5,610 matches
-
of California, 1978, p. 77. • Immanuel Wallerstein în programul „Voices“ al Canalului 4 al televiziunii britanice, 25 aprilie 1986; Apud William Bloom, op. cit., p. 57. În cele ce urmează ne vom concentra demersul asupra modernizării în sfera economicului, a procesului industrializării și a rolului jucat de minoritari, evreii în cazul de față, în cadrul acestuia la începutul secolului al XX-lea. De altfel, perioada de care ne ocupăm va marca și manifestarea tot mai evidentă a revoluției industriale la noi. Dacă la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Modernizarea și dezvoltarea industrială nu poate fi concepută și înțeleasă la noi fără a sublinia rolul fundamental al statului, politicii și instituțiilor sale în cadrul acestui efort constant al societății românești. O statistică elocventă care sugerează dinamica și dimensiunile procesului de industrializare, ritmul său accelerat și rolul statului în încurajarea dezvoltării industriale este prezentată mai jos13: Anul 1866 1893 1901 1915 Total întreprinderi din care: 236 403 625 1149 Întreprinderi încurajate 83 115 182 837 Este de remarcat că ritmul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care s-au înființat stabilimentele industriale a fost în medie de 8,2 întreprinderi pe an în perioada 1866-1887, 14 anual, în etapa 1887-1893 și 18 pe an în perioada 1893-1906. Unul din aspectele fundamentale care interesează în privința efortului de industrializare, al amplitudinii acestuia, este rolul și locul jucat de elementul alogen, în cazul nostru elementul evreiesc în acest context. Înainte de a prezenta și interpreta câteva din datele statistice elocvente cu privire la locul și rolul evreilor în viața industrială românească, trebuie făcută
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vectorii importanți ai distrugerii economiei tradiționale, agrare, din România, că el a fost purtătorul unor noi relații și • Vezi, de exemplu, Catagrafia din Moldova de la 1845 care înregistra 8.530 de meșteri și calfe practicând 101 meserii. • N. P. Arcadian, Industrializarea României: Studiu evolutiv istoric, economic și juridic, ed. a II-a, București, 1936, p. 141. • V. Axenciuc, I. Tiberian, Premise economice ale formării statului național unitar român, București, 1979, p. 241. • Ibidem, p. 238. loialități bazate pe economia de schimb
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
evreii sunt extrem de bine reprezentați în toate meseriile și ocupațiile „burgheze“. Este cunoscut faptul că dezvoltarea industrială și, mai întâi, cea artizanală și meșteșugărească s-a făcut simțită mai pregnant și mai profund în aglomerările urbane, într-un anume sens industrializarea și urbanizarea fiind fenomene conexe, acestea devenind adevăratele centre dinamizatoare ale dezvoltării în sens modern. Din acest punct de vedere, procentul populației urbanizate din România a crescut, în intervalul de care ne ocupăm, cu circa 9%, atingând în preajma primului război
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
industrială. Aceste realități transpar atât în efortul legislativ, cât și în măsurile îndreptate spre încurajarea activității investiționale. Perfecționarea cadrului legislativ și a mecanismului economico-financiar a fost benefic întregii societăți, inclusiv minoritarilor evrei, care au avut o contribuție însemnată la procesul industrializării țării. • Ibidem, p. 45. • ANB, fond Casa Regală, dosar 77/1866, f. 2-10. • Carol Iancu, Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare, București, 1996, p. 260. • N. P. Arcadian, op. cit., p. 88. BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ȘI NOILE POLITICI EDUCATIVE
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
COMERȚUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI CEAUȘISTE Sorin D. Ivănescu Primii ani după înscăunarea lui Ceaușescu s-au caracterizat printr-o slăbire a terorii instaurate de Dej. Ca succesor la conducerea PCR, Ceaușescu a continuat și amplificat formele comunismului de tip național, industrializarea rapidă și o politică externă de relativă independență. În 1967, România a fost prima țară din blocul răsăritean care a stabilit relații diplomatice cu Germania Federală și care nu le-a întrerupt pe cele cu Israelul, în urma războiului de șase
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
complexului (românesc) de inferioritate“. Revolta împotriva destinului românesc și atmosfera de „decrepitudine și inerție“ • Ibidem, p. 22-23. l-au condus pe tânărul Cioran, în mod paradoxal, la fascinația revoluției bolșevice, în care descoperea semnele unui destin major, caracterizat prin „frenezia industrializării“, mistica lumii urbane, măreția absolută a unui salt istoric și „discontinuitatea ca o manifestare vitală“11. Adică exact ingredientele istorice care, în viziunea lui Cioran, lipseau românilor din epoca sa. Peste doar câțiva ani, ne întrebăm cum va fi evoluat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În menopauză. În multe culturi agrare nici măcar nu există un cuvînt pentru „bufeuri”, iar simptoame cum ar fi uscăciunea vaginală, osteoporoza sau schimbările de dispoziție nu sînt asociate cu perioada În care femeia Încetează să mai aibă menstruație. O dată cu introducerea industrializării În țările din lumea a treia, ceea ce a dus la mai puțin exerciții fizice, la consumul de alimente cu mai multe calorii și la o mai mare expunere al estrogeni externi au apărut creșteri dramatice ale incidenței simptoamelor apărute la
