1,451 matches
-
să treci”. Făcînd din cogito un principiu, Descartes nu neglijează însă varietatea complexă a modurilor sale de manifestare: imaginația, voința, simțirea, rațiunea, care împletindu-se alcătuiesc țesătura miraculoasei conștiințe umane ce rămîne în continuare, în ciuda acestor “apariții” accidentale, certă și indubitabilă. Prin aceasta gîndirea capătă o nouă identitate: conștiința. Cogito-ul este mai mult decât rațiune, el este gîndire, este peste tot în conștiință și nimic nu se întâmplă în conștiință fără gîndire. Gîndirea este totodată și exercițiul intuiției și al deducției
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
respinge‑ re a abstractizării gotice face parte din temperamentul italian. Nevoia de concret s‑a materializat prin reîntoarcerea la natură și la antichitate dar și la studiul științelor naturale. Nu trebuie uitat faptul că totuși spiritul meticulos al preciziei și indubitabilului era o condiție pentru revolta ce se pregătea mocnit la nivelul mentalității nordice de desprindere religioasă de Roma. Senzualismul italian se regăsea în toate sectoarele vieții italiene și devenise deja obositor față de rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de succesiune, situând cercetarea acestei coabitări estetice într-un viitor neprecizat: Dezvoltarea contemporană a artelor așază raporturi noi între artele de simultaneitate și acelea de succesiune: distincția tradițională a lui Lessing trebuie să facă loc unor cazuri neașteptate, de un indubitabil interes estetic 40. O mult mai articulată analiză a similitudinii dintre artele cuvântului și artele vizuale face Eugeniu Sperantia. "Papillons" de Schuman este o carte concepută ca o replică la Laocoonul lui Lessing. Pentru comparația dintre literatură și pictură important
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cuprinde învățătura hristică și cea formulată de Sinoadele Ecumenice, pornindu-se de la principiul că adevărul creștin nu este de natură rațională, ci conciliară. Divizate în Autocefalii, Bisericile Ortodoxe mențin unitatea de credință prin intermediul Sinoadelor Ecumenice. Impedimentul major al autocefaliilor, dincolo de indubitabile avantaje, constă în imposibilitatea de a stopa dezvoltarea aspectului istoric din viața bisericească, în detrimentul aspectului dogmatic. Biserica este alcătuită din aceste două paliere esențiale și este foarte greu de stabilit, în practică, o demarcație clară a lor. Noile mutații produse
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
său fiind însuși instrumentul mântuirii. Similitudinea pe care o face cu Origen este una evidentă: de ce oare șarpele s-a îndreptat spre Eva și nu spre Adam? Precum am arătat din scurta analiza a lui George Racoveanu, un fapt este indubitabil: Iuda, vânzătorul, a păcătuit. Se pune atunci întrebarea firească: putea Iuda să nu păcătuiască? Putea. Dacă da, atunci cum? Rămânea jertfa lui Hristos neîmplinită? Nu. Căci se găsea o altă cale a jertfei. Va putea cineva spune că totuși Dumnezeu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Papacioc aduc un suflu proaspăt în spațiul teologal românesc, revigorând discursul cam prăfuit al teologilor actuali și oferind un model de profunzime monahală. Experiența mistică a Arhimandritului Papacioc, arsă de biografia sa exemplară în această zonă a euharistiei, îl proiectează indubitabil în paradigma monahală, alături de figuri precum: Arsenie Boca, Adrian Făgețeanu, Sandu Tudor, Benedict Ghiuș, Nicolae Steinhardt, Ilie Cleopa, Ioanichie Bălan, Mina Dobzeu, Paisie Olaru, Ilarion Argatu, Ioan Iovan, Petroniu Tănase, Justin Pârvu, ș.a. Această lucrare reprezintă o propedeutică la o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cuprinde date biografice și reproduceri ale lucrărilor de artă naivă aparținând unui număr de 86 de artiști naivi din întreaga țară. „Publicarea unui dicționar al creatorilor de artă naivă din România, oricât de dificilă, este în prezent o necesitate culturală indubitabilă. Fenomenul artei naive românești, chiar dacă acum la sfârșit de mileniu, abia dacă atinge patru decenii de afirmare publică, cuprinde în extensie geografică mai toate județele, precum și piscuri ale succesului pe diverse meridiane, valori durabile, care și-au cucerit prestigiul în
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în plus, această operă este și un act de conștiință a demnității individuale și colective la care aspirăm cu toții în lumea care va să vină. Timpul va reține din opera sa atât cât reprezintă modalitatea de exprimare de o sinceritate indubitabilă, aportul pentru cunoașterea de noi înșine, date ce se leagă firesc de valorile noastre specifice.” (Vasile Savonea) „Prin pictura sa de factură naivă domnul Gheorghe Opriș își afirmă personalitatea ca un reflex arhetipal al sensibilității omenești, evocând o realitate primordială
