2,210 matches
-
nu întotdeauna acest mecanism este la fel de eficient: „Sursa de insecuritate psihică, sentimentul de inferioritate dă naștere unui ideal al personalității, unei ficțiuni, care inversează situația reală; pentru realizarea ei vor fi mobilizate toate resursele sufletești. Când se acționează asupra cauzelor inferiorității, compensarea este reală iar sentimentul de inferioritate dizolvat. Dar există și situații când, din motive subiective sau obiective (condiții speciale frustrante, de exemplu) nu se poate acționa decât asupra efectului (sentimentul de inferioritate). Atunci vom avea de a face cu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Sursa de insecuritate psihică, sentimentul de inferioritate dă naștere unui ideal al personalității, unei ficțiuni, care inversează situația reală; pentru realizarea ei vor fi mobilizate toate resursele sufletești. Când se acționează asupra cauzelor inferiorității, compensarea este reală iar sentimentul de inferioritate dizolvat. Dar există și situații când, din motive subiective sau obiective (condiții speciale frustrante, de exemplu) nu se poate acționa decât asupra efectului (sentimentul de inferioritate). Atunci vom avea de a face cu o pseudo-compensare: mijloacele ei sunt imaginar-subiective, nu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
resursele sufletești. Când se acționează asupra cauzelor inferiorității, compensarea este reală iar sentimentul de inferioritate dizolvat. Dar există și situații când, din motive subiective sau obiective (condiții speciale frustrante, de exemplu) nu se poate acționa decât asupra efectului (sentimentul de inferioritate). Atunci vom avea de a face cu o pseudo-compensare: mijloacele ei sunt imaginar-subiective, nu obiective; sentimentul de inferioritate nu este dizolvat, ci împins în inconștient”. „Sentimentul de inferioritate” nu apare însă numai atunci când ne subestimăm, ci și atunci când suntem apreciați
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și situații când, din motive subiective sau obiective (condiții speciale frustrante, de exemplu) nu se poate acționa decât asupra efectului (sentimentul de inferioritate). Atunci vom avea de a face cu o pseudo-compensare: mijloacele ei sunt imaginar-subiective, nu obiective; sentimentul de inferioritate nu este dizolvat, ci împins în inconștient”. „Sentimentul de inferioritate” nu apare însă numai atunci când ne subestimăm, ci și atunci când suntem apreciați sub nivelul la care credem că avem dreptul. Este vorba, în acest ultim caz, de un conflict, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrante, de exemplu) nu se poate acționa decât asupra efectului (sentimentul de inferioritate). Atunci vom avea de a face cu o pseudo-compensare: mijloacele ei sunt imaginar-subiective, nu obiective; sentimentul de inferioritate nu este dizolvat, ci împins în inconștient”. „Sentimentul de inferioritate” nu apare însă numai atunci când ne subestimăm, ci și atunci când suntem apreciați sub nivelul la care credem că avem dreptul. Este vorba, în acest ultim caz, de un conflict, de o neconcordanță între „autoapreciere” și „apreciere” realizată de către ceilalți; din
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care credem că avem dreptul. Este vorba, în acest ultim caz, de un conflict, de o neconcordanță între „autoapreciere” și „apreciere” realizată de către ceilalți; din acest conflict, sau nepotrivire, se naște nevoia de protest și de compensare. Problematica „sentimentului de inferioritate” trebuie analizat, așadar, în contextul „psihologiei personalității” deoarece acest sentiment este de neconceput fără conștiința eului propriul; dar „conștiința de sine” implică la rândul ei, se știe, factorul social și un nivel superior al personalității: este vorba de „conștiința valorilor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ei, se știe, factorul social și un nivel superior al personalității: este vorba de „conștiința valorilor”, care face ca „Eul” să intre ca obiect de estimare în „conștiința apreciativă”. Așa se explică faptul de ce în unele cazuri individuale, sentimentul de inferioritate poate evolua spre starea de „complex”, spre instalarea unui profund sentiment de neputință, de incapacitate deprimantă, care se poate prelungi prin dezvoltarea unei reacții de retragere exagerată în sine și de abandon a proiectelor existențiale. În alte cazuri, dimpotrivă, acest
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sentiment poate determina acțiuni energice de depășire a deficienței în cauză, sau de autorealizare într-un alt domeniu de activitate. Existența acestor două situații extreme ne obligă, prin urmare, să luăm în considerație, în înțelegerea corectă a problematicii sentimentului de inferioritate, pe lângă condiționările negative exterioare, și importanța unor particularități psihologice și nervoase individuale, de tipul: introversiunea exagerată; impresionabilitate și, implicit, sugestibilitate crescute: timiditate / neîncredere în sine; greutate în a stabili contacte psiho-sociale; trăirea îndelungată a propriilor impresii sau amintiri defavorabile cu privire la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