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
special fragilizează textul obediența (discretă, dar net perceptibilă) față de comandamentele ideologice ale regimului și perpetuarea, penibilă, a unor clișee ale realismului socialist. În Inspectorul de teren (1980) este vorba de viața unui activist administrativ-economic al regimului comunist, de șantiere și industrializare, dar - pentru înviorarea acțiunii - și de inundații dezastruoase, precum și de un violator și asasin în serie, à la Râmaru, personaj „dubios” și ideologicește, ostil eticii socialiste și idealului „omului nou”. Lumea de la fereastră (1983), roman educativ-picaresc, cu inserții de erotism
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
datorită succesului aclimatizării plantei cu boabe aurii pe solul românesc și a ieftinătății produsului. Epoca de aur a porumbului În teritoriile românești a fost ultima epocă a ecloziunii țărănimii: secolul al XIX-lea și prima parte a secolului XX. Odată cu industrializarea postbelică a țării și colectivizarea agriculturii, loviturile administrate de noul regim politic țăranilor au condus la transformarea masivă a acestora În populație urbană, muncitorească. Epoca dominației agriculturii Încheindu-se, intra și mămăliga În declin. Desigur, alimentul preparat din mălai caracterizează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu se mai poate ancora Într-un tipar strict occidental, deoarece putem vorbi de modernizări diferite, după cum experiența comunismului a Însemnat pentru situația socioculturală românească, În mare parte premodernă, o „modernizare” sui-generis, cel puțin În ceea ce privește gradul nivelării sociale produse de industrializare. Modernitatea și modernizarea românească au depins, și credem că depind În continuare, Într-o măsură prevalentă, de o cultură rurală În opoziție cu cea urbană, de unde ambiguitățile definirii cetățeanului ca element decisiv al societății civile, și Într-un alt plan
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fabulație despre logosul întemeietor. Cenușile (1980) încearcă o interpretare poetică, stimulată din nou de imaginație, a unor studii referitoare la cultura carpică, la ritualurile funerare ale dacilor și daco-romanilor. Elegii politice (1980) revine în actualitate, blamând iarăși efectele urbanizării și industrializarea, „bărbatul din cetate” fiind văzut ca un fiu ce-și ucide tatăl. Zicere la zicere (1982) se vrea un dialog textual și totodată un text dialogat cu Lao-Zi și cu Dao De Zin, din care sunt reproduse secvențe poetice. Atunci când
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
urbană, mai educată, mai industrializată și mai strâns legată de Europa dezvoltată - în statul român modifică semnificativ nu doar structura economică, dar și pe cea socială, și aduce mari noutăți culturale. În același timp, perioada interbelică este o perioadă de industrializare în ritm ridicat a economiei, de dezvoltare urbană și de pătrundere pe scară relativ largă a capitalului străin - cu tehnologiile și sistemele sale moderne de management - în economie. Privită din această perspectivă, România se modernizează într-un ritm ridicat, achiziționând
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prosperitatea mai mare a societății industrializate occidentale cu cea a societății rurale românești. El argumenta că prosperitatea este rezervată lumii occidentale prin intermediul schimburilor internaționale care avantajau mărfurile industriale - specifice economiei lumii occidentale - în raport cu mărfurile agricole, specifice economiei Românești. Și propunea industrializarea României ca politică de stat concretizată în protecționismul industriei naționale în opoziție cu liberalismul propovăduit - atunci ca și acum - de economiștii lumii dezvoltate (Manoilescu, 1986). Obiectivul final al teoriei lui Manoilescu era însă tot prosperitatea, pornind de la postulatul că rațiunea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o perioadă de avânt economic și de dezvoltare rapidă a societății românești, s-a produs acea „ruptură” - devenită curând de nedepășit - între nivelul de dezvoltare al societății occidentale și cel al societății românești. Căci rezultatul politicilor liberale de modernizare prin industrializare a României, în ciuda agresivității lor, a fost modest. În 1938 (în pragul crizei economice care a afectat întreaga economie capitalistă a vremii), în România, producția industrială pe cap de locuitor de 12 dolari, în Polonia (o țară cu o istorie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mult mai puțină energie umană (33,7%) (Constantinescu, 1994, p. 253). Merită înțeleasă semnificația acestor cifre. România, Italia și Germania erau țări care se industrializau rapid în acea perioadă. România chiar avea o guvernare ce conducea o tranziție orientată spre industrializare, în favoarea capitalului autohton, dar la care participa, într-o măsură semnificativă, și capitalul occidental. Toate aceste țări porneau dintr-o situație aproximativ similară - o societate agricolă transformată prin industrializare -, chiar dacă în condiții istorice diferite, iar în această competiție România avea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
