2,252 matches
-
facă auzit glasul. Sampath însuși fusese uitat în încrâncenare, deși numele lui era aruncat înainte și-napoi între cele două tabere adverse ca o minge de ping-pong. Scuipându-se unii pe alții pe față, abia putând să-și stăpânească mânia, indignarea și panica, se luptau din clipa în care li se permitea accesul sub copacul lui Sampath până în clipa în care se încheiau orele de vizitare. — Cum să le ceri maimuțelor să plece? le spunea domnișoara Jyotsna tuturor celor pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
întind pe pat, ca pentru un consult medical. Da, exact cu așa ceva semăna: cu o teribil de îngrozitoare, mult amânată și sinistru de elegantă vizită la un ginecolog. De ce nu te faci mai comod? spuse ea, cu o nuanță de indignare batjocoritoare în glas. M-am afundat ascultător, încă un centimetru sau doi, în perna densă și pufoasă. — Nu, scoate-ți halatul! Într-un minut vom fi iar împreună. Așa că am rămas gol, în umezeala sufocantă a camerei, așteptând-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
la luptă sau ca o mamă, mergând alături de taxiul care se desprindea de bordură - au fost chiar așa: „Apără-mă, John! Apără-mă!“ Știm ce vrea să spună. Am înșfăcat telefonul și l-am sunat pe Lorne Guyland, în cuhnea indignării. — Ascultă, Lorne, am început eu, după ce o servitoare mi l-a dat pe marele bărbat Tocmai m-am văzut cu Caduta Massi. Ea nu vrea să se dezbrace în scenele pe care i le-ai sugerat, și trebuie să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și sex-shop. Selina se jură pe toți sfinții că a stat doar la tejghea, vânzând scule de masturbat și chiloței cu șliț și femei de cauciuc - a vândut vibratoare și a împachetat sule artificiale, nimic mai mult. Respinge cu maximă indignare ideea că ar fi avut vreun amestec în dușurile cu companie din spatele magazinului. Eu mă îndoiesc de cuvântul ei, atâta timp cât le plătește avocaților o avere. Dar cui îi pasă? Străzile sunt pline de forfotă, dar aproape nimeni nu merge acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
roze, flori pălite,-ntîrziate, Ca și noi... Zi, finala melodie din clavirul prăfuit, Or ajunge plânsul apei din havuzele-nnoptate. Vezi, din anticul fotoliu - Agonia violetă, Catafalcul, Și grădina cangrenată, În oglinda larg-ovală încadrată în argint... Alb Orchestra începu cu-o indignare grațioasă, Salonul alb visa cu roze albe - Un vals de voaluri albe... Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă... În aurora plină de vioare, Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări - Cântau clare sărutări... Larg, miniatură de vremuri viitoare... Nervi
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
un altul care să facă totuși câte ceva. Acum, când notez toate acestea, așteptându-mi, ca de obicei, teancul de gazete, încerc să deslușesc din urletele celui din spațiul de dincolo, din șantier, cine i-a provocat o atât de teribilă indignare încât mai că-și dă sufletul în răgete atotputernice. N-a venit unul ieri la slujbă și azi abia se ține pe picioare, mi se pare că prind a pricepe de unde vine indignarea urlătorului. Veche și de neschimbat greșeală a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
i-a provocat o atât de teribilă indignare încât mai că-și dă sufletul în răgete atotputernice. N-a venit unul ieri la slujbă și azi abia se ține pe picioare, mi se pare că prind a pricepe de unde vine indignarea urlătorului. Veche și de neschimbat greșeală a celui care bea în zi de leafă. N-am cum să-l compătimesc. El singur și-a făcut-o. Nici urletele insului nu mi se mai par de nesuportat. În fond, își are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
viciilor din viața socială și individuală. Satiricul se raportează subînțeles la un model moral, criticând incisiv și deseori batjocoritor, cu singurul scop al îndreptării morale. Perceput ca o variantă extremă a comicului, satiricul presupune o maximă detașare de obiect, iar indignarea, revolta și disprețul sunt sentimente care îl încearcă în egală măsură pe autor ca și pe cititor. Satiristul va trebui să acționeze cu precauție și să extragă un maximum de efect din utilizarea urâtului, fără a diminua forța ideii satirice
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
