1,309 matches
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie și claritate, întrucât noțiunile de "motive obiective" și de "împrejurări independente de voința străinului, imprevizibile și de neînlăturat" sunt prea vagi și imprecise. Aceasta, deoarece nu cuprind mențiuni cu privire la situații de natura celei în care se află reclamantul, respectiv o relație de concubinaj cu o persoană de cetățenie română. Autorul excepției precizează, în acest sens, că, în conformitate cu practica jurisprudențială a Curții Europene a
DECIZIE nr. 1.021 din 9 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215144_a_216473]
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului". În opinia sa, noțiunile de "motive obiective" și "împrejurări independente de voința străinului, imprevizibile și de neînlăturat" sunt "prea vagi și imprecise", astfel că "nu poate avea o indicare precisă asupra normelor aplicabile în situația sa". Pentru aceste motive, arată că i se încalcă dreptul la protecție împotriva tratamentelor inumane și degradante, precum și dreptul la un proces echitabil, întrucât "este afectată însăși
DECIZIE nr. 1.019 din 9 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215140_a_216469]
-
legislativului. Mai mult, actul normativ criticat nu precizează care sunt aceste instituții și autorități publice centrale, de aici putându-se înțelege că pot fi controlate toate instituțiile și autoritățile publice centrale. Or, o asemenea reglementare, tocmai prin generalitatea sa, devine imprecisă, neclară și poate genera confuzii de interpretare și aplicare. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2009 încalcă și prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, prin aceea că nu este justificată din perspectiva unei situații extraordinare a cărei reglementare
DECIZIE nr. 1.555 din 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuităţii activităţii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218633_a_219962]
-
instituțiile publice, precum și operatorii economici vizați au obligația să pună la dispoziția reprezentanților Corpului de control al primului-ministru documentele și informațiile în termenul solicitat. Refuzul nejustificat atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a persoanei vinovate". Astfel, modalitatea vagă, imprecisă, de redactare a normelor juridice menționate, care vizează instituții și autorități publice centrale în mod generic și nu distinct, deschide posibilitatea ca în această categorie să se înscrie, în lipsa oricărei precizări suplimentare, și instituțiile sau autoritățile publice al căror regim
DECIZIE nr. 1.555 din 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuităţii activităţii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218633_a_219962]
-
sau a protecției subsidiare, aflată în stadiul procesual al recursului. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate nu satisfac criteriul de calitate impus de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind vagi și imprecise ca urmare a faptului că nu menționează explicit protejarea vieții de familie ca motiv de acordare a protecției subsidiare. Tribunalul București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art.
DECIZIE nr. 1.421 din 5 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218259_a_219588]
-
soluționarea plângerii formulate de acesta împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a cererii de acordare a unei forme de protecție din partea statului român. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt "imprecise cu privire la spectrul motivelor de pedepse sau tratamente inumane ori degradante care permit acordarea protecției subsidiare" și, prin lipsa de precizie și claritate, limitează sfera de aplicabilitate a interdicției cuprinse în art. 22 alin. (2) din Constituție doar la riscul de
DECIZIE nr. 1.263 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217956_a_219285]
-
arată că prin decizia de returnare i se restrânge dreptul de a-și alege liber domiciliul în România, la domiciliul conjugal. În ceea ce privește termenul de 10 zile în care poate contesta decizia de returnare, arată că acesta este "prea scurt și imprecis" în privința momentului de la care începe să curgă. În acest sens, susține că acesta ar trebui să fie momentul de la care cetățeanului străin i s-a pus la dispoziție o traducere integrală a actului administrativ în limba maternă și în limba
DECIZIE nr. 1.261 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi f) şi alin. (3) lit. a) şi d) şi ale art. 84 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217757_a_219086]
-
și iremediabile a relațiilor de familie". În ceea ce privește dispozițiile art. 84 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , autorul excepției susține că termenul de 10 zile în care poate contesta decizia de returnare este "prea scurt și imprecis" în privința momentului de la care începe să curgă, arătând că acesta ar trebui să fie momentul de la care cetățeanului străin i s-a pus la dispoziție o traducere integrală a actului administrativ în limba maternă și în limba oficială folosită de
DECIZIE nr. 1.261 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi f) şi alin. (3) lit. a) şi d) şi ale art. 84 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217757_a_219086]
-