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Bucovina. 2. Sub aspectul originii În ceea ce privește originea lupului, este dificil să ne pronunțăm Încă, fiindcă nici marii specialiști consacrați nu au ajuns până În prezent la rezultate certe. Nimeni nu posedă argumente suficient de solide, pe baze științifice, care să probeze indubitabil susținerile fiecăruia. Toate susținerile sunt simple presupuneri ce pot fi combătute și Înlăturate cu ușurință atunci când apar altele mai plauzibile, ce sunt Însușite și susținute de mai mulți adepți. Pe această bază au apărut și continuă să subziste teoriile creaționismului
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cel științific. Pe baza și În lumina cunoștințelor actuale este prematur să se poată spune cu deplină certitudine care este adevărul despre originea câinelui-lup, În condițiile În care cercetările pe această temă sunt În plină desfășurare. Astăzi Însă, În mod indubitabil, se desprinde concluzia majorității cercetătorilor că rasa de câini Ciobănești germani, cunoscută și sub denumirea populară de câinele-lup, Întruchipează un amestec de gene sănătoase și viabile, rezistente În timp, rezultat din Încrucișarea câinilor locali primitivi cu lupii, câinii eschimoșilor și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
naivi din întreaga țară. „Publicarea<footnote Mihai Vintilă - Dicționarul Artei Naive din România, Cuvânt înainte semnat de Vasile Savonea, pag. 5, footnote> unui dicționar al creatorilor de artă naivă din România, oricât de dificilă, este în prezent o necesitate culturală indubitabilă. Fenomenul artei naive românești, chiar dacă acum la sfârșit de mileniu, abia dacă atinge patru decenii de afirmare publică, cuprinde în extensie geografică mai toate județele, precum și piscuri ale succesului pe diverse meridiane, valori durabile, care și-au cucerit prestigiul în
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în plus, această operă este și un act de conștiință a demnității individuale și colective la care aspirăm cu toții în lumea care va să vină. Timpul va reține din opera sa atât cât reprezintă modalitatea de exprimare de o sinceritate indubitabilă, aportul pentru cunoașterea de noi înșine, date ce se leagă firesc de valorile noastre specifice.” (Vasile Savonea) „Prin pictura sa de factură naivă domnul Gheorghe Opriș își afirmă personalitatea ca un reflex arhetipal al sensibilității omenești, evocând o realitate primordială
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cu certitudine existenta unui set de reguli și a unui mecanism de generare. În cazul nostru, setul de reguli cuprinde aserțiuni de genul: "Există Revoluția Română din decembrie 1989"; ,, Există evenimentele din '89"; ,,Există teroriștii". Ele sunt afirmații categorice, sigure, indubitabile. În formularea inspirată a lui lui H.R. Patapievici, regulile sunt "un șir de propoziții atomare de tip aserțiune ontologică"100. Între aceste trei reguli, în virtutea unui mecanism de generare, se pot stabili mai multe combinații logice, rezultând diverse scenarii ale
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
22¬24 noiembrie 1940, asistându-l pe general la întrevederile sale cu Hitler și cu unii dintre colaboratorii săi, inclusiv von Ribbentrop . Din motive lesne de înțeles, memorialistul nu-l simpatizează defel pe Antonescu, dar a apreciat poziția sa clară, indubitabilă, exprimată în fața liderilor naziști de la Berlin: acolo - a reținut - Sturdza„Antonescu a prestat o elocventă si bine documentată protestare privitoare la Arbitrajul de la Viena Astfel, în anii 1940-1941, Hitler și Antonescu s-au întâlnit de 20 de ori mai preis
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
și de codificare, pe coordonatele mentalităților generale. Încrederea în destinul justițiar, care, în urma vinei, atrage pedeapsa binemeritată, așează medievalitatea în descendența unei gândiri antice de tip mitic, la dispoziția unei divinități a cărei judecată, proiectată eschatologic, va reface în mod indubitabil dreapta ierarhie a valorilor (departe însă de justiția politică și de justiția de drept, așa cum erau ele definite și exercitate în practica multor state europene). Pe fundalul exemplelor din Geneză sau din Apocalipsă, anti-modelele regalității sunt comentate cu tonul mustrător
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să pună în evidență în rândul societăților umane o evoluție analoagă celei a speciilor. O asemenea concepție despre științificitatea marxismului* ridică patru tipuri de probleme. în primul rând, probleme epistemologice: Marx și Engels au căutat întotdeauna în natură fundamentele ultime, indubitabile, ale acestei științificități, cu riscul încălcării diferitelor ordini ale realității (morală, psihologie, biologie, fizică etc.). Marx consideră a fi găsit, de pildă, la un geolog francez, o teorie cu mult mai bogată decât cea a lui Darwin, fiindcă acela face
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mod explicit cel puțin de unul dintre ei (și probabil, implicit, de ceilalți), ideea unei construcții pur raționale, în care fiecare generalizare „să fie derivată, pas cu pas, cu o asemenea precizie, încât fiecare dintre afirmațiile sale să șdevinăț absolut indubitabilă”37, a fost evitată. Din perspectiva metodologiei raționalist-critice a științei, toate abordările realiste clasice lasă de dorit. Preocuparea pentru indivizi ca fiind unitățile potrivite de analiză și cauzele eficiente ale tuturor acțiunilor politice este lăudabilă și perfect compatibilă cu prescripția
