5,050 matches
-
unor asemenea lucrări (vezi Fraser, 1995, sau Gillborn și Youdell, 2001) se străduiesc nu doar să demonstreze erorile metodologice ale acestora și apartenența lor la o tradiție de gândire elitistă și conservatoare, care tinde să justifice și chiar să aplaude inegalitățile sociale, și recomandă persistent reducerea eforturilor de protecție socială din partea colectivităților. tc "" 2. Educație și gen: diferențe între băieți și fete în ceea ce privește performanțele școlaretc "2. Educație și gen\: diferențe între băieți și fete în ceea ce privește performanțele școlare" În secolele trecute, discriminarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la teste, note sau lungimea carierei școlare -, statusul socioeconomic din familie explică cel mai mult din variația acesteia (Scheerens, 1999). În această lucrare am atins în câteva puncte aspectul respectiv, atunci când m-am referit la costurile individuale ale educației, la inegalitățile de acces școlar. Lipsa banilor are drept consecință imediată părăsirea școlilor - abandon școlar și nivel de instrucție scăzut, instrucția nepărând o investiție suportabilă sau rentabilă. Deciziile astfel elaborate ale părinților sunt raționale dacă avem în vedere resursele și costurile educației
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sărăcie; - cămin sărăcăcios; - familii monoparentale sau familii cu mai mult de cinci copii; - istorie medicală bogată - multe boli; - îngrijire medicală scăzută; - lipsa accesului la creșe și grădinițe. Numeroase studii cantitative, realizate mai ales în anii ’60 și ’70 și dedicate inegalităților de șanse educaționale, au demonstrat importanța deosebită a mediului socioeconomic de origine, a capitalurilor din familia elevului pentru rezultatele sale școlare. Unele dintre acestea au fost prezentate detaliat în acest volum - cele ale lui Coleman (1966), Jencks (1973), Halsey (1979
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
poate chiar la triplarea efectului condițiilor socioeconomice asupra rezultatelor școlare. Putem vorbi, prin urmare, de avantaj cumulat al celor proveniți din familii cu un status socioeconomic înalt. Poate cel mai important rezultat al analizelor din anchetele PISA este că impactul inegalității sociale nu este identic în toate sistemele școlare și că rezultatele de ansamblu înalte nu impun acceptarea unei mari omogenități sociale. Școlile din țările asiatice - Macao, Coreea, Japonia sau Hong Kong - reușesc să atenueze considerabil impactul polarizării sociale asupra rezultatelor școlare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
distribuirea echitabilă a resurselor între școli și în cadrul școlilor. Ca efect, reducerea disparităților educaționale dintre copiii săraci și cei bogați ar îmbunătăți valorificarea resurselor umane cu dezavantaje minime pentru copiii din mediile prospere. Este adevărat, pe de altă parte, că inegalitatea socială generează și succes, nu numai eșec, mai ales pentru cei din categoriile superioare. Problematica inegalităților de șanse se întâlnește din nou cu cea a justiției sociale. Analizând organizarea sistemelor școlare, trebuie să ne punem întrebarea dacă sistemul acordă șanse
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
săraci și cei bogați ar îmbunătăți valorificarea resurselor umane cu dezavantaje minime pentru copiii din mediile prospere. Este adevărat, pe de altă parte, că inegalitatea socială generează și succes, nu numai eșec, mai ales pentru cei din categoriile superioare. Problematica inegalităților de șanse se întâlnește din nou cu cea a justiției sociale. Analizând organizarea sistemelor școlare, trebuie să ne punem întrebarea dacă sistemul acordă șanse egale tuturor și dacă răsplătește efortul, meritul individual cu aceeași unitate de măsură. Un exemplu de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
capitalului uman sau ale managementului parental, încearcă să arunce lumină și asupra deciziilor părinților de alocare a resurselor către copii, decizii care determină, alături de mărimea absolută a resurselor, conținutul și lungimea carierei școlare și, prin acestea, fenomenele de reproducere a inegalităților sociale. În paragrafele următoare detaliez considerentele care influențează investițiile părinților în educația copiilor, așa cum sunt ele formulate în modelele managementului parental sau ale școlii capitalului uman. Sexul. Toate teoriile implică deosebiri între investiția în educație pentru băieți și cele pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este mediat prin alte covariate ale poziției sociale (nivel de instrucție al părinților, rezultate școlare anterioare etc.), astfel încât, atunci când se pune problema continuării sau încheierii carierei școlare la finalizarea studiilor medii, întregul impact al poziției sociale să se transforme în inegalități școlare, deciziile privind cariera fiind astfel aparent dependente doar de perspectivele „meritocratic” judecate ale tânărului. Se pare, potrivit datelor consultate, că inegalitățile de șanse se manifestă și la acest nivel. În Japonia, de exemplu, statusul socioeconomic este asociat cu angajarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