esență, că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie și claritate în ceea ce privește riscul de a fi supus la tratamente sau pedepse inumane ori degradante ca motiv de acordare a protecției subsidiare. Se arată că noțiunile folosite sunt vagi și imprecise, astfel încât permit interpretări eronate cu privire la natura și conținutul pedepselor și tratamentelor inumane ori degradante, fiind neconstituționale și ca urmare a faptului că nu menționează explicit respectarea vieții de familie ca motiv de acordare a protecției subsidiare. Judecătoria Sectorului 4 București
DECIZIE nr. 423 din 15 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222650_a_223979]
-
soluționarea plângerii formulate de acesta împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat sau a protecției subsidiare. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt "imprecise cu privire la spectrul motivelor de pedepse și tratamente inumane care permit acordarea protecției umanitare condiționate". Prin lipsa de precizie și claritate, acestea limitează sfera de aplicabilitate a interdicției cuprinse în textul art. 22 alin. (2) din Constituție doar la riscul de
DECIZIE nr. 535 din 27 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222665_a_223994]
-
și este probabil să modifice efectul estimat [] Foarte joasă - Orice estimare a efectului este incertă Studiile controlate randomizate sunt considerate de calitate înaltă dar calitatea lor poate fi scăzută din diferite motive ce includ vicii de metodologie, rezultate inconsistente și imprecise, etc. Studiile observaționale sunt considerate de calitate joasă dar calitatea lor poate crește dacă mărimea efectului este mare și eventualii factori de confuzie care ar putea interveni ar acționa în sensul scăderii efectului. Puterea recomandărilor se clasifică în 4 categorii
GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215614_a_216943]
-
pacienții cu ExA severă: dispnee severă care împiedică terminarea unei propoziții într-o singură respirație, polipnee, tahicardie sau bradicardie, hipotensiune, cianoză, silențium respirator la auscultația toracelui. Absența acestor caracteristici nu exclude însă o exacerbare severă. [][][] Pulsul paradoxal este un indicator imprecis al severității ExA. [][][] Măsurarea funcției pulmonare în ExA permite o evaluare mai precisă a severității exacerbării și influențează semnificativ managementul acestor pacienți. Spirometria (cu determinarea VEMS) este mai precisă, dar determinarea PEF este mai rapidă, mai simplă și mai ieftină
GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215614_a_216943]
-
fost ridicată de Lucian Marius Lup într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textele de lege criticate sunt neclare, fiind imprecis redactate, existând posibilitatea unor interpretări diferite. Autorul excepției susține că este încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât "principiile procesului echitabil sunt și acelea cunoscute ca previzibilitatea, disponibilitatea și claritatea legii". Precizează că "o normă legală este previzibilă numai atunci când
DECIZIE nr. 33 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219565_a_220894]
-
acelea cunoscute ca previzibilitatea, disponibilitatea și claritatea legii". Precizează că "o normă legală este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, astfel încât cetățeanul să fie capabil să își adapteze comportamentul în conformitate cu legea", iar "atunci când norma legală este neclară sau imprecisă, persoana nu poate prevedea, într-o măsură rezonabilă, consecințele ce pot apărea dintr-un act determinat". Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 33 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219565_a_220894]
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului". În opinia sa, noțiunile de "motive obiective" și "împrejurări independente de voința străinului, imprevizibile și de neînlăturat" sunt "prea vagi și imprecise", astfel că acesta "nu poate avea o indicare precisă asupra normelor aplicabile în situația sa". În aceste condiții, a fost posibil ca Oficiul Român pentru Imigrări să respingă cererea sa de acordare a regimului tolerării pe teritoriul României, chiar dacă autorul
DECIZIE nr. 1.638 din 10 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219022_a_220351]
-
legilor, dreptul la un proces echitabil, atribuțiile Consiliului Legislativ, precum și dispozițiile constituționale care stabilesc că regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică. Consideră că textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisă, poate ridica dificultăți de interpretare și aplicare a legii. În acest sens, autorul excepției face referire la normele procedurale aplicabile în spețele sale, care au ca obiect conflicte de muncă, arătând că art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul
DECIZIE nr. 1.075 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286-288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, 75 şi 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227176_a_228505]
-
timp, vatămă, în esență, dreptul la apărare și la un proces echitabil. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, autorul apreciază că textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisă, poate ridica dificultăți de interpretare și aplicare a legii. În acest sens, face referire la normele procedurale aplicabile în spețele acestuia, care au ca obiect conflicte de muncă, arătând că art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii nu