timorați care, pierzându-și, sub povara unor repetate etichetări negative venite din partea părinților sau a educatorilor, încredere în ei înșiși, ajung, atunci când comit o greșeală sau abatere de la regula impusă, să-și supraevalueze abaterea și să trăiască puternice sentimente de inferioritate și, legat de el, o vie reacție de autoacuzare și de vinovăție. Efectele acțiunii stresante a sentimentului exagerat de vinovăție sunt atât de ordin fiziologic, cât și de ordin psihologic și comportamental. Reacțiile de ordin fiziologic nu reprezintă altceva decât
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Ești insensibil, incapabil de a înțelege lucruri mai delicate”?). Și unii și alții între acești părinți vor educa la copil, chiar dacă unii o vor face mai mult în mod inconștient (fără o intenție expresă, ci din nervozitate), sentimentul acut de inferioritate, de neîncredere a copilului în el însuși, și, legat de acesta, acea frică de a nu greși și acea atitudine de supraevaluare a consecințelor greșelii comise la unor din moment dat. Această teamă de a nu greși și, mai ales
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acea atitudine de supraevaluare a consecințelor greșelii comise la unor din moment dat. Această teamă de a nu greși și, mai ales, atitudinea de supraevaluare a gravitației greșelilor comise, determină, printr-un mecanism de feed-back, o accentuare a „sentimentului de inferioritate”, a impresiei defavorabile cu privire la propriile posibilități și capacități psihice, fapt care va duce, implicit, la trăirea de fiecare dată când va greși din nou a unei vii reacții de autoacuzare și, legat de a aceasta, a unui puternic „sentiment de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de fiecare dată când va greși din nou a unei vii reacții de autoacuzare și, legat de a aceasta, a unui puternic „sentiment de vinovăție„ în legătură cu greșeala sau abaterea comisă. Desigur, pentru a preîntâmpina instalarea la copii a sentimentului de inferioritate și, în strânsă legătură cu el, formarea tendinței de a supraevalua consecințele negative ale propriilor greșeli comise la un moment dat, părinții vor trebui să urmărească, într-o măsură mai mare, adaptarea exigențelor / cerințelor familiale, la posibilitățile copiilor de înțelegere
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și nebun”, acest Dumnezeu al Legii se arată de obicei dornic să primească mesajul pe care Îl aduce MÎntuitorul, căindu-se sincer și cerîndu-și iertare. El nu este un inamic ireductibil care nu renunță, chiar din poziția lui de radicală inferioritate, la urmele veșnic glorioase ale unui Spirit pervertit. Este doar un biet personaj care are nevoie de vindecare și care Își va schimba imediat apartenența, trecînd de partea Pleromei Îndată ce vindecarea se va produce. Evident, nu lipsesc nuanțele. În sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ce merg mînă În mînă: afirmarea cu tărie a liberului arbitru și ura față de astrologie? Să ne ocupăm mai Întîi de prima chestiune. O dată aplicat În mod sistematic asupra Cărții Genezei, principiul interpretării răsturnate, derivat atît din premisele inițiale ale inferiorității Demiurgului cît și din contradicțiile efective ale textului, merge pînă foarte departe. Este destul de interesant că În primul capitol al Genezei gnosticii echivalează Apa cu Materia și Încearcă să stabilească originea acesteia din urmă. Acest lucru Înseamnă că, pentru ei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
față de care Demiurgul se opune la rîndu-i cu tărie. Marcion utilizează exegeza inversă a Bibliei În felul gnosticilor, acceptînd Însă adevărul istoric, integral și literal al Vechiului Testament. Dimpotrivă, gnosticii o aplicau mai Întîi circular, pentru a găsi argumente În privința inferiorității Demiurgului, iar apoi pentru a folosi această inferioritate drept unealtă hermeneutică la interpretarea altor episoade din Biblie. În comparație cu ceea ce pare a fi jocul liber al imaginației gnostice (Însă este, după cum am văzut, un joc logic de alegeri multiple), sistemul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
tărie. Marcion utilizează exegeza inversă a Bibliei În felul gnosticilor, acceptînd Însă adevărul istoric, integral și literal al Vechiului Testament. Dimpotrivă, gnosticii o aplicau mai Întîi circular, pentru a găsi argumente În privința inferiorității Demiurgului, iar apoi pentru a folosi această inferioritate drept unealtă hermeneutică la interpretarea altor episoade din Biblie. În comparație cu ceea ce pare a fi jocul liber al imaginației gnostice (Însă este, după cum am văzut, un joc logic de alegeri multiple), sistemul lui Marcion ne apare rigid și Întrucîtva naiv. Inabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
