autoritățile imperiale au procedat la mai multe ameliorări ale obligațiilor iobăgești și ale situației minerilor din Munții Apuseni. Pe domeniul Zlatnei au fost înființate mai multe școli populare, iar un an mai târziu, la 22 august 1785, împăratul a venit cu o
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
șteargă identitatea și se apropie de focul revelației, care îl va ajuta să-și preschimbe destinul, urmându-și vocația primordială și înălțându-se, în acest fel, la stadiul de persoană. Deloc întâmplător, în acest caz, Moise este înzestrat cu virtuți imperiale, sacerdotale și învățătorești sau profetice. Învățător, Preot și Împărat va urma să fie și nimeni altul decât Mesia - Iisus Hristos - Fiul lui Dumnezeu, a doua Persoană a Sfintei Treimi. Prin demnitățile primite, Moise dobândește asemănarea dumnezeiască și, în acest fel
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
Consumerismul, confirmă dictonul cu „nimic nou sub soare”. El reprezintă forma actualizată a Haedonismului antic, cel care a condus la destrăbălarea prin care se explică decăderea Imperiului Roman: „Luxuria et vitium perdiderunt Romam”. Adică lăcomia opulentă cu care au pervertit imperialii romani filosofia prin care Epicur stimula doar plăcerea de a deține criteriul adevărului prin simplitate și modestie. Iar această repetare în istorie, ne dă speranța că mintea ne-ar putea veni la un oarecare echilibru: Va trebui să facem un
PROFESORUL DE DEMOCRAŢIE FORMALĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364871_a_366200]
-
societatea era firesc să fie teocentrică, teonomă și dacă omul este responsabil pentru întreaga creație, societatea ca extensie umană poartă această responsabilitate. Momentul convertirii lui Constantin cel Mare a coincis cu debutul entuziast al acceptării de câtre Biserică a protecției Imperiale și de-a lungul timpului nu s-a încercat o reflecție serioasă asupra acestei probleme a "simbiozei"dintre stat și Biserica, reflecție care să aducă necesarele corecții în ceea ce privește rolul statului și al societății laice în viața umanității căzute. Credința că
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
Mântuitorul încă din timpul activității Sale pământești prin îndreptățirea dajdiei datorata Cezarului (Mt. 22,17). Răspunsul dat de Iisus Hristos fariseilor la întrebarea: Se cuvine să dăm dajdie Cezarului?"subliniază două lucruri: recunoașterea autorității de stat, în cazul dat statul imperial și realitatea ne-opoziției dintre îndatoririle religioase și cele civice( ). Potrivit Sfintei Scripturi, Dumnezeu este unicul izvor al autorității (In. 19,11; Rom. 13,1) iar Iisus Hristos deține toată puterea în cer și pe pământ (Mt. 28,18) dar
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
pe malul drept al râului, în zona numită de localnici Cetatea Urieșilor, se găsește Castrul de la Cigmău, construit odată cu Drumul Roman. Administrația romană a edificat castrul militar spre a supraveghea accesul către zona auriferă Apulum și Albunus Mior și drumul imperial ce ducea de la Apulum către Ulpia Traiana Sarmisegetusa și Micia. Arheologii susțin că tot aici ar fi existat și o străveche așezare fortificată a dacilor. Următoarea etapă a pelerinajului cultural s-a desfășurat la Binținți, satul care astăzi poartă numele
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
lui a intrat sub ocupație habsburgica (apoi, din 1867, sub ocupația austro-ungară, până în 1918, când a fost proclamata inutil „Republică Bănățeana” în interiorul României Mari)? Personal, mă tem că marii intelectuali bănățeni de azi (susținători ai lui Băsescu și ai intereselor imperiale din interiorul Uniunii Europene; nu întâmplător Austria domină piața financiară și bancară românească, luând României pe bani simbolici și cea mai mare resursă naturală energetică, de petrol și gaze, „Petrom”, procedând de la Revoluție încoace, peste toată România, ca un ocupant
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
După intrarea României în război, singura preocupare a lui Toader era cum să facă să dezerteze. Știa că dacă n-ar fi reușit să scape și ar fi fost prins, îl aștepta spânzurătoarea, asta era pedeapsa pentru dezertorii din armata imperială. La 27 octombrie 1916, în trecătoarea Tulgheș, a reușit să se facă nevăzut și să se ascundă în scorbura unui fag bătrân, punând în fața ei o creangă stufoasă tot de fag, pe care a tăiat-o cu baioneta de la pușcă
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
bucurie. Cărțile mele traduse în germană, poeme sau proză scurtă, măcar au intrat în câteva biblioteci din această parte a lumii. Nu strică să fie răspândite. La Viena se păstrează și mercurialul pieței din Timișoara, de pe vremea când era oraș imperial. Am rămas foarte surprinsă. Toată admirația pentru această grijă față de mici secvențe de viață care fac parte din atmosfera unui anume timp. Am alunecat spre această pantă admirativă a grijii pentru orice document și nu greșesc, poate, dacă divaghez puțin
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
la gherghef, cu simboluri de oceane, Saturate curcubee, ploi mărunte, cu fiori Roua sfântă, de pe flori, somn pe sânii tăi, Femeie... Curg magnolii, la icoane, fluturi albi, îndurerați, Cu Iubirea ce-o aflați, din zidirea tristei Ane... Și plâng crini imperiali, floarea Maicii lui Isus Zeul trist, pe gânduri dus, rană-n aștri siderali, Printre Sorii matinali, frați cu Luna-n nopți cernite, Printre stele răstignite-și caută rost de mii de ani... Opium din flori de maci, arzând câmpurile verii
CLEPSIDRE de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366565_a_367894]
-
elegant personaj din gașcă, ci și autorul unor fotografii de excepție, secondat de TROFIN, zis Broască, BUCULEI, ȘERBĂNESCU, NEAGU-căruia i-a promis xeroxuri după ''Viața Nouă'' anilor '64-'65 în care a fost catalogat drept Pele al Galațiului, BABONEA, MARTA, imperialul craiovean Jean GEORGESCU, având pe portarul MIEREANU pe post de locotenent, COMAN, TĂNASE, CRISTEA, adică o mică parte dintre fotbaliștii ''ambasadori'' ai înaltei școli care a fost și este Universitatea gălățeană cu minunații săi dascăli. A lipsit justificat, având ceva
MEMORIALUL ION ZAHARIA-EDITIA A IV-A de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366602_a_367931]