continuării sau încheierii carierei școlare la finalizarea studiilor medii, întregul impact al poziției sociale să se transforme în inegalități școlare, deciziile privind cariera fiind astfel aparent dependente doar de perspectivele „meritocratic” judecate ale tânărului. Se pare, potrivit datelor consultate, că inegalitățile de șanse se manifestă și la acest nivel. În Japonia, de exemplu, statusul socioeconomic este asociat cu angajarea de meditatori, chiar și când se controlează prin tipul de școală urmat sau caracteristicile elevului (Stevenson, Baker, 1992). Numărul de frați. O
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
adeseori ca fiind ghidată de dorința de supraviețuire, spre deosebire de clasa mijlocie, mobilizată de dorința de reușită, aceste diferențe explicând, se pare, discrepanțele în succesele școlare, dar și sociale ale reprezentanților celor două categorii sociale. Prin urmare, problemele manifestate statistic ca inegalități de șanse își au originea în procese de socializare diferențiate, care orientează indivizii spre destine sociale greu de evitat. Apropierea de teoria „culturii dependenței”, foarte populară printre decidenții de dreapta din perioada de aur a conducerilor conservatoare din SUA (Ronald
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de bacalaureat sau de admitere în învățământul superior; oricum, ele au mai puțini specialiști pentru asemenea obiective. Concluzia la care vreau să ajung aici este că școlile sunt importante în determinarea rezultatelor școlare ale elevilor, nu numai în termenii existenței inegalității sociale, ci și în cei ai accesului la resurse în cadrul sistemului educațional. Aspectele specifice acestei teme pot fi analizate pe mai multe niveluri. 4.3. Distribuirea resurselor și facilitățilortc "4.3. Distribuirea resurselor și facilităților" Accesul la resursele economice, dar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acest lucru în anii ’60 pentru SUA, iar decidenții americani au luat măsurile extinderii politicii de transport al elevilor la școli din alte cartiere cu celebrele autobuze de școală de culoare galbenă. Chiar și așa, injustițiile au rămas, căci, dincolo de inegalitățile dintre școli, există diferențe în ceea ce privește tratamentul aplicat copiilor în cadrul aceleiași școli, diferențe care sunt puternic asociate cu linii de demarcație de natură socială (clasă, rasă, etnie, religie, sex). După câteva decenii, rezultatele de mai sus sunt confirmate de studiul PISA
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
își pierd motivația, suferind și pierderi în ceea ce privește imaginea de sine. Fenomenul este legat de „efectul Pygmalion” la care m-am referit ulterior. Întrucât rezultatele inițiale sunt dependente de contextul sociocultural din care provine elevul, este evidentă contribuția direcționării la reproducerea inegalităților de clasă. Din acest motiv, dezbaterea privind problema direcționării care s-a iscat în mediile academice și civice din SUA în anii ’80 și ’90 a reușit să impună reglementări ce limitează în mod serios situațiile în care practica direcționării
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fi aplicată în clase. Nici sistemul de consiliere școlară și vocațională nu este imun la practici care, în loc să ajute la maximizarea șanselor sociale ale beneficiarilor, susțin decizii din partea educatorilor, părinților sau elevilor ce nu fac decât să contribuie la menținerea inegalităților sociale. Sociologii americani Aaron Cicourel și John Kitsuse (1963) au studiat sistemul de consiliere al unui mare liceu și au constatat că originea socială a elevului constituia un factor esențial în determinarea tipului de sfat pe care îl primea. Consilierii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu ne putem sustrage. Rezumattc "Rezumat" • Explicarea rezultatelor școlare prin resurse înnăscute este plauzibilă. Din păcate, apelul la inteligență sau aptitudini este folosit adeseori pentru a oculta variabilele de context social care determină rezultatele specifice și chiar pentru a justifica inegalități sociale. În plus, testele de aptitudini, ca și testele de inteligență nu măsoară mărimea resurselor genetice, iar relația cauzală dintre coeficientul de inteligență și măsuri ale performanțelor școlare precum lungimea carierei școlare este neclară. • În ciclul secundar, fetele obțin în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și unele obiceiuri de învățare specifice. • Toate studiile din ultimii ani au constatat faptul că șansele școlare sunt corelate pozitiv cu ocupația, nivelul de instrucție sau stilurile de consum cultural ale părinților. Aceasta ridică probleme serioase de justiție socială. • Impactul inegalității sociale nu este identic în toate sistemele școlare, unele națiuni, cum sunt cele din Asia de Sud-Est, reușind să atenueze efectul inegalitar al distribuției neomogene a resurselor domestice. • Transferul intergenerațional de resurse nu depinde numai de mărimea resurselor brute, ci și de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Rezultatele românești din aceste studii, referitoare de obicei la elevii din ciclul secundar, sunt mediocre. Capitolul XItc "Capitolul XI" Teorii despre determinarea socială a educabilitățiitc "Teorii despre determinarea social\ a educabilit\]ii" O percepție simplistă a intervenției școlii în menținerea inegalităților sociale ar reclama doar procedurile de selecție și alocare ale școlii. Școala ar avea o capacitate constrângătoare foarte mare, pe care și-ar exercita-o extrem de inechitabil. În realitate, reproducerea inegalității prin școală este mediată prin capacitatea determinată social a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ii" O percepție simplistă a intervenției școlii în menținerea inegalităților sociale ar reclama doar procedurile de selecție și alocare ale școlii. Școala ar avea o capacitate constrângătoare foarte mare, pe care și-ar exercita-o extrem de inechitabil. În realitate, reproducerea inegalității prin școală este mediată prin capacitatea determinată social a elevilor de a face față rigorilor unei școli controlate de anumite categorii sociale. Atât pentru Bourdieu, cât și pentru Bernstein, reușita școlară este determinată de capacitatea individuală a elevului de a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
