56,780 matches
-
descris, cel dintîi, statul totalitar, cu două sute de ani înainte de fascism și de comunism. Bazat pe o Voință Generală, statul lui Rousseau controlează totul, inclusiv intimitatea oamenilor. Sistemul educațional propus de scriitorul francez da naștere celei mai desăvîrșite supuneri a individului, în pofida faptului că o libertate sălbatică îi caracterizează comportamentul și etică. Paul Johnson explică iraționalismul rousseauist, contradicțiile dintre viață și opera autorului lui Emil și a Contractului social, prin infantilism intelectual. Rousseau a rămas, pînă la moarte, un copil teribil
Copii teribili by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17706_a_19031]
-
acestea devin cu adevarat caracteristici definitorii ale persoanei noastre numai în măsura în care ele sînt vizibile, adică perceptibile unui ochi autorizat să le descopere și să le studieze, si inteligibile, adică semnificative din perspectiva unor criterii și norme care depășesc cazul unui individ anume. În cultura contemporană, criteriile și normele sînt stabilite de disciplinele psi, eticheta generica sub care Roșe grupează psihiatria, psihologia și psihanaliza. Iar specialistul împuternicit să aplice aceste criterii este the shrink, chiar dacă autorul nu îl numește astfel. Ambiția psihiatrului
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
puțin obișnuiți cu astfel de abordări, și prea atașați de narațiunile istoriei ideilor. Ca sociolog, Roșe e în primul rînd preocupat să dejoace pretențiile de putere, în cîmpul cunoașterii contemporane, ale disciplinelor psi, felul în care acestea manipulează gîndirea și individul, insinuîndu-si modelele și vocabularul, care ajung treptat să fie preluate fără nici o rezistență critică, drept dogmă. Cartea lui are, de fapt, mai multe mize, dintre care una este de a deconstrui statutul psihologiei că știința în peisajul gîndirii contemporane. Psihologia
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
pentru autor, căci felul în care conceptualizam sinele este influențat de norme și principii transindividuale. De altfel, aici stă foucauldianismul acestui volum, în accentul pus pe legătură între identitate personală și putere, politica, mecanisme sociale de reprimare și subsumare a individului. Disciplinele psy, așa cum le identifica Roșe, sînt produsul unei culturi și mentalități occidentale, apărut ca urmare a unei anumie filozofii și la un anumit moment dat, bine definit istoric, la sfîrșit de secol XVIII. Roșe merge mai departe chiar, stabilind
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
occidentale, apărut ca urmare a unei anumie filozofii și la un anumit moment dat, bine definit istoric, la sfîrșit de secol XVIII. Roșe merge mai departe chiar, stabilind o conexiune între psy și liberalismul democratic, ca paradigmă în care libertatea individului reprezintă o valoare supremă, de unde și preocuparea oficială a societăților aflate într-un asemenea regim politic de a normă binele și confortul persoanelor, sondînd în acest scop interioritatea individului, pentru a se asigura că totul e în regulă, că nimic
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
conexiune între psy și liberalismul democratic, ca paradigmă în care libertatea individului reprezintă o valoare supremă, de unde și preocuparea oficială a societăților aflate într-un asemenea regim politic de a normă binele și confortul persoanelor, sondînd în acest scop interioritatea individului, pentru a se asigura că totul e în regulă, că nimic misterios sau ininteligibil nu tulbură adîncurile subiectivității. Ceea ce presupune, inevitabil, stabilirea unui criteriu aprioric de inteligibil, precum și de subiectivitate. Identitatea personală, așa cum e ea normata în psihanaliza, psihologie sau
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
proiect politic. Apariția psihologiei se produce odată cu intrarea sufletului cetățenilor în sfera guvernării oficiale: noțiunea de raționalitate, ca marca a domeniului public, devine sursă regulilor de conduită individuală, astfel încît pentru a putea fi tolerat în spațiul public, alături de ceilalți, individului i se prescrie, de pildă, să își cenzureze emoțiile, să își controleze viața interioară. Un asemenea control nu reprezintă nimic altceva, susține Roșe, decît echivalentul unor tehnici sociale, statale, politice, de dominare și manipulare a individului de către puterea oficială. Autocenzura
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
spațiul public, alături de ceilalți, individului i se prescrie, de pildă, să își cenzureze emoțiile, să își controleze viața interioară. Un asemenea control nu reprezintă nimic altceva, susține Roșe, decît echivalentul unor tehnici sociale, statale, politice, de dominare și manipulare a individului de către puterea oficială. Autocenzura psihologică (interdicția de a plînge în public, de pildă, sau de a te certă cu o persoană apropiată) face parte, conform foulcauldianului Roșe, din categoria mai largă a practicii scrutinului de sine prin controlul corpului, a
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