În viața de apoi soarta Îi hărăzise o oareșicare fericire.... Piciorul i se lăfăie În praf, dar deasupra creștetului său se află un alt picior, care-i apasă mutra În țărână. Și nătărăul, În loc să se revolte, În loc să fie cuprins de indignare, străluminează de fericire, fără măcar să se uite dacă piciorul se termină cu un toc gros sau unul subțire. Nătărăul e fericit, pur si simplu fericit că cineva Îl calcă În picioare și mătură cu el podeaua, da, e fericit, pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
nu era mama mea. Ce zici, Popescu?“) Eu respect propozițiile esențiale privitoare la cinstea istoricului și la loialitatea lui față de fapte și documente. N-am uitat principiile sănătoase pe care m-ați pus să le Învăț pe dinafară. Știu că indignarea sau admirația pot să apară În orice descriere de fapte istorice, dar că ele nu trebuie niciodată să țină loc de explicație, dar... dacă totuși facem loc indignării și admirației, de ce am ezita să facem loc și ironiei, burlescului, tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pe care m-ați pus să le Învăț pe dinafară. Știu că indignarea sau admirația pot să apară În orice descriere de fapte istorice, dar că ele nu trebuie niciodată să țină loc de explicație, dar... dacă totuși facem loc indignării și admirației, de ce am ezita să facem loc și ironiei, burlescului, tuturor celorlalte sentimente care pot apărea În timpul descrierii? Gândiți-vă puțin la colinde, domnule profesore! Ce fel de istorie este aceea din textul colindelor decât una exactă și sentimentală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
istorie este aceea din textul colindelor decât una exactă și sentimentală? Și scrisă (spusă, mai bine zis) de poporul Însuși! Și spusă fiecărui membru al comunității, strigată la fiecare fereastră, democratic. Și Însoțită de umor, de ironie, de admirație, de indignare, Înscenată, jucată, cântată etc.! Încifrată, dacă vreți, dar Încifrată așa de frumos Încât nici nu mai poate fi rescrisă și nici nu-i inexactă. În felul ăsta ziceam eu atunci că și istoria are dreptul să fie dionisiacă. Dar m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și în scurt timp a adormit. În acest timp, nemernica femee pe care el o salvase și nu știa cum să fugă la iubitul ei, a încălecat pe Brigliadoro, luând cu sine și sabia Durindana. Când Roland s-a trezit, indignarea lui, vă închipuiți, era fără de margini; dar ca un adevărat și viteaz cavaler ce era a, el nu s-a lăsat îndepărtat de la scopul pe care îl avea. A rupt o cracă mare de ulm pentru a înlocui cu ea
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
atâta pornire câtă patimă avusese pentru ea, ne mai văzând într-însa decât viciile și ne mai simțind decât ciudă pentru rușinea care-l acoperise. Iar atunci când adat cu ochii de Alcina,uimirea nu i-a fost mai mică decât indignarea. Scos de către inel de sub puterea vrăjilor ei, el o vedea așa cum a fost în realitate, un monstru de urâțenie. Toate farmacele ei erau artificiale și în lumina adevărului ele se vedeau a fi mai degrabă niște diformități. Aceasta pentru că Alcina
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
înăuntru, el a văzut o doamnă tânără și frumoasă după cât se putea desluși în lumina slabă ce era acolo dând semne de mare deznădejde. Singura sa tovarășă era o femeie bătrână pe care părea a o privi cu groază și indignare. Curtenitorul paladin a salutat femeile cu respect și le-a rugat să-i spună prin a cui barbarie ajunseră într-o asemenea captivitate. Doamna cea tânără a răspzîuns cu glas întretăiat de suspine: “Deși știu că povestea mea nu-mi
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
înăuntru, el a văzut o doamnă tânără și frumoasă după cât se putea desluși în lumina slabă ce era acolo dând semne de mare deznădejde. Singura sa tovarășă era o femeie bătrână pe care părea a o privi cu groază și indignare. Curtenitorul paladin a salutat femeile cu respect și le-a rugat să-i spună prin a cui barbarie ajunseră într-o asemenea captivitate. Doamna cea tânără a răspzîuns cu glas întretăiat de suspine: “Deși știu că povestea mea nu-mi
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
un non-VIP cu ceva timp În urmă - nici nu-mi trecuse prin cap că noțiunea de VIP era posibilă pentru mine. Fusese nevoie să se deschidă o sală VIP În afara cadrului unui club de noapte, ca să mi se trezească o indignare dreaptă. Cu un gest pe care l-am interpretat ca pe primul semn al apocalipsei, dentistul meu, dr. Quinn, a deschis o sală de așteptare VIP la cabinetul său. „Pentru ca clienții celebri, importanți ai doctorului să aibă un loc unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