folosirea codului restrâns oferă siguranță. Limbajul unei colectivități se dezvoltă prin istoria sa și prin interacțiunile din interiorul ei, iar folosirea acestuia poate să fie importantă și puternică din punct de vedere social. Rezumattc "Rezumat" • Pentru contribuția școlii la menținerea inegalităților sociale importantă este capacitatea elevilor de a-și însuși conținuturile școlare - educabilitatea. O contribuție importantă la înțelegerea educabilității au adus Pierre Bourdieu și Basil Bernstein. • Pentru Bourdieu, societatea este un spațiu stratificat care cuprinde indivizi ierarhizați după capitalurile economice și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dependent de resursele materiale ale familiei, ceea ce califică meditațiile ca rută școlară nemeritocratică. Aceasta este consecința structurală cea mai importantă a meditațiilor presupusă de Bray și Kwok (2003): făcând accesul la rezultate dependent de resursele monetare, meditațiile tind să întărească inegalitățile de șanse educaționale. Pe lângă acest mecanism principal, perpetuarea inegalităților de șanse se produce și prin alte câteva procese secundare menționate de aceiași autori: degradarea învățământului oficial - prin sabotarea sa intenționată de către profesori sau din cauza scăderii motivației și atenției elevilor ce
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ca rută școlară nemeritocratică. Aceasta este consecința structurală cea mai importantă a meditațiilor presupusă de Bray și Kwok (2003): făcând accesul la rezultate dependent de resursele monetare, meditațiile tind să întărească inegalitățile de șanse educaționale. Pe lângă acest mecanism principal, perpetuarea inegalităților de șanse se produce și prin alte câteva procese secundare menționate de aceiași autori: degradarea învățământului oficial - prin sabotarea sa intenționată de către profesori sau din cauza scăderii motivației și atenției elevilor ce depun un mare efort în cadrul meditațiilor. Elevii care frecventează
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de studiu și al celor 13% care apelează la ore particulare pentru promovarea examenului de bacalaureat se poate vorbi, cu rețineri în unele situații, despre meditații care compensează unele handicapuri școlare ale elevului. În acest caz, meditațiile reduc, într-adevăr, inegalitățile de șanse educaționale. Faptul că două treimi dintre elevii de clasa a XII-a din Oradea plăteau meditatori conduce la două concluzii: 1. cererea de diplome de învățământ superior era foarte mare la momentul realizării anchetei, în timp ce oferta era mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în modelele de mobilitate socială, dar și în strategiile de management parental, ale modalităților prin care părinții intervin în formarea copiilor lor. • Meditațiile constituie, adeseori, indicatori ai unui sistem de mobilitate meritocratic. Totuși, ele au și efectul de a reproduce inegalitățile sociale, fiind astfel nemeritocratice. • Datele de sondaj din Oradea arată că aproape 30% dintre elevii de liceu plăteau ore particulare. Marea majoritate a acestora erau achiziționate în regim de piață, în timp ce în jur de o treime conțin indicii ale unor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
legile pieței și pe creșterea exporturilor nu este capabil să furnizeze dezvoltare durabilă și progres la nivel social. Noul model trebuie să fie unul alternativ, orientat către natura ființei umane și responsabil din punct de vedere social prin lupta Împotriva inegalităților, subdezvoltării și distribuirii inechitabile a rezultatelor obținute, cu orientare clară spre educație, flexibilitatea pieței muncii și calitatea vieții. A investi În educație nu Înseamnă neapărat numai creșterea pregătirii și calificării forței de muncă, dar Înseamnă un instrument de protecție la Îndemâna
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
la apa potabilă În gospodării, la proiecte de infrastructură și cele care asigură construirea de locuințe decente pentru segmentele de populație dezavantajate. Economia socială creează premisele ca acest compendiu de măsuri - educație, condiții de viață decente, infrastructură - să preia din inegalitățile care se propagă prin actualul model de dezvoltare. „Economia socială constituie o formă de economie distinctă de cea capitalistă și cea centralizată. Organizațiile cooperatiste, nonprofit și de ajutor reciproc, fundațiile, sindicatele și organizațiile nonguvernamentale etc. sunt recunoscute pentru capacitatea lor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]