manifestare a puterii politice, al cărei scop este de a construi un anumit tip de sine individual, unul supus și manipulabil. Disciplinele psy contribuie enorm la împlinirea acestui scop, funcționînd că mecanism al puterii în cel mai concret sens weberian: individul, ca pacient, devine o sumă de caracteristici evaluate ca fiind normale sau nu în cadrul unor instituții (spital, azil de nebuni), supus regulilor de funcționare ale unui sistem complicat, care presupune o birocrație, ca formă de autoritate și dominație (arhive, dosare
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
lui Weber, și ele se regăsesc perfect în cazul disciplinelor psy). Dintre relativ puținele informații privitoare la istoria grupării psy pe care le furnizează cartea, una foarte interesanta se referă la dihotomia normal/anormal. Cine decide între ce limite un individ este, din punct de vedere psihic, normal? Granița între nebunie și sănătate mintală este fragilă, după cum arată Foucault în Istoria nebuniei, tocmai pentru că ea se mișcă în permanență, ca urmare a modificării concepției noastre despre sine și subiectivitate. Prima contribuție
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
Charcot, sau așa-numitele suferinde de isterie. Testul de inteligență, însă, renunță la corp că topos al interiorității; diferența se măsoară, din acest moment, altfel, ca variațiune, stabilită prin comparații, în limitele unui continuum uman universal, capabil să cuprindă toți indivizii. De la experiment, cu mecanicismul sau de rigoare, trecem la statistici, cu generalizările lor de rigoare. Una dintre opozițiile fundamentale ale disciplinelor psy, alături de cea dintre normal și anormal, este interior/exterior. Cum știm ce anume din viața noastră cotidiană, din
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
scriitorul român contemporan mai cârcotaș, măi cverulent, măi intransigent decât semenul sau de aiurea? Cred, mai degrabă, ca în accepțiunea lui Karl Leonhard, ca scriitorul nu este decât o personalitate accentuată, un hipersensibil care recepționează mai dureros ceea ce un alt individ abia percepe. Cum contactele nemijlocite se stabilesc tot cu colegii, reproșurile li se adresează lor. Este greu să-ți verși năduful doar pe un sistem întreg, compact, plasându-te în abstract și este mult mai lesnicios să-ți cauți ținte
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
verișoarele adolescentine și care este încredințat că întoarce sensul rotației pământului? Încăpățânat, chiar îndărătnic, țanțoș în zdrențele sale, lăudându-se cu rănile cu care s-a acoperit, suspect până la ăprimejdiosă orgoliosul scriitor nu este, în nici un caz, normal. Cum fiecare individ își duce propria boală, simptomele mele s-ar putea numi (și) PARANOIA SCHWARTZ. Cum se justifică astăzi o panoramă a literaturii române, când nici autorii cărților de sinteză nu mai citesc decât o câtime din producția contemporană? Cu riscul de
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
sale, în contrast cu gravitatea căutărilor lui de sine (echivalent, la urma urmelor, al unui alt tip de creație) îi conferă o dimensiune tragică, subtil camuflata și pusă în valoare totodată de vină comică a românului. Ca pictor fără nici un căpătîi și individ mereu depășit de împrejurări, Fidelman e un entuziast deziluzionat. Românul e alcătuit dintr-o serie de episoade, fără o legatura necesară între ele, care îl prezintă pe erou trecînd de la ipostază de ins plin de speranță și încredere la aceea
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
antagonista, între cei doi evrei? De ce nu e Susskind un vagabond oarecare, de ce tocmai un ins care trebuie să aibă, convențional, ceva în comun cu Fidelman? Răspunsul pe care il cred plauzibil este următorul: concepînd o relație de opoziție între indivizi pe care în mod normal îi vezi mai degrabă i-am vedea împreună, solidari, Malamud afirmă condiția ființei umane, că una de iminentă singurătate. Și în Cîrpaciul cei care îi fac cel mai mult rău lui Iakov sînt alți evrei
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
cuplul Fidelman-Susskind, tensionat de binomul schizoid solidaritate-ură, iată un cuplu erotic sabotat de dezechilibrul la care e sortit. Unul dintre parteneri trebuie să îl supună pe celălalt. Faptul că personajele lui Malamud trăiesc în astfel de relații contorsionate, care persecuta individul, este justificat de acest halou al singurătății care le învăluie. Singure fiind, chiar dacă nu o recunosc sau nu o înțeleg ca atare de la bun început, ele sînt inevitabil și preocupate de propria lor persoană. Așadar, pînă la urmă acea căutare
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
I. Diaconu susține originea vrânceana a baladei Miorița. O problemă pe care a pus-o încă Hașdeu e aceea a caracterului colectiv sau individual al creației populare. Opiniile au oscilat între cele două extreme. Printre cei care au susținut ideea "indivizilor talentați" s-au aflat N. Iorga, iar după el, Petru Cancel. De asemeni, o altă, poate și mai importantă, este aceea a valorii artistice, pe care o recunoaște și Ovid Densusianu, si N. Iorga și D. Caracostea. Dar cel care