moment - era numele meu, cu litere mari, Îngroșate, și un titlu care spunea: SE PARE CĂ ARE DE GÂND SĂ RĂMÂNĂ... BETTINA ROBINSON ȘTIE SĂ SE DISTREZE. Simțeam un amestec ciudat de jenă că cineva mă văzuse În starea aceea, indignare că totul era atât de greșit prezentat și conștientizam pe deplin faptul că nu mai aveam nimic care să aducă măcar de departe a intimitate. Drumul de la metrou la birou mi s-a părut cu zece kilometri mai lung decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
evenimentul anului și m-am gândit că n-ar strica să fac câteva poze cu Philip Înainte s-o șterg și să mă Întâlnesc cu Penelope și Michael la Black Door. În plus, oricum mergeam deja Într-acolo, nu? În ciuda indignării mele că fusesem smulsă de la petrecerea Penelopei, am Încercat să-mi spun că nu era chiar așa de rău... Sigur, te-am auzit, am spus cu o veselie falsă, În timp ce am dat la o parte mâna lui Philip de unde staționa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
că asta era șansa mea: aș fi acceptat bucuroasă rolul de iubită trădată dacă asta-mi dădea un motiv s-o termin cu el odată pentru totdeauna. M-am aplecat să-l bat pe umăr, dornică să-mi afișez public indignarea, dar am sărit efectiv Înapoi când tipul s-a Întors și s-a răstit la mine: —Ce mă-ta vrei? Nu vezi că sunt ocupat? Nu era Philip. N-avea accent britanic, nici maxilar dăltuit, nici zâmbet gen am-fost-unbăiat-foarte-rău. Spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Îl privi pe Mal, iar ochii ei zăboviră pe pistolul de la brâu. — Ești un bărbat inteligent, așa că prezintă-ți cazul. Fă o pledoarie, așa cum ai învățat în primii ani de Drept la Stanford. Mal se gândi la Celeste - combustibil pentru indignare. — Domnișoară De Haven, am fost la Buchenwald și știu că Stalin e la fel de rău. Ceea ce urmărim noi e să ajungem la cauza influenței comunismului totalitarist în industria filmului și în AUFT, s-o eliminăm, să-i împiedicăm pe cei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
estetic; dar parcă mai mult farmec aveau pe vremuri, aruncate la-ntîmplare, unele peste altele, dîndu-ne prilejul să ne cățăram în vârful lor, ca pe niște piramide, și să sărim, întocmai unor Tarzani în miniatură, pe crengile pomilor, spre spaima și indignarea gardienilor care fluierau alarmați! De la "morminte", o potecă îngustă duce spre aleea mare, care, la rândul ei, te scoate în spatele Liceului Lazăr. Este timpul să mă-ndrept spre liceu. N-aș vrea să-mi stric tocmai acum, la întîlnirea noastră
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mî-ne-că! ― Mă surprinde, domnule Crăcănel, îl întrerupse doamna contrariată. Ce s-a întîmplat? Clasa a încremenit; iar Crăcănel, la fel... În clipa aceea nu mai semăna cu un pelican, ci cu un cameleon... se făcuse roșu ca... sfecla. Spumegând de indignare, abia putu să articuleze, silabisind ca la lecție: ― Doamnă... nu mă cheamă Cră-că-nel! (Noi icneam de râs pe sub bănci.) Mă cheamă Octav A-na-sta-se-scu! și-apoi, repezit pe cât putea el: Crăcănel îmi spun (aci un gest teatral, îmbrățișind întreaga clasă) pezevenghii
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
notarea absenților. De data aceasta, Tânărul, surâzător ca de obicei, pusese absenții și se pregătea să-nceapă explicația noii lecții, când ușa se deschise încet și intră Chiorul cu gura plină, mestecând de zor. Profesorul îl văzu și înlemni de indignare: ― Hei, tinere, tinere, ia poftim încoace, dacă ești bun! Elevul înaintă cu pași rari și siguri spre catedră și se opri în fața profesorului, fără să spună nimic, însă continuând să mestece. ― Este nemaipomenit! izbucni Tânărul. După ce că vii târziu, mai intri
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
așa cum vrea să le înfățișeze Jujucă. Iar, pe de altă parte, veninosul de Jujucă a venit la Seminarul Pedagogie, ca să ne pună, cum s-ar zice, "contra-pilă", adică să-i roage pe profesorii examinatori să ne trântească, ceea ce a atras indignarea tuturor dascălilor, și mai ales pe a lui Rădulescu-Pogoneanu, directorul seminarului, un profesor cu mult tact și un om foarte cumsecade, care, privind lucrurile ca un adevărat pedagog, a înțeles cu totul altfel situația și ne-a apărat, purtîndu-se cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]