DECIZIE nr. 1.220 din 5 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 222, 282 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227384_a_228713]
-
legale criticate sunt neconstituționale din cauza lipsei de precizie și claritate cu privire la riscul de a fi supus la "tratamente sau pedepse inumane ori degradante" ca motiv de acordare a protecției subsidiare, noțiunile folosite de textele de lege criticate fiind vagi și imprecise. Acestea permit interpretări eronate cu privire la natura și conținutul pedepselor și tratamentelor inumane ori degradante, ceea ce este contrar jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului. Se arată că textul de lege criticat "nu circumscrie destul de clar și neechivoc situațiile
DECIZIE nr. 1.178 din 30 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227030_a_228359]
-
4) și (5), art. 73 alin. (3) lit. p) și art. 79 alin. (1) din Constituție, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, consideră că textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisă, poate ridica dificultăți de interpretare și aplicare a legii. În acest sens, autorii fac referire la normele procedurale aplicabile în spețele lor, care au ca obiect conflicte de muncă, arătând că art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii
DECIZIE nr. 90 din 28 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221587_a_222916]
-
lipsite de precizie și claritate în ceea ce privește riscul de supunere la tratamente sau pedepse inumane ori degradante ca motiv de acordare a protecției subsidiare. Se arată că noțiunile folosite în cuprinsul prevederilor de lege supuse controlului de constituționalitate sunt vagi și imprecise și permit interpretări eronate cu privire la natura și conținutul pedepselor și tratamentelor inumane ori degradante. Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și Judecătoria Sectorului 4 București opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30
DECIZIE nr. 287 din 18 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221782_a_223111]
-
4) și (5), art. 73 alin. (3) lit. p) și art. 79 alin. (1) din Constituție, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, consideră că textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisă, poate ridica dificultăți de interpretare și aplicare a legii. În acest sens, autorii fac referire la normele procedurale aplicabile în spețele lor, care au ca obiect conflicte de muncă, arătând că art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii
DECIZIE nr. 180 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286, art. 287, art. 288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221931_a_223260]
-
5), art. 73 alin. (3) lit. p) și art. 79 alin. (1) din Constituție, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisă, poate ridica dificultăți de interpretare și aplicare a legii. Astfel, prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă sunt diferite de cele ale art. 284 din Codul muncii, care reglementează aceeași materie, respectiv instanța competentă
DECIZIE nr. 85 din 26 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286, art. 287, art. 288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221202_a_222531]
-
criticat este lipsit de precizie și claritate, întrucât nu menționează explicit motivul vieții de familie ca motiv de acordare a regimului tolerării, noțiunile de "motive obiective" și "împrejurări independente de voința străinului, imprevizibile și de neînlăturat" fiind prea vagi și imprecise. Autorul excepției descrie situația existentă în fapt, precizând că soția și fiul său au drept de ședere în România, astfel că eventuala sa returnare în țara de origine ar constitui o încălcare gravă a dreptului la viață de familie. Curtea
DECIZIE nr. 284 din 18 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221772_a_223101]
-
admitere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că norma este lipsită de precizie atât în ceea ce privește dispoziția, cât și în ceea ce privește sancțiunea. Arată că lipsa de previzibilitate conduce la afectarea caracterului de lex certa al normei aplicabile și, implicit, în condițiile unei legi imprecise, la relativizarea garanțiilor care însoțesc dreptul la un proces echitabil, prevăzute de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În opinia sa, caracterul neprevizibil al normei prejudiciază și dreptul de a fi informat cu privire la natura
DECIZIE nr. 903 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225237_a_226566]
-
întrunesc aceste exigențe. Astfel, în primul rând, din cuprinsul art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 nu rezultă dacă este vorba despre o infracțiune de pericol sau de rezultat. Cu alte cuvinte, textul este imprecis, întrucât poate include varianta unei infracțiuni de rezultat, dar și a uneia de pericol, fără să facă vreo distincție. Acest lucru rezultă din faptul că alin. (1) incriminează ca infracțiune și ipoteza în care neluarea măsurilor de prevenire a atacului
DECIZIE nr. 903 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225237_a_226566]