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
de selecție capabil să asigure o participare egală a raselor, sexelor sau etniilor în viața socială, politica, universitară sau, în general, profesională. La origine, conceptul s-a născut din refuzul oricărei discriminări. O societate multiculturală este una în care fiecare individ, fără deosebire de naționalitate sau de religie, are drepturi egale, inclusiv pe acela de a-si folosi limba proprie. O mulțime de reglementări internaționale garantează aceste drepturi. Cu timpul însă, nediscriminarea inițială a devenit, la rîndul ei, discriminatorie. S-a
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
minorități etnice decît cînd e vorba de albi, de barbati sau de majoritari. De aici s-a ajuns la o selecție care limitează (dacă nu exclude) meritul individual și preferă să respecte plajă multiculturală. Șansă nu mai e neapărat a indivizilor, ci a colectivităților. Paradoxul funcționează din plin în SUA. Încă nu, la fel de intens, în Europa. În România nu se observă încă rezultatele acestui fel de a înțelege multiculturalismul. Rămîne de văzut ce ne va aduce viitorul, daca modelul american se
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
de pe la publicații influențe, precum un oarecare Bogdan Chireac de la Adevărul, nu par a cunoaște plăcere mai mare decât a provoca grosolan și de a inventa tensiuni când ele există doar în mintea lor, la ce să ne așteptăm? Astfel de indivizi, care au nerușinarea de a prezenta drept negru ceea ce e alb, și invers, dovedesc o inventivitate infernala. Destui jurnaliști români n-au nici un scrupul să pună în gură personalităților ce ne vizitează țara cuvinte pe care nu numai că nu
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
materie identitara. E un schimb imposibil, însă, care îi distruge inevitabil. Insuportabila ușurătate a ființei este o carte despre decizii, alegeri și erori. Despre greșeli grave, de nerăscumpărat, si totusi în același timp de neevitat. Căci ele sînt comise de indivizi care trăiesc într-o lume, încolțiți însă permanent de umbrele celeilalte. Nu știu cît din această stare de a fi, contorsionat dublă și ezitanta, este ingredientul esențial al unei viziuni post-post-post... asupra iubirii, sau asupra identității umane, sau asupra destinului
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
Dante... Firește, Aderca se ridică împotriva unei atari procustianizări. Sensibilitatea să iudaica tinde a depăși limitele grupului, măcar principial generatoare de intoleranță, subliniind importanța personalității, ca singular "germen progresiv", în temeiul unui vitalism de sorginte nietzscheiană: "Căci numai prin desăvîrșirea indivizilor se produce desăvîrșirea societății. Supraenergia, germen progresiv, creează indivizi superiori din care va trebui să emane societatea cea nouă". Deci o răscumpărătoare concentrare de energie în ramurile răzlețite, insuflate de ambiție, ale trunchiului social. Încercînd a caracteriza esență "supraenergiei", Felix
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
Sensibilitatea să iudaica tinde a depăși limitele grupului, măcar principial generatoare de intoleranță, subliniind importanța personalității, ca singular "germen progresiv", în temeiul unui vitalism de sorginte nietzscheiană: "Căci numai prin desăvîrșirea indivizilor se produce desăvîrșirea societății. Supraenergia, germen progresiv, creează indivizi superiori din care va trebui să emane societatea cea nouă". Deci o răscumpărătoare concentrare de energie în ramurile răzlețite, insuflate de ambiție, ale trunchiului social. Încercînd a caracteriza esență "supraenergiei", Felix Aderca face distincție între personalitățile politice și militare, care
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
a originalității, de impunere a personalității, pe ruinele înaintașilor. E foarte probabil să existe aci un reflex al teoriei "personalismului energetic", cu caracter dinamic, "activist", a lui Rădulescu-Motru. Polemicii mărunte, izvorîte din rațiuni colectiviste, i se opunea militantismul înalt al individului genialoid, care, prin negație, își asigură procesul de asimilare și își dobîndește forță trebuitoare creației noi. De aci derivă, normal, un cult al "elitelor", un aristocratism imanent al "supraenergiilor veșnice", opus subordonării la gustul vulgului. Accentul unei asemenea rupturi de
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
incert și cu un umor în ultimă instanță discutabil (tocmai pentru că e voit și cam forțat). Verbul a dezonora, de exemplu, e un neologism, dar cu un uz deja destul de desuet, pe care contrastul cu mediul evocat îl accentuează: "Un individ dubios bagă spaimă în fochistele din cartierul Colentina (...) Cetățeanul se furișează noaptea și dă buzna peste fochiste, încercînd să le dezonoreze" ("Libertatea" = L, 2199, 1997, 1). Un caz de pedofilie e tratat în termeni similari, verbul folosit fiind popular și
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]