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pot fi ignorate. În aceste condiții, eforturile diferiților specialiști și ale geneticienilor trebuie să se finalizeze printr-un plan vast de profilaxie, depistare și combatere a bolilor genetice, un loc important ocupîndu-l și mijloacele contraceptive. Genetica medicală prin triplul conținut indubitabil de disciplină fundamentală, clinică și medico socială, devine o ramură distinctă a medicinei (a medicinei de familie în primul rând) generale; aceasta are un obiect și metode proprii de cercetare prin care studiază funcția genetică a omului sănătos și aplică
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
lider slab - manager puternic; 4) lider slab - manager slab. Cele patru combinații sunt inegal productive: prima este cea mai fericită, conducând în mod firesc la obținerea succesului organizațional, în timp ce ultima este cea mai nefericită combinație, ducând în mod inevitabil și indubitabil la ineficiență organizațională. Combinațiile de la mijloc (2 și 3) pot fi în funcție de situații și împrejurări parțial, conjunctural sau momentan eficiente, în realitate ele fiind la fel de nefericite. Se consideră chiar, în literatura de specialitate, că cea de‑a doua combinație (lider
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
despre om-angajat; epoca istorică; motorul motivației. Un interes deosebit prezintă primul criteriu, care diferențiază cel mai bine teoriile motivației între ele. În prima generație se pornea de la concepția potrivit căreia „toată lumea este la fel”, din care derivă ca o necesitate indubitabilă elaborarea unor programe de motivare ce conțineau „soluții identice pentru toți”. În cea de-a doua generație asistăm la schimbarea atât a concepției depre om („indivizii pot fi clasificați în categorii mari”), cât și a specificului programelor de motivare („modele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o ai. Dar de ce să-ți fie rușine, în fond? ar putea întreba un naiv sau un occidental. Simplu, pentru că mașina a devenit de ceva timp o marcă socială, la fel de bine precum telefonul mobil. Iar dacă mașina este un însemn indubitabil al locului pe care îl ocupi în ierarhia financiaro-socială, evident că spațiul comun unde te întâlnești cu ceilalți este supus acestor ne-reguli, apărând ceea ce poate fi numit drept barbarismul auto. Barbarismul auto este o manifestare clară a noilor condiții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
neînvechite) cu pseudopode de esență, iată ce face dezirabil simulacrul! Nu știu dacă viitorul literaturii ne va aduce un triumf al simulacrului, sau decăderea sa este, totuși, inerentă! Nu pot să prezic nimic în acest sens. Deocamdată doar constat regatul indubitabil al simulacrului în literatură. BUCUREȘTI FAR WEST Un mic burghez (II) Daniel CRISTEA-ENACHE E adevărat, imaginea burghezului nu este prea bună. Revoluțiile artistice și cele sociale l-au contestat, ridiculizat și lovit în egală măsură. A fost transformat într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
român, e țigan. Clar? Clar. Al doilea lucru clar, de regăsit în aceleași ziare, e că italienii greșesc teribil acuzând o întreagă nație pentru gesturile unor descreierați. Fie ei și mii de descreierați, care umplu pușcăriile italiene. Și aici e indubitabil - orice generalizare e periculoasă, iar isteria declanșată în Italia reprezintă tocmai rezultatul concret al unei asemenea generalizări. Mă simt umilit la rându-mi, când ies în străinătate, când sunt privit altfel, chiar și într-un restaurant, dacă se află faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
chiar și textul științific dacă prezintă el, precum discursul psihiatric, atribute naratoriale pronunțate. Delimitarea - și mă gîndesc în primul rînd la aceea esențială: fabula vs. sjuzhet, histoire vs. récit - aduce claritate conceptuală în bună tradiție aristotelică și reafirmă un adevăr indubitabil, anume că ceea ce spune cu adevărat naratorul se reduce la o „fabulă”/„istorie” cronologică, una pe care cititorul încearcă să o reconstituie în ordinea ei temporală - și că secvențele „subiectului”/„povestirii” nu sînt decît devieri de la o poveste preexistentă; ea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sau mă îndepărtez“ <footnote Apărut în „Revista română“, 2005, nr. 4. Lucian Blaga, Teatru, Editura Minerva, București, 1970, p. 88. footnote> . Cine sînt eu? Cine sîntem noi? Încotro mă îndrept (ne îndreptăm)? Dacă este adevărat (Eu cred în acest adevăr indubitabil!) că fiecare devine ceea ce e, atunci e adevărat că fiecare e (a devenit) ceea ce era, că, deci, nu poți să afli încotro te îndrepți neștiind de unde vii. Scrutarea viitorului nu e posibilă fără cunoașterea trecutului. Se vorbește azi, și de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]