optimism antropologic neegalat pînă astăzi În metafizica occidentală, combinația lui Marcion - negarea inteligenței ecosistemice și acceptarea principiului antropic - duce la unul dintre cele mai pesimiste conglomerate ale metafizicii occidentale. Atît pentru gnostici, cît și pentru Marcion punctul de plecare este inferioritatea Demiurgului, Însă fiecare Îl deduc din principii diferite. Gnosticii nu sînt dispuși să creadă că Logosul platonic/Sophia n-ar fi avut cunoștință de Dumnezeul Suprem, cum pare a fi cazul Dumnezeului din Biblie. Marcion și-a Împrumutat raționamentul din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Împrumutat raționamentul din ceea ce părea a fi radicala opoziție stabilită de Pavel Între Lege și Credință și s-a folosit de argumente extrase din Biblie pentru a-l impune. Gnosticii s-au născut din rațiune, Marcion din tradiție. O dată confirmată inferioritatea Demiurgului, căile gnosticilor și cele ale lui Marcion se despart. Marcion era În prea mare măsură literalist și era prea puțin filozof ca să poată edifica un sistem coerent. A preferat să se expună la riscul contradicțiilor mai degrabă decît să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și ipohondrie, oboseală și epuizare; fureai desemnează în japoneză sentimentul apartenenței la comunitate; ghost sikness (la indienii nord-americani) exprimă o obsesie a celor morți, manifestată ca insomnie, coșmaruri, anxietate, halucinații, slăbiciune, pierderea cunoștinței; rettocan numește în japoneză un sentiment de inferioritate; sangue dormido (Insulele Capului Verde) se manifestă ca durere sufletească extremă, crize cardiace, dezechilibru fizic și emoțional; sukhi este cuvântul indian care numește o stare de pace interioară și fericire. Astfel de emoții (cu expresia lor lingvistică) intră în structura identității
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stereotipe sunt absolutizate și devin bariere în interacțiune, în negocierea semnificației și a relației. Activarea stereotipurilor atrage după sine activarea prejudecăților și a predispozițiilor cognitive. Prejudecățile sunt în lumea contemporană mai puțin de natură etnică și rasială privind o presupusă inferioritate biologică, cât mai ales privind sistemul de valori al celuilalt. Predispozițiile cognitive afectează modul în care indivizii procesează informația primită de la celălalt (ce informație este percepută, cum este ea integrată în sistemul celorlalte informații, cum este ea stocată în memorie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
căci străinul „e și el om”, „e și el un suflet de om”. Ospitalitatea românească, negată de unii călători străini din secolul al XVI-lea, lăudată de alții începând cu secolul al XVI-lea, îmbină în ea un complex de inferioritate (îl tratează pe străin „ca pe un rege, a pe domni”), interes (ospitalitatea interesată, cu scopul de a câștiga / de a cumpăra bunăvoința, aprecierea, răsplata celuilalt), dorința de a-i oferi pribeagului protecție (a-l face să se simtă ca
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Tu n-ai nicio vină, deci?; Așa sunt eu, mai prost; Sunt eu nebun, atunci). Dintre stilurile de conflict, cele mai frecvente, adoptate în funcție de context, sunt: evitarea conflictului (de obicei, în situații asimetrice de comunicare, cel aflat în poziție de inferioritate evită angajarea în conflict: „Nu mă pun cu el”), dominarea (apare de obicei în relațiile dintre egali: „Care pe care”), exprimarea emoțională (apare atât în situațiile simetrice, cât și în situațiile asimetrice de comunicare, ca o formă de evaluare afectivă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cunoștințele și experiența personală și apetența pentru detaliu („Ascultă-mă ce-ți spun eu, că am trecut prin asta”, „Am auzit eu că se răcește vremea, așa că du-te și culege merele”), lăudăroșenia (ca dorință de mascare a complexului de inferioritate și de creare a unei imagini publice pozitive). Elementele paraverbale joacă un rol important. Viteza vorbirii este un element distinctiv între graiurile din Transilvania (se vorbește mai lent) și cele din Muntenia și Moldova (se vorbește mai repede). Sunt sancționate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
animăluț; antecedent; apărătoare; ascuțită; atlas; bani; băț; bilete; bir; calului; carne; chip; clopoței; coarne; colorată; cometă; comunism; consultant; continuare; cumpărături; dar; datorie; devotament; dos; drumului; dulceață; enervare; extensii; extremitate; fete; fiare; fir; frumos; gălăgie; idei; iepuraș; de iepure; imens; imitare; inferioritate; infinit; insuportabil; interminabilă; irelevant; îmbulzeală; împletit; început; lemn; leu; leului; lup; de lup; măgar; maimuțe; majorat; de mesaje; mîner; motan; mulți; nașpa; neagră; nimic; organ; pantă; pariul; parte a corpului; pensie; de pește; pești; de pisici; picior; pierdut; pitic; plictiseala
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cald; capul; cădea; a căzut; cenzură; Cerneți; chirie; coadă; coborîș; comuniștii; copac; copil; creștere; cui; curiozitate; dărîmat; depresie; deține; devale; direcție; doborît; down; dracul; film; final; fiu; frunze; fund; furnică; fustă; gaură; Grasu XXL; greu de apucat; haina; pe iarbă; inferioritate; insucces; izvor; de la început; încolo; înlocui; întins; jos pălăria; josuț; leneș; lift; loc; Luxemburg; magazin; mai; mașină; menajeră; merge; mers; mile; mol; moral; motivat; la munte; la poalele munților; murdar; nave; nedorit; negru; neted; nevăzut; nisip; nivel scăzut; cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]