România chiar avea o guvernare ce conducea o tranziție orientată spre industrializare, în favoarea capitalului autohton, dar la care participa, într-o măsură semnificativă, și capitalul occidental. Toate aceste țări porneau dintr-o situație aproximativ similară - o societate agricolă transformată prin industrializare -, chiar dacă în condiții istorice diferite, iar în această competiție România avea de recuperat cel mai mare decalaj inițial. El nu era, în momentul declanșării tranziției, chiar atât de mare. Diferențele ulterioare, care au devenit aproape de nedepășit, nu se datorează atât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mare. Diferențele ulterioare, care au devenit aproape de nedepășit, nu se datorează atât direcțiilor de dezvoltare, căci în efortul de a achiziționa trăsături ale civilizației occidentale, tranzițiile românești s-au concentrat tocmai pe reproducerea direcțiilor evolutive ale societății occidentale - dezvoltarea infrastructurii, industrializarea etc. Diferențele mari par a proveni din modul în care rezultatele tranziției au fost utilizate pentru transformarea fostei societăți agricole și rurale. Datele privind energia sunt relevante în acest sens. Căci avem de a face cu trei strategii diferite de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Căci, deși este vorba despre cea mai redusă componentă a energiei utilizate în agriculturi care, altfel, se aseamănă prin faptul că majoritatea energiei utilizate are aceleași surse ca și în agricultura tradițională, tocmai ea ilustrează o diferență esențială între efectele industrializării în România, pe de o parte, și în Italia și Germania, pe de altă parte. Industrializarea celor două țări occidentale a condus la o pondere semnificativă a energiei mecanice în totalul energiei utilizate în agricultură. Industrializarea țărilor occidentale a avut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se aseamănă prin faptul că majoritatea energiei utilizate are aceleași surse ca și în agricultura tradițională, tocmai ea ilustrează o diferență esențială între efectele industrializării în România, pe de o parte, și în Italia și Germania, pe de altă parte. Industrializarea celor două țări occidentale a condus la o pondere semnificativă a energiei mecanice în totalul energiei utilizate în agricultură. Industrializarea țărilor occidentale a avut ca efect transformarea agriculturii și a întregii societăți în ansamblul ei. Procesul începuse mai devreme, dar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
diferență esențială între efectele industrializării în România, pe de o parte, și în Italia și Germania, pe de altă parte. Industrializarea celor două țări occidentale a condus la o pondere semnificativă a energiei mecanice în totalul energiei utilizate în agricultură. Industrializarea țărilor occidentale a avut ca efect transformarea agriculturii și a întregii societăți în ansamblul ei. Procesul începuse mai devreme, dar era semnificativ către sfârșitul anilor ’30. El a continuat și s-a accentuat după al doilea război mondial, astfel încât populația
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai devreme, dar era semnificativ către sfârșitul anilor ’30. El a continuat și s-a accentuat după al doilea război mondial, astfel încât populația ocupată în agricultură în țările occidentale a ajuns să reprezinte doar 3,7% în UE-15, în 1997. Industrializarea României, începută încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și accelerată în perioada interbelică, nu a avut același efect. Nimic nu este mai grăitor în acest sens decât cele aproximativ două procente de energie mecanică - efect al
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
României, începută încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și accelerată în perioada interbelică, nu a avut același efect. Nimic nu este mai grăitor în acest sens decât cele aproximativ două procente de energie mecanică - efect al industrializării - din totalul energiei utilizate în agricultură. Același proces socio-economic care este industrializarea a transformat radical economia și societatea occidentale, dar nu a avut câtuși de puțin aceleași efecte în societatea românească. Putem pune asta pe seama unei tranziții pro-occidentale prost conduse
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și accelerată în perioada interbelică, nu a avut același efect. Nimic nu este mai grăitor în acest sens decât cele aproximativ două procente de energie mecanică - efect al industrializării - din totalul energiei utilizate în agricultură. Același proces socio-economic care este industrializarea a transformat radical economia și societatea occidentale, dar nu a avut câtuși de puțin aceleași efecte în societatea românească. Putem pune asta pe seama unei tranziții pro-occidentale prost conduse, pe seama erorilor clasei politice românești, pe seama „foarfecelor” pieței internaționale și